1,495 matches
-
da Vinci”, „Harry Potter”, „Alchimistul”. Eugen Lovinescu afirma sus și tare că “orice operă de artă e morală”. I. Al. Brătescu-Voinești subinia și el că „în arta autentică și în cultură, în general, nu pot să încapă viciul, inesteticul, vulgarul, scandalosul. Arta are menirea de a purifica omul și de a-l apropia de Dumnezeu, nicidecum de a-l nimici în bezna animalității”. Ori fi depășiți și Lovinescu și Brătescu-Voinești? Într-un interviu pe care l-a acordat ziarului „Adevărul” în
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
acel moment. Am conștientizat imediat disprețul elitei comuniste față de popor; credeam totuși că acest dispreț decurge din structura unei anumite elite de stînga. În fond, șefii stîngii au disprețuit întotdeauna poporul pretinzînd că luptă pentru el". Toth mai evocă comportamentul scandalos al celor care s-au îmbogățit cu nerușinare. "Am fost șocat de rapiditatea cu care elita comunistă preluase o viață de lux de la cei pe care îi îndepărta de la putere în numele drepturilor sociale. Am fost șocat cînd am auzit că
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dramatică. Ea antrenează prăbușirea tuturor serviciilor de informații externe române și instituie, pe o perioadă lungă, o destabilizare profundă. Dezvăluirile se țin lanț: teroarea exercitată de Securitate, furturi de tehnologie occidentală, obsesia megalomanică și vulgaritatea cuplului Ceaușescu, modul de viață scandalos al nomenclaturii roșii, contacte cu teroriștii, cu Arafat, cu Libia. Imaginea neagră, macabră și ridicolă a șefului statului român se concretizează, paralel cu reputația de good guy a lui Gorbaciov. Din nou, România este considerată ca un caz particular, în timp ce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tîrziu, în paginile unei prese care va mai căuta și după cinci ani să deznoade firele momentelor ascunse. Imaginile oferite abundent de mijloacele de informare occidentale fotografii ale vieții faraonice a unei perechi de bătrîni îmbogățiți -, aceste imagini nu au scandalos nimic altceva decît emfaza bine gîndită a legendelor care le însoțesc și se emoționează de privilegiile și gusturile de bogătași ale comuniștilor care n-ar fi trebuit să fie așa Elena Ceaușescu avea șase mantouri de vizon și pantofi încrustați
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un al treilea pasaj important unde d. Mihălescu zice: "Eu, d-lor senatori, cred că am rădicat numai un mic colț al acestei scabroase cestiuni". Acest cuvânt poate nu este cunoscut de toți, da, cuvântul scabroasă cestiune este sinonim cu scandaloasă cestiune. Prin urmare onor. d. senator Mihălescu zice: "Am rădicat o parte a vălului ce acoperea această scandaloasă afacere; nu sânt satisfăcut de raportul comisiunii, căci, într-o asemenea gravă cestiune, după mine, s-a trecut cu repeziciune, încît nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un mic colț al acestei scabroase cestiuni". Acest cuvânt poate nu este cunoscut de toți, da, cuvântul scabroasă cestiune este sinonim cu scandaloasă cestiune. Prin urmare onor. d. senator Mihălescu zice: "Am rădicat o parte a vălului ce acoperea această scandaloasă afacere; nu sânt satisfăcut de raportul comisiunii, căci, într-o asemenea gravă cestiune, după mine, s-a trecut cu repeziciune, încît nu-mi rămâne decât să arăt mulțumirile mele d-lui Grăjdănescu, care singur a luat cuvântul și astfel a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cele mai serioase. Astfel alaltăieri votă o convențiune cu Casa de Depuneri și Consemnațiuni pentru regularea datoriei de zece milioane contractată de stat către această Casă. {EminescuOpXI 90} Această discuțiune n-a fost interesantă decât printr-un incident în adevăr scandalos. D. N. Ionescu, combătând legea care, după părerea sa, schimbă legea organizării Casei de Depuneri și Consemnațiuni, la un moment dat băgă de seamă că grațioasa figură a d-lui ministru de finanțe nu mai apărea la banca ministerială. D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
000 000 fără nici un fond corespunzător. Apoi e un articol în Constituțiune care prevede dreptul Coroanei de-a trage pe miniștri la răspundere. Nimic mai ușor decât ca un ministru să surprinză buna-credință a șefului statului. O dată ce fapte atât de scandaloase, fapte de prestidigitațiune parlamentară cari întrec toate scamatoriile lui Bosco se produc la lumina zilei și când regimul parlamentar este menit nu numai pentru a garanta drepturile și averea cetățeanului, dar și pentru a servi ca o școală de educațiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se va mai prelungi cu cinci zile se va vota un nou împrumut de 30 milioane pentru acoperirea pretinsului deficit rămas de sub conservatori. {EminescuOpXI 121} Iată ce se petrece la noi în țară, iată în ce mod de-a dreptul scandalos, insultîndu-se de către miniștri deputații din opoziție, se hotărăsc cestiunile de prima importanță. Cu durere cată să constatăm că nicicând n-am fost mai departe de monarhia occidentală și de seriozitatea care o caracterizează decât în ziua de astăzi. Mulți se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nelegiuită se supun semnăturii domnești voturile unei Camere care nu mai e în stare de-a judeca nimic, voturi căpătate de ministeriu prin {EminescuOpXI 122} Iată ce se petrece la noi în țară, iată în ce mod de-a dreptul scandalos, insultîndu-se de către miniștri deputații din opoziție, se hotărăsc cestiunile de prima importanță. Cu durere cată să constatăm că nicicând n-am fost mai departe de monarhia occidentală și de seriozitatea care o caracterizează decât în ziua de astăzi. Mulți se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-ar îndrepta contra prințului Carol însuși. Să ne fie iertat a spune că aici " Corespondența" a fost rău informată. Oricât ar respinge ideea de regat, opoziția nu poate fi antidinastică; daca sânt într-adevăr la noi antidinastici până la manifestații scandaloase, zguduitoare și chiar criminale, apoi nu sânt acei din opoziție azi, ci acei de la putere, când sânt în opoziție. E de prisos credem să mai reamintim fapte de ieri și de alaltăieri pe cari toată lumea le cunoaște ca și noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stabilită între ei pentru a acoperi și a face mușama actele fiecăruia, trecutul lor pătat prin conspirație, prin concesii frauduloase, ca cea dată lui Strusberg și pusă în execuțiune înainte de a se fi votat de Senat, prezentul lor și mai scandalos, în fine principiul lor de existență de a înlătura de la cârma fie locală, fie centrală a vieții publice orice merit și de a cocoța în funcțiile cele mai înalte nulități ale partidului, {EminescuOpXI 413} toate acestea la un loc constituie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un abis e între tron și țară". Abisul încetează de-ndată ce se umple c-un portofoliu ministerial. Dar i se mai prezintă și alte lucruri vederii suveranului. Un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunță. Acest om e mănținut în funcție; dirijează, însuși cercetările făcute în contra sa; partidul ține morțiș a-l reabilita, alegîndu-l în Senat. Aci el însuși denunță. că există această scabroasă afacere, dar majoritatea roșie a maturului corp trece
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imediat loc, plină de indicibilă răzvrătire: pictorii sînt muți? Da. Or fi. Așa li s-a spus întotdeauna. Or fi muți pictorii, dar cîțiva din ei s-au născut să vorbească și au vorbit exact atunci cînd... n-a trebuit. Scandalos deci. Sublim deci. L-am auzit pe Boușcă, într-un îndepărtat an din cei rușinoși, oprind lumea ce ieșea din cinematograful Victoria și adresîndu-i-se mesianic: Treziți-vă! Era, probabil, o reacție fulgerătoare la vreo dulce mincinoasă mîrșăvie consumată pe ecran
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
eroic, nu o discut, nu e, să zic așa, colegial, și nici nu mă atrage un atare exercițiu, dar insolența celui care întoarce cu fundul în sus cel mai vechi muzeu al țării în beneficiul propagandei personale, mi se pare scandaloasă. În fine, ca să nu rămîn în zona tombal-resentimentară, s-o trec un pic pe șagă. Intrînd în muzeul acaparat, nu pot evita (cum s-ar putea!) omniprezența păsăroiului-emblemă, coțofănoiului care zboară cînd de la stînga la dreapta, cînd mai mult invers
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
calamitate; cele din centru mai sînt cum mai sînt, cele de dincolo de centru...; culmea disprețului pentru pieton: carosabilul (pentru mașini, carevasăzică) e-n regulă; trotuarele însă, chiar dacă e vorba de cele din fața unor clădiri monumentale (Universitatea, trotuarele Copoului, Păcurarilor), sînt scandalos de degradate; socoteala edililor e una simplă, de gospodină care, după ce mătură, ascunde gunoiul sub covor: centrul să ia ochii, în rest... - cerșetorii; unde vrei, unde nu vrei, bălăbănindu-se ca niște metronoame dezafectate și îndrugînd jalnice tînguieli orientale. - pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum un claxon din primele Forduri. Dezafectat. Sînt sigur că foarte curînd, ca orice baron autentic, își va reveni, va renaște din propria-i cenușă erotică. N-am auzit spunîndu-se: prof. univ. Peter O'Toole. Radio București continuă, agasant și scandalos, cu vești minuțios ambalate de la Moscova. "Trimisul special" ne asigură, de pe o zi pe alta, că... nu va lipsi nici mîine de la Actualități. Sentimentul că sîntem o gubernie care trebuie să știe, în tot ceasul, de ce mai suferă Baris, e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
grațiile din dancing-urile de azi. "Bacante dansînd", dintr-un Pompei care și-a conservat tragic sub lavă culorile, anunță deja somptuozitatea Renașterii, pe un Giorgione. În al cărui "Concert cîmpenesc" femei goale în prezența costumaților cavaleri anunță, la rîndu-i, "scandalosul" "Dejun pe iarbă" al lui Manet. De unde se vede că lumea devenise, progresiv, tot mai pudică, de vreme ce plina femeie goală, în compania celor doi curtezani, puși la patru ace, à quatre épingles, putea provoca anatema unui juriu fariseu, cufundat, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
incredibile (pentru noi, cei de azi), în care se răsfață inconfundabile clădiri de stil, trotuare cu promenade la patru ace, carosabile cu bizarele, dar frapant-elegantele pe-atunci Forduri. Alte imagini au valoare documentară: un incendiu lîngă clădirea CEC (premoniție la scandaloasele matrapazlîcuri ale CEC-ului de azi?), un simpozion al Societății Scriitorilor, Regele Mihai aruncînd de Bobotează crucea în Dîmbovița, o demonstrație stradală a PNL, cortegii regale, multe alte festivități consumate în vitala arteră. Dar imaginile pe care, cu obstinație, le
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mult răsfoitele albume și, brusc, să te afli în fața originalului (fie el chiar vag dezamăgitor), iată consumarea unui act lesne de trimis la Freud, nu însă și complet explicat. Nici nu întîrzii. Totuși. Compoziția, colosală ca dimensiune, nu atît de scandaloasă ca desnuda Olympie, dar, poate, și mai parșivă (tot freudian) decît aceea, îmi oferă decriptarea (naivitate!) unei ambiguități ce a stat probabil la baza scandalurilor din 1865, provocate de pictorul insurgent. Ce descopăr nou (neobservat în reproduceri) e tocmai academismul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a lua întrucîtva pulsul unei societăți care se închega. Și care năzuia. Imediat sub titlul ziarului în grafica ingenuă a începuturilor, cu o bucolică țărăncuță, notînd probabil știri pe un corpolent carton e titrată, cum ar veni, tema numărul unu, scandaloasă desigur: Iadul casnic. Sub ea însă comic fotografia (cu aer de dagherotip) a Biroului Asociației Generale a Studenților din (țineți-vă respirația!) Montpellier, fiind trimiși (alt suspans) la pag. 3, pentru a afla numele celor șapte... din Montpellier. Un subiect
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din 1789, rațiunea de stat în expresie internațională încătușa speranțele și lupta popoarelor dominate și subjugate de forțe externe, supunându-le unui supliciu care prelungea o veche stare de lucruri subminată, uneori dinamitată, prin modificări structurale. Nu lipsea vivacitatea amenințătoare, scandaloasă (în limbajul câtorva despoți și autocrați), împotriva spiritelor realiste, dacă doriți și romantice, utopice și „criminali” în spaima exagerată atunci a testamentarilor decedatei „Sfintei Alianțe”. 2. Pletora etniilor și națiunilor, în parte amalgamate prin înrădăcinări originare sau strămutări benevole ori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un loc în repertoriul operelor, posibil din cauza că necesită un tenor de mare calibru căruia i se cere o prestație foarte solicitanta în comparație cu rutină întâlnită în repertoriul curent, posibil din cauza libretului care este adesea privit de către public ca fiind unul scandalos” Opera I masnadieri a fost foarte rar reprezentată în secolul 20 că de altfel și în prezent. Oricum, o versiune în concert a fost prezentată de către Orchestră Operei din New York în Februarie 1975. În Statele Unite, Operă din Sân Diego a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
om de teatru cu simt practic care, indiferent dacă văzuse sau nu piesa lui Dumas, era conștient că subiectul constituia un scandal de succes. Verdi era convins că aducerea pe scenă a unei femei bolnave de tuberculoză, având o reputație scandaloasa, constituia un act de curaj, mai ales ridicarea ei la rang de eroina. Este la fel de plauzibil că Verdi să se fi aliniat la tendința noii școli literare franceze nu numai tânărul Dumas, dar și Alfred de Musset sau Geroge Sand
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
caz. E ca și când un pescar și-ar Împleti cel mai sofisticat năvod, dar ale cărui „ochiuri” nepotrivite ar scăpa cel mai de preț pește. A ține morțiș să fii obiectiv În evaluarea unor opinii, interpretări, atitudini este ceva absurd și scandalos. În plus, evaluăm nu numai ceea ce elevul Îmi arată acum, ci și ceea ce el poate să realizeze În perspectivă. Ne sprijinim pe prezent, dar stăm cu față către viitor. Or, speranța nu poate fi măsurată, ci profilată, indusă, proiectată. O
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]