6,494 matches
-
studenții mei au trecut clasa-ntîiť." A doua zi, la spital, "fiecare candidat era în dreptul bolnavului cu care tratase. ș...ț Al meu mi-a expus nu numai minunat de științific simptomele, locul din creier unde se află leziunea, numele unor savanți care s-au mai ocupat cu această boală, diagnosticul diferențial și diagnosticul în speță, ci m-a prevenit că atunci cînd voi citi foaia, profesorul va căuta să mă încurce, Ťo să vă-ntrebe dacă v-ați interesat heredocolateral. Să
D-ale examenelor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9646_a_10971]
-
omului, al morții și al ratării". După Absenții (1970) și Fețele tăcerii (1974), Augustin Buzura insistă în aceeași direcție a asumării marilor teme, puse în contextul regimului comunist, după cum afirmă cu îndreptățire Monica Lovinescu: "Personajul central din Orgolii, chirurgul și savantul Ion Cristian, își joacă întreaga existență exact pe aceste coordonate: libertatea, destinul omului, ratarea și moartea. ŤMoartea psihicăť îl înfioară mai mult, infinit mai mult, decât cea biologică, fiind cu toții înconjurați, într-un secol expert în dezumanizări, de atâtea forme
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
ne-ncărcat,/ Eram puternic împărat." Poezia barocă e una de cucină, agorafobă, iubitoare de bucurii simple spuse complicat. Între șarade mai înfloresc, uneori, miracole adevărate. Sub titlul incitant Un voluptuos al parfumurilor, Călinescu se oprește asupra lui Lorenzo Magalotti, un savant monden de secol XVII. Un simbolist avant la lettre, punînd preț pe rafinamentul simțurilor. Totuși, comparația cu Baudelaire, pe care o face Lorenzo Montano, autorul unei ediții din poeziile lui Magalotti, îi pare, lui Călinescu, deplasată. Asta fiindcă francezul interpretează
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
lui la casa lui Dostoievski („eram Înspăimîntat: dacă-mi deschidea? Cine-i spuneam că sunt? Svidrigailov? Teodosiu?”); sau revederea Micului infern, pentru a -a oară, fascinat de longeviva Silvia Dumitrescu-Timică; ori chinuitoarea sarcină de a-i da viață, pe ecran, savantului Nicolae Iorga, la numai 35 de ani... Pagina cea mai bună a cărții Însă, pentru mine, rămîne autoanaliza ca soț și descrierea soției sale nenorocoase & neliniștite: tristețea mascată a secvenței („Fă-i Doamne, bine! Dă-i un dram de liniște
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Trăind doar printre bufniți și printre lilieci, Am născocit, pe vremuri, o mie de tertipuri Ca să apar în lume sub diferite chipuri; Am învățat pe oameni cum să trăiască bine, Am zis: "Lăsați să vină femeile la mine!" Am instigat savanții să caute-adevărul Și-am îndemnat pe Eva să savureze mărul... De-atunci există-n lume atâtea lucruri bune Violuri, adultere, bătăi, înșelăciune, Otrava, dinamita, kalașnikovul, tunul, De-atunci există-n lume alcoolul și tutunul; Păcatele-n tot locul și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lume atâtea lucruri bune Violuri, adultere, bătăi, înșelăciune, Otrava, dinamita, kalașnikovul, tunul, De-atunci există-n lume alcoolul și tutunul; Păcatele-n tot locul și-au înmulțit răsadul, Cei mici mă trag de coadă; cei mari umplură iadul. Din adevăr, savanții au făurit minciuna, Escrocii sunt mai siguri decât întotdeauna, Iar ale Evei fiice dau buzna în livadă Din merele oprite să facă marmeladă! Ei, între drac și teatru sunt legături subtile Ce nu datează numai de trei sau patru zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai are cum crește nici un baobab, pentru că oile mănâncă puieții de baobab. Pleacă, pleacă până nu-i prea târziu. Găsește una. Vină înapoi repede, o să-mi fie urât fără tine." Mi-am spus: pe aici, pe aproape, sunt șase asteroizi, savanții serioși i-au numerotat de la 325 la 330. Poate că pe ei nu sunt baobabi. Am să dau o raită pe-acolo. Poate găsesc oaia aceea mică de care avem noi nevoie. I-am spus florii mele: mă întorc curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
foarte obosit, am umblat teribil de mult. GEOGRAFUL: Interesant! Dincotro vii? MICUL PRINȚ (se uită curios spre masa încărcată): Ce-s cărțile astea groase? La ce ajută? GEOGRAFUL: Eu sunt geograf. MICUL PRINȚ: Ce este un geograf? GEOGRAFUL: E un savant care notează existența mărilor, fluviilor, orașelor, munților și pustiurilor. MICUL PRINȚ: I-auzi! În sfârșit, o meserie adevărată. E tare frumoasă planeta asta! Se găsesc și oceane pe aici? GEOGRAFUL: N-aș putea să știu. MICUL PRINȚ: Vai, ce rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
meu e darul pe care vreau să ți-l fac. OMUL: Ce vrei să spui? MICUL PRINȚ: Uite, stelele nu sunt la fel pentru toți oamenii. Pentru unii, cei care călătoresc, stelele sunt călăuze. Pentru alții sunt numai niște luminițe. Savanții văd în ele doar probleme. Pentru Afaceristul meu, erau bucăți de aur. Însă pentru dânșii toate stelele astea nu au grai. Numai pentru tine stelele vor fi ca pentru nimeni altul... OMUL: Fă-mă să înțeleg. MICUL PRINȚ: E așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
necurate. Cuvintele păstrează un registru calin. De altfel, stilul în întregime este un amestec interesant și contradictoriu. O detașare caldă, plus un fel de răceală atașantă. Vorbești despre tine la persona a III-a, ceea ce ar indica o detașare de savant față de evenimentele pe care le ai sub microscop, dar nu te înduri să renunți la căldura blândă cu care descrii faptele. Eugenia Ionescu nu e omul care să acuze, să vorbească de rău pe cineva. Îmi aduce aminte de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și selectarea punctelor de acces (cu excepția celor de subiect). 93. Puteți prezenta succint un istoric al catalogării în România? R: Forme de descriere bibliografică a documentului au apărut încă din antichitate. Odată cu apariția cataloagelor pentru colecțiile de lucrări scrise ale savantului grec Calimach, în lucrarea bibliografică din 250 î. H., evidenția, pe primul loc numele autorului, titlul și primele rânduri din fiecare lucrare, precum și datele de elaborare ale acesteia. Sunt primele reguli cunoscute pentru descrierea bibliografică. În România, primul catalog cunoscut
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
al României a fost semnată de regele Ferdinand I, Președintele Consiliului de Miniștri, Alexandru Vaida 50 Voevod și Ministrul de Stat delegat cu administrarea Bucovinei, Ion Nistor, iar cel care a întocmit raportul acestei legi a fost senatorul Nicolae Cotlarciuc. Savantul Nicolae Iorga, în „Memoriile” sale, consemnează că în ziua de 30 noiembrie 1918 sosesc din Bucovina la București senatorul Nicolae Cotlarciuc și președintele organizației bucovinene al Partidului Național Liberal, prof. Ion Nistor, cu darea de seamă a ședinței Unirii. Nicolae
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
la sugestia prietenului și susținătorului său Ion Nistor, care, anticipând viitoarele convulsii din sânul Bisericii bucovinene, l-a făcut cunoscut cercurilor politice din capitală, prin strategica încercare de a forma o „Uniune democratică națională” cu membri din toate provinciile românești. Savantul și academicianul N. Iorga l-a cunoscut pe profesorul bucovinean Cotlarciuc cu ocazia vizitelor făcute în Bucovina, în special la Vama, unde era găzduit de avocatul și deputatul liberal Iorgu G. Toma, de preotul paroh Nicolae Lumiceanu și de primarul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de o sută de ani a produs și a perfecționat mereu motoare sau automobile este mult mai credibil decât un sistem nou-înființat care oferă pieței cam aceleași produse. O istorie îndelungată oferă publicului și reprezentanți de seamă ai sistemului (ingineri, savanți, manageri etc.) sau chiar clienți foarte importanți (personalități publice de orice fel). Tradiția bună înseamnă și un grad mai mare de calitate a produselor sau serviciilor. O firmă care și-a îmbunătățit mereu produsele dintr-un anumit domeniu este mult
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
Întotdeauna liberă; numai astfel se poate realiza luminarea oamenilor; folosirea privată a rațiunii poate să fie Însă Îngrădită, fără să Împiedice astfel prea mult progresul Iluminismului. Dar eu Înțeleg prin folosirea publică a rațiunii, pe aceea pe care cineva, ca savant, și-o exercită În fața Întregului public cititor”. Kant face această importantă distincție Între folosirea publică a rațiunii și folosirea privată a rațiunii, cu intenția vădită de a preciza Înțelesul „ieșirii omului din starea de minorat” și totodată răspândirea printre oameni
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fie Împiedicate de la distrugerea acestora. Aici, Într-adevăr, sublinia Kant, nu e permisă discutarea, ci se impune ascultarea!” „Însă În măsura În care acea parte a națiunii se consideră verigă a Întregii obști, ba chiar și a «societății cetățenilor lumii» (Weltburgergesellschaft), deci În calitate de savant care se adresează prin scrieri unui public În adevăratul sens al cuvântului, poate Într-adevăr să discute, fără ca treburile de care este atașat, ca verigă pasivă, să sufere. Acest spirit al libertății se răspândește și În exterior - observa filosoful german
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
magie, sociologie, economie, teatru, politică, religie, teoria culturii etc. Trecea cu ușurință de la un subiect la altul și, în funcție de importanța lui, mărea sau micșora ritmul vorbirii, pe care o pigmenta cu tot felul de interjecții. Era un boem dublat de savant, trăind cu intensitate maximă atât în cafenea, cât și în bibliotecă. Numeroasele sale opere, schițe și povestiri în majoritate, sunt scrise sub semnul unei mari tensiuni a spiritului creator, rezultat al impactului dintre două culturi și două civilizații, străine, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Cuzbășan și secretara-șefă Veronica. Profesoara arăta zdruncinată bine de tot. Coafura i se răvășise, iar meșa zbârlită ca o mâță stuchitoare o cam luase la vale spre stânga, desfăcându-se asimetric pe alocuri. O mulțime de cârnăciori și clătite savant asamblate mai înainte acum fluturau în toate direcțiile, descoperind părul rar, seboreic și sur de dedesubt. Buzele strânse, bărbia cu dâre de salivă, ochii îngustați și zvâcnetul sacadat al fălcilor completau imaginea nu tocmai exemplară pentru un cadru universitar. Cei
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
te trezești risipit de pardoseală, despărțit În două sau În mai multe bucăți. Ei bine, o singură particulă, doar una, rămăsese indivizibilă, indiferent ce s-ar fi Întâmplat. Acesta era bosonul Higgs (mama a strâmbat ușor din nas, aflând că savantul care-i dăduse numele era englez), pe care nimeni nu-l mai văzuse de 13,7 miliarde de ani, de la Big Bang. Doar câțiva hadroni bătrâni Își aminteau vag de niște particule dense ca melasa, care existaseră doar o fracțiune
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cei care n-au. Pe urmă, în interbelic, lucrurile se complică mult. Interiorul - de casă, de mașină, de ființă care se analizează - cîștigă mult în importanță, spațiul e aproape personaj titular. Doar cîteva repere: mansarda, și studenții ei întîrziați, sau savanții miopi, camera, în care se consumă, în singurătate, sau în doi, trei..., experiențe dintre cele mai felurite, pensiunea (de la balzacian-respectabilă la expresionist-depravată), hotelul, internatul, căminul de domnișoare, biroul, redacția, restaurantul, cafeneaua, tripoul, și așa mai departe. Case peste case, de la
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
scopul esențial urmărit de dictator. Puțini știu că atunci cînd, În discursurile sale, Ceaușescu se referea la necesitatea creării omului nou, constructor al societății socialiste multilateral dezvoltate, el avea În vedere inclusiv modificări de natură genetică, pe care Între timp savanții le experimentaseră În secret pe insula Roland, convins fiind că nedreptățile sociale și suferințele oamenilor se datorează În ultimă instanță inegalităților naturale dintre ei. De aceea, ajunsese la concluzia că toți oamenii trebuie să fie egali genetic, iar acest lucru
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o fază inițială, specialiștii români și americani au conlucrat la Experimentul Armaggedon, pînă cînd americanii și-au dat seama ce urmărea În realitate acest experiment. Documente ulterioare evenimentelor din Decembrie 1989 indică totuși că, după abandonarea oficială a Experimentului, cîțiva savanți fanatici de la Universitatea Princeton au continuat să colaboreze În secret cu românii. În 1994, un avion Boeing al companiei Swissair, care efectua cursa Între Canberra și Boston, s-a prăbușit În preajma insulei Roland, iar corpurile a nu mai puțin de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
simularea accidentului. Nimeni nu a Încercat să-i ofere un răspuns, deoarece În acel moment onorabilii congresmani americani erau preocupați de problema dacă Monica Lewinski a făcut sau nu sex oral cu Bill Clinton. CÎteva săptămîni mai tîrziu, un tînăr savant australian, care a dorit să-și păstreze anonimatul, declara că la despărțirea de colegii americani „aceștia l-au prevenit că s-ar putea să nu se mai Întîlnească niciodată“ și că „vorbeau Între ei despre viitoarea baie În Pacific“. Oricare
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de serviciu la știri, Vic, și am o mulțime de treburi de rezolvat. Tocmai mă pregăteam să te sun! Am primit adineauri o știre despre deplasarea polilor Pămîntului. Polul Nord lunecă spre sud, iar Polul Sud a luat-o spre nord. Savanții au calculat că, În cîteva mii de ani, și-ar putea inversa locul. — Foarte bine, spuse Vic. — Cum poți vorbi așa? Nu-ți dai seama? S-ar putea produce tot felul de catastrofe. Antarctica e foarte aproape de noi, alunecă spre
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dea un telefon colonelului, deși se aflau, din punct de vedere politic, pe poziții diametral opuse. Sau poate din cu totul alte motive. Vocea Îi era bine dispusă, iar tonul aproape triumfător. — Domnule colonel, Îmi permit să vă anunț că savanții noștri au localizat recent ceea ce savanții dumneavoastră doar au presupus că există. Aflat deja În toiul crizei de hemoroizi, complicată de o constipație de cîteva zile, colonelul mîrÎi sceptic printre dinți: — Serios? Și ce anume au localizat? — Punctul lui Dumnezeu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]