1,573 matches
-
doar la timpul când va putea merge și el copăcel. Până atunci ascultați vă rog corul ciulinilor de la Brăhășoaia care intonează marțial: „Mulțumim din inimă copoșilor...” Vise de doi bani Pe zi ce trece mi se face tot mai scârbă de ceea ce se întâmplă în țara aceasta parcă bătută de Dumnezeu. Există atâta discrepanță între realitatea crudă ce te lovește în față la tot pasul și elucubrațiile politicienilor pe de o parte și presa pe de altă parte încât
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
-i mai erau accesibile. Se uita la toate filmele difuzate pe post în intervalul, nenorocit, de câteva ore zilnice, pe care îl stabilise "mult iubitul și stimatul", președinte. Programul debuta cu telejurnalul, urma o emisiune obositoare, ce te umplea de scârbă, de ode și sloganuri ceaușiste și în sfârșit începea filmul. De cele mai multe ori românesc, mustind de comuniști iubitori de țară, plin de calități morale specifice momentului, directori de întreprinderi cu familii și conduite impecabile sau țărani simpli dar educați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
s-o surprindă. Nici dacă, răsfoind foile, ar fi ieșit balauri, n-ar fi fost mai șocată decât citind grozăviile scrise pe ele. Era descris sexul bărbătesc cu atâtea amănunte, încât Luana zvârli cartea de câteva ori, oripilată. Dar în ciuda scârbei pe care i-o provoca, broșura de numai câteva foi o atrăgea ca un magnet, revenea, de fiecare dată, să-și piardă în ea neștiința. Descoperi atâtea înfricoșeli, că toate cunoștințele ei naive și suave de iubire se duseră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe care le terminase, axase ziarul pe rubrica sport și cea privitoare la evenimentele de scandal. Articolul Luanei nu avea nimic spectaculos. Fiul nu-și înjunghiase tatăl pentru o palmă de pământ, Costel nu se spânzurase în șura casei de scârba nevestei. La insistențele redactorului-șef, Dorin Velea, articolul apăru, totuși, într-unul din numerele ziarului. Urmară altele, sub aceeași oblăduire, cu înțelegerea să nu primească nici un ban pentru scrierile ei, apoi o poezie, pornită din tristețea unei nopți albe, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
piei bunicului, și pe cealaltă a tăiat-o în două. A înghițit o bucată și mi-a întins și mie una. Am priceput că-mi făcea o onoare deosebită, și am fost obligat s-o mănânc, ascunzându-mi cu greu scârba pe care mi-o provoca părul de pe ea. În momentul acela, chiar deasupra capului său, am văzut pe cerul curat și albastru un singur nor alb. Avea exact forma unui Kaf, litera ebraică simbolizând regatul. Jur, am văzut-o stând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
jur de treizeci de ani și stătea cu fundul direct pe pământ, sub un măr, cu picioarele îndoite și desfăcute, cu rochia suflecată, spre a-și arăta enormul și largul vagin. Era grasă, urâtă, asudată și unsuroasă. Mi-a făcut scârbă. Și-n plus, întâlnirea cu bătrânul mi-a stricat, fără să știu de ce, buna dispoziție. L-am tras repede după mine pe Rotari, fără să scot vreun cuvânt, urmăriți de măscările femeii. În timp ce ne întorceam acasă, mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Așa că unul dintre noi trebuia să stea de pază în timp ce restul dormeau puțin și prost, treziți de orice trosnitură. În fine, n-aveam cremene și nu puteam face foc, așa că înghițeam carnea crudă, în bucăți mici, deși ni se făcea scârbă. Găseam când și când arbuști de porumbari sau de trandafir și mâncam bacele. Dar fiecare lucru, începând cu hrana și cu lupta cu frigul, terminând cu parcurgerea drumului rămas, fără să cădem pradă descurajării, ne costa nemeritat de mult. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mă aflu cât mai departe de locul respectiv. M-am bucurat însă să citesc durerea pe fața lui Rotari, m-am bucurat că era cuprins de disperare. În plus, am avut plăcerea să descifrez pe fața lui, deși se-mbătase, scârba cu care pășise în iatacul Gundepergăi. În a douăzeci și șaptea zi a lunii ianuarie din anul 636 Rotari a fost încoronat rege, cu tot fastul și ritualurile cuvenite. I-am înmânat un toiag având în vârf o floare sculptată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
izbutit să o clintească din hotărârea ei de a nu veni cu noi. Am luat-o cu binișorul: - Gaila, surioară, din dragostea noastră nici măcar o picătură nu s-a vărsat în cupa Gundepergăi. Rotari se culca cu ea într-o scârbă ce-i dădea fiori, și tu, ca o fantomă, ai existat mereu între ei doi. Nimeni dintre cei de la curte nu ți-a uitat frumusețea și grația. Eu și fiul tău te implorăm să vii cu noi și să aduci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care se despuiase. A șovăit doar o clipă înainte să plonjeze în valuri. Longobardul m-a întrebat dacă putea să capete copăcelul cu sângele lui Iisus și racla pe care o lăsasem pe altar. I le-am dăruit, fiindu-mi scârbă de sângele lui Andras, care le mânjea, și convins de falsa lor sfințenie. VI Am alergat spre Rotari așa mânjit de sânge cum eram. Văzându-mă în ce hal arătam, a sărit din pat și, pentru o clipă, i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în care ochii lui ageri, surâsul și glasul blând s-au împreunat pentru a așterne un văl de frumusețe peste diformitățile mai sus pomenite. Mi-a fost rușine de nestăpânirea pe care o dovedisem în a-mi da pe față scârba și am spus un lucru pe care nu voiam să-l spun. Ba chiar cred că mi-a fost smuls din adâncul ființei de prezența lui. - Urât e puțin spus. Tu, frate, arăți monstruos. Ca și cum Dumnezeu te-ar fi plămădit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
trei luni și de atunci au trecut doi ani. N-am mai primit nimic. Nu mă mai gândesc la asta, auzind pe parcurs că aceste dosare sunt și așa foarte pieptănate. Singura senzație pe care ți-o dau e de scârbă. Așa că... însă, așa cum v-am spus, eu nefiind implicat în treburile emigrației, n-am fost supus unor tentative prea dese de a fi tras de limbă. Lucrurile s-au schimbat mai târziu, când am ajuns la Europa Liberă. După vizita
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dincolo de lozincă. În același fel, reacționează și Publicul sportiv, o notificare fiind aceea că Publicul sportiv depinde, din orice perspectivă dorește de caracterul ritualic al gestului sportiv (scandal, grup de presiune, gradul de dorință de a descoperi alte jocuri, nevoia/scârba de asemănare, relația cu sportivul, diferențe calitative, cantitative, de modalitate și de relație). La nivelul grupului social, al sportivilor propriu-ziși, al staffului și al personalului de organizare, la nivelul susținătorilor și suporterilor, sportul individual și sportul de echipă capătă un
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ce iaste, au secerat făr’ de vréme pre această floare aleasă și au răpit prea timpuriu podoaba, frumuséția neamului femeesc”), dar „adormirea ceastă de pe urmă” - optimă în alăturare cu „adormirea cea firească”, ce retrimite, în ciclicitatea ei, la „osteneli, la scârbe, la supărări la patemi” - nu se cade a fi jelită („nici lacrămile sânt cu cale, nici întristarea cu dreptate”), căci ea îndrumă sufletul [drept - N.B.] spre „lumina cea adevărată”, îl poartă mântuindu-l, dintr-o lume imperfectă (un „timp al
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
păcatul primordial) în cea aflată sub semnul divin, esențialmente salvator. „Avantajele” aduse de moarte se așază într-o concludentă (și foarte „antimiană”) cascadă de perechi antinomice: Omul] „după adormirea cea de pe urmă, caré o numim noi a morții, tréce din scârbă la bucurie, din stricăciune în nestricăciune, din orașul lacrămilor la locul veseliei, din turburarea vieții la adăpostirea cea lină a mântuirii, din patimile Eghipetului în pământul cel fericit al făgăduinței, din robiia lumii la mântuirea cerului, din petrecaniia omenescă la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
frâmséți nu caută, tineréțele nu le cruță, de unul-născut nu i-i milă, ce pre toți vine într-un chip. Și moartea nu iaste rea, cum dzise Iov, că moartea iaste odihnă omului, că tréce din trudă în odihnă, den scârbă în bucurie, din valuri în liniște, din tunérec în lumină. De iaste omul dirept, el să duce să-ș ia plata den mâna lui Dumnedzău, iară de iaste păcătos, îl părăséște de-a facerea păcate. Moartea iaste o mutare din ceastă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lumină; luminoasă; lumînare; lumînări; Mănăstire; nu merg; merge; milostenie; minune; mod de îmbogățire; monument; mulțime; moschee; pace sufletească; papă; patriarh; păcate; pictură; picturi; pisică; politică; post; povață; propagandă; puritate; regăsire; reguli; Roma; rugăciuni; rural; Saint Sulpice; sapă; din sat; scăpare; scîrbă; sensibil; sfinții; ceva sfînt; siguranță; solemnitate; special; speranță; spiritual; strămoșească; suflet; trepte; țară; unire; varză; veche; vrăjeală; zeitate; zeul minunii (1); 826/189/70/119/0 boală: suferință (90); durere (83); grea (39); moarte (33); spital (29); tristețe (29); cancer
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
molipsitor; mort; moșneag; necruțătoare; necurată; de nedorit; negativ; neîncredere; nemiloasă; neplăcut; nesănătos; nesiguranță; nesuferită; nevoiaș; niciodată; nimănui; oboseală; obstacol; organ; pacient; parkinson; pasăre; părere de rău; pecetluit; pierdere; policlinică; posibilitate; povară; psihic; fără putere; puternică; regim; remediu; România; sănătos; scaun; scîrbă; scoală; sedentarism; semn; sensibilitate; sfîrșit; sifilis; sindrom; singurătate; somn; sprijin; stupidă; suferințe; suflet; de suflet; sufletească; supărat; temperatură; tradiție; tratată; trup; țintit; ură; ușoară; vaccin; viață; o viață; vină; vindecabilă; viruși; vlagă; vulnerabilitate; zăcut (1); 818/211/76/135/1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vacă; ceapă; delicatesă; fata; fermă; finețe; fotografie; găuri; grăsime; gustare; iaurt; intrare; iute; împuțită; Jerry; liniștit; macaroane; de machidon; mămăliga; mediocritate; miel; minte; moșii; neglijență; nu; papanași; paste; Paște; pizza; plăcut; poftă; președinte; putoare; roșie; roșu; sat; saturație; savoare; sărut; scîrbă; scrob; spaghetti; în șip; șoricel; tren; urîtă; uscată; varză; vitamine; vreme călduroasă; zăr; zgîrcenie (1); 787/135/66/69/0 bucată: pîine (167); parte (97); felie (34); mare (32); carne (29); de pîine (28); mîncare (27); tort (21); puțin (18
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vitalitate; zări; ziua mea; zîmbea (1); 791/237/72/165/4 bucurie: fericire (212); veselie (84); zîmbet (43); tristețe (34); mare (28); împlinire (18); familie (15); copil (12); sentiment (12); bani (10); extaz (9); viață (8); iubire (7); copii (6); scîrbă (6); vesel (6); cadou (5); dragoste (5); sănătate (5); veste (5); bine (4); bomboane (4); euforie (4); mama (4); naștere (4); rîs (4); emoție (3); entuziasm (3); fericit (3); inimă (3); lacrimi (3); nuntă (3); pace (3); petrecere (3); plăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moale; multă; mulțumire; mușchi; necesară; nervi; nesănătoasă; nesănătos; oală; obezitate; de om; oră; ouă; de pasăre; păcat; de pește; piață; piept de pui; poame; porc la grătar; porții; prăjeală; preda; putere; putred; rană; rău; respect; rom; sacrificiu; salată; său; sărată; scîrbă; scîrbos; sodic; sticlă; tare; tinerețe; tocăniță; toxine; trup; de vacă; vampir; verdeață; viața mea; viață; vietate; violență (1); 785/189/73/116/0 carte: cunoștințe (67); cunoaștere (33); citit (26); înțelepciune (26); învățătură (25); lectură (24); parte (24); știință (21
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
intersecție; iubire; înaltă; înalță; închin; închina; înger; îngrijire; înșelătorie; întoarsă; întuneric; jertfire; joc; lanț; latină; lucru sfînt; marmură; masă; mănăstire; minune; muritor; neplăcere; ortodox; părăsită; părinte; păzitor; piatră; de piatră; pierdere; pompe funebre; popă; protecție; război; rece; mă rog; roșu; scîrbă; seara; semn bisericesc; semn religios; senin; sfinți; sfințită; sfinx; ceva sfînt; slab; smerenie; sobru; stîlp; stop; supărare; talisman; teamă; temelie; tradiție; trei; sf. Treime; trist; trup; țuică; unică; veșnicie; viață; voință (1); 790/167/62/105/1 cu: împreună (182
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împărțire; împrejur; împunsătură; înjunghiat; înjunghie; înjunghiere; killer; lama; legume; linguriță; lînă; lovit; metal; mic; mijloc; minciună; mîner; muchie; obiect; obiect dur; obiect periculos; obiect de tăiat; os; oțel; pix; prostie; pui; pungi; putere; război; roșie; roșii; roșu; rouă; sacrifica; salată; scîrbă; sclipire; sfîrșit; spaimă; suferință; suflet; tai; tăietor; teacă; telefon; tocat; trădare; triunghi; țigan; ucigaș; util; veselă; victimă; violent; cu zimți (1); 779/ 133/51/82/0 cuvînt: vorbă (133); litere (41); propoziție (35); literă (20); carte (17); dulce (14); grai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neplăcută; nesuportat; nevoie; noutate; oameni; obișnuință; oboseală; oftat; ou; panică; paralizie; pasiune; păcat; pătrundere; perfect; piatră; picior; de picior; plînsul; pomină; povară; pricinuită; probleme; profundă; prostie; provocări; pumn; pumni; răbdare; răceală; răni; rănit; răutate; război; rea; roadă; satanic; satisfacție; scaun; scîrbă; semnal; sentiment neplăcut; senzație de nesuportat; senzații; sex; sfîrșit; singurătate; slăbiciune; spate; de spate; stare; stare rea; stimul; stomac; pe suflet; suportabil; surdă; suspine; tare; trai; traumă; traumatism; tăiere; tăietură; tăiș; trădare; trăire; trece; trist; trupească; văicăreală; văietat; văitare; victimă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
legătură sufletească; legumă; mama; mamă; membru; mincinos; mișto; mîndrie; model; moldoveanul; muzică; nădejde; neamuri; necaz; neprețuit; odor; oricare; ou; părinte; persoană; persoană apropiată; persoană dragă; pervers; picătură de apă; pilon; pom; prieten bun; prieteni; prietenii; prost; protector; Radu; respect; rușine; scîrbă; scris; sfat; sinceritate; sine; același sînge; Sorin; stres; suflet pereche; suport; nu știu; taman; termen; tristețe; unire; ură; Virgil; veșnic (1); 772/162/49/113/0 frig: iarnă (198); rece (101); ger (82); cald (50); zăpadă (41); iarna (38); îngheț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]