733 matches
-
A. Pentru ELEVI Participare indirectă * desen/pictură,colaje,având ca tematica aspect din opera lui Creangătehnici diferite de lucru; Participare directă * concurs cu echipaje de 4 copii ,,Creangă și copiii”viață și opera marelui povestitor (conform programei învățământului primar); * dramatizări,scenete,monolog,șezători,montaje literarmuzicale. B. Pentru CADRELE DIDACTICE SIMPOZION JUDEȚEAN cu participare indirectă și cuprinde : * Planificări calendaristice, proiecte didactice la literatura pentru copii (opțional), lectură; * Jocuri creative folosite în cadrul orelor de limbă și literatura română sau în cadrul activităților extracurriculare; Materiale
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
o conduită în acord cu rolul interpretat; exerciții de mișcare scenica sugerată de muzică; exerciții de compunere de expresii faciale sau corporale 1.3 Să-și exprime liber părerea asupra personajelor (pozitive/negative) dintr-o piesă de teatru sau o sceneta vizionata, audiată sau interpretată; să își exprime liber părerea în privința interpretării actorilor, a colegilor și să argumenteze această părere ; să încerce să dea o nouă interpretare (în cazul în care nu este de acord cu interpretarea colegilor) 2. Dezvoltarea capacității
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
răcoare, poate vom avea și șansa unei ploi de vară spre seară. 22 august 2000 Exclamația unei femei obișnuite, într-un tramvai și mai obișnuit, scenă de viață din București (nu știu de ce, pentru moment aș fi dorit să scriu "scenetă"în fine.) Trei copilași cu vârste cuprinse între 3-6 ani fac un zgomot teribil într-un tramvai neobișnuit de liber pentru această oră de vârf: chirăie, aleargă, se urcă pe scaunele de plastic roșu, murdare acea mizerie persistentă, depusă în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
liceu a participat la reușită revistei noastre muzicale “ În veselul vieții pas” unde alături de: D. Valceanu, D.Luchian, M. Sorodoc, I. Țurcanu, N. Sorea și colegele Lucica Bodnaras și Lia Manoliu de la liceul de fete și alții, care au interpretat sceneta „Să-i ardem la bacalauriat” După terminarea liceului, în anul 1952, a sustinul examenul de admitere la Facultatea de Geologie din Iași fiind un student cu reale calități de viitor geolog. Aici, la Iași în anul I, avea mai mulți
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93324]
-
primite în liceu a venit mult mai tarziu. În cadrul liceului, am participat în ultima clasa, la reușită revistei noastre muzicale “ În veselul vieții pas” împreună cu D. Valceanu, D.Luchian, M. Sorodoc, I. Țurcanu, N. Sorea, Ț. Șerban și alții, în sceneta „Să-i ardem la bacalaureat”, care a fost cea mai reușită manifestare școlară din acei ani, generațiile celelalte de lângă noi nu au reușit să ne ajungă. Am absolvit liceul în iunie 1952, si am intrat salariat la CEC în orașul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93327]
-
povestește viața unei familii de la marginea Bucureștiului, în anul de dinaintea Revoluției. Scenariul (scris de regizor împreună cu Andreea Vălean) are în centru doi frați : adolescenta Eva (Petre) și copilul Lalalilu (Timotei Duma). în casă, revolta împotriva lui Ceaușescu se rezumă la scenetele comice în care tatăl (Mircea Diaconu) îl imită pe acesta, iar restul familiei se face că-l bate. La școală, Eva se vede cu fiul unui securist, care, într un gest premonitor, doboară bustul de ghips al dictatorului : băiatul este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect Stela Mărieș -, pentru că unul și același [evreu] sudit putea să producă marfa pe care o vindea ulterior În prăvălie” <endnote id=" (777, p. 67)"/>. Într-o scenetă comică, Vasile Alecsandri scrie că „În Iași nu Întâlnești decât dughene jidovești : Leiba croitor bărbătesc, Moisi ciobotar femeiesc...” <endnote id="(427, VII, p. 576)"/>, iar bucovineanul E. Gregorovitza (1857-1915) scrie Într-o nuvelă despre dugheana de fierărie a unui evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai termină. În ce măsură am dreptul să utilizez opera lui Caragiale în afara contextului de cultură și civilizație care a gene- rat-o ? Într-o discuție cu o actriță stimabilă, Draga Olteanu- Matei, care a jucat atât în piese, cât și în scenete adaptate după „momentele” dramaturgului, ea mi-a revelat vechea școală de teatru unde Caragiale era jucat ținând cont de specificul lumii din care dramaturgul provenea. Piesa era și o reconstrucție istorică, o încercare de a recupera aerul timpului, „momentul” lui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la ea acasă. M-am convins că este o tehnică perfect pusă la punct conceptual, dar, totodată, o metodă care extrage piesele componente ale psihicului. Încearcă să le restaureze și să le pună la loc, dar rezultatul seamănă cu o scenetă a lui Chaplin: fiind ceasornicar, i se aduce la reparat un ceas scump, care "întârzie, dar merge"; îl desface meticulos, extaziat de perfecțiunea mecanismelor; masa la care lucrează se umple de măruntaiele ceasului. Când încearcă să remonteze obiectul, nimic nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
înfrumusețat să credem că totul i-ar fi mers mereu bine și ar mirosi a hagiografie prefabricată dacă nu ne-am gândi și la momentele mai puțin fericite. Va povesti, tot cu acea vervă umoristică specifică populației venețiene, multe alte scenete mai puțin sclipitoare. Ca atunci când i s-a aruncat în față caietul unde se înregistrau intrările bolnavilor, diagnosticele și evoluția bolilor. E cunoscută de fapt și grafia indescifrabilă a lui Calabria, care s-a accentuat odată cu trecerea anilor, până într-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Sandu în scaun. decembrie 2003 Vedetă în rezervă într-un mediu îndoielnic precum Chelsea și într-un oraș plin de tentații ca Londra, soarta lui Mutu nu putea fi decît banca de rezerve. Din Briliant, Adrian a ajuns subiect de scenete. Pe vremuri, actorii de revistă cu revere de atlas la sacou luau în balon contabilii birocrați și gestionarii cu lipsă la inventar. Acum, comedianții începutului de mileniu se bat în ratinguri pe seama statutului de rezervă al lui Adi. Se parodiază
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
execută păpușa. Scopul teatrului de păpuși Bi-Ba-Bo este de a-i determina pe copii să joace nu doar imitativ, ci și creativ, adică să transpună o temă oarecare (o poveste, o întâmplare, un basm), fără prea multă pregătire, într-o scenetă. Astfel, în prealabil se va povesti întâmplarea sau basmul respectiv, pentru ca apoi să se transpună în scenetă. Copiii iși vor alege singuri rolurile, vor porni singuri dialogurile. Acest gen de artă convinge prin următoarele motivații: constituie un exercițiu excelent de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
doar imitativ, ci și creativ, adică să transpună o temă oarecare (o poveste, o întâmplare, un basm), fără prea multă pregătire, într-o scenetă. Astfel, în prealabil se va povesti întâmplarea sau basmul respectiv, pentru ca apoi să se transpună în scenetă. Copiii iși vor alege singuri rolurile, vor porni singuri dialogurile. Acest gen de artă convinge prin următoarele motivații: constituie un exercițiu excelent de memorare, solicită la maximum fantezia și creativitatea, precum și dezvoltarea vorbirii, copilul obține libertatea de a vorbi și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
parte, cu însuflețire, la drumeții în pădure ori la sera din sat, la excursii de-o zi la Bârlad, Vaslui, în Nordul Moldovei. în cadrul festivalului susținut la Oșești, „Izvoare limpezi”, Leo a jucat rolul lui Ion, vărul lui Nică, în sceneta „La cireșe”, de Ion Creangă, unde a primit multe aplauze din partea publicului. Apoi, sponsorizat, în mare parte, din bugetul propriu, în clasa a II a a participat la concursul de muzică populară „Comoara Moldovei”, organizat la Bârlad în octombrie 2010
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mare parte, la toate activitățile extracurriculare desfășurate cu clasa (amintite la Leo), în plus, a participat la concursul „Parada costumelor din materiale reciclabile”, unde și-a îndeplinit și dorința de a dansa cât de cât, a jucat, și ea, în scenetă la festivalul „Izvoare limpezi” de la Oșești, în rolul de martor la proces, a participat cu strigături la „Ritmurile tinereții”, Vaslui, iar în săptămâna „Școala altfel” s-a făcut remarcată atât în rolul jucat la invitația domnului inspector Baban, cât și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sinelui în masă”. Standul Sahaja Yoga cuprindea fotografii de fondatori și rafturi cu cărți. * Copiii și Sahaja Yoga. 28 mai 2005: Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești organizează Împreună cu asociația Sahaja Yoga un spectacol pentru cei mici, care a cuprins „scurte scenete inspirate din mitologia Indiană, precum și piese de muzică clasică, cântece și dansuri tradiționale indiene”. * Sahaja Yoga și asistența socială. Asociația culturală Sahaja Yoga a susținut (în iunie-august 2001) programe artistice în centrele de plasament din București („Pinocchio”, „Salvați copiii”, Sfânta
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Vieața” ș.a. este prezent cu versuri, schițe și povestiri, articole de critică, biografii, cronici dramatice. La „Generația viitoare”, în perioada în care începe să se tipărească sub titlul „Generația nouă” (februarie-iulie 1890), figurează ca prim-redactor și publică schițe și scenete în versuri. Este, de asemenea, membru în comitetul de redacție la „Revista Societății «Tinerimea română»” (1882-1890), „Literatorul “ (1883), „Analele literare” (1885-1886), secretar de redacție la „Petrolistul” (1916), redactor la „Binele public” (1882), „Națiunea” (1883), „România literară” (1883-1884), „Universul” (1886-1889), „Moftul
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
politice”, „Mozaic”, „Ancheta”, „Păreri libere”, „De la românii de peste hotare”, „Săptămâna”, „Literatură”. Se publică versuri de Aron Cotruș (Tristia), G. Rotică, Maria Savul, A. Agapus, Gh. Savul și proză de Constantin Cehan și Horia Petra-Petrescu. Este reprodusă schița Amfora din volumul Scenete și fantezii de E. Lovinescu. Articolul de fond e semnat, de obicei, de A. D. Xenopol. T. mai conține o recenzie a lui E. Lovinescu la Istoria partidelor politice din România de A. D. Xenopol, un articol despre Mihai Eminescu și altul
TIMPUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290178_a_291507]
-
multe localități din Muntenia și Oltenia, acțiunea referindu-se la căsătoria dintre un cioban și o ciobăniță sau dintre un țăran și o țărancă. După căsătorie, din motive diferite, soțul este ucis și apoi prohodit parodic de un „preot”, iar sceneta se încheie cu învierea celui mort. Cucilor li se atribuie o origine tracă, fiind posibilă, apoi, o suprapunere de elemente grecești antice (dionisiace) sau de elemente slave (cultul zeului Cupala). Din spectacol păgân, ce însoțea solstițiul de iarnă, Cucii devine
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Text și costumație în teatrul popular, TTR, 1967, 1; Grigore Botezatu, Folclorul haiducesc în Moldova, Chișinău, 1967, 150-181; Olga Flegont, Manifestări de artă teatrală în Antichitate pe teritoriul țării noastre, TTR, 1967, 2; Horia Barbu Oprișan, „Curcanii” în teatrul popular. Sceneta „Halim”, TTR, 1967, 5; Monica Săvulescu, Satira, element de continuitate de la teatrul popular la teatrul cult, F, 1967, 3; Vasile Adăscăliței, Jocul cerbului în Moldova, REF, 1968, 5; Vasile Adăscăliței, Ion H. Ciubotaru, Varietatea și răspândirea teatrului folcloric în județele
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
a ținut, cât a durat... În ultimele trei luni mai aveau loc bătăi? Nu. Nu. Îmi amintesc că ne-am pregătit să sărbătorim 23 august și cei care au avut talent au scris poezii, și pe urmă au organizat o scenetă... Dar vreau să spun ceva despre trei băieți care au fost băgați odată În cameră. Asta a fost În luna iunie. Țurcanu a deschis ușa: „Intrați Înăuntru!”. Au intrat trei băieți: Dragoș Hoinic, Aurel Pandurescu și Oprișan. No, Juberian le-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a reprezentat chiar, pe scena Teatrului Național din București, „comedia originală în 3 acte“, Petecul lui Berechet, care s-ar fi bucurat de oarecare succes. Zece ani mai târziu va scrie, împreună cu frații săi Ion C. și Anton Bacalbașa firava „scenetă 20 studiu introductiv 36. „La moartea lui Constantin Bacalbașa. Ce scrie presa“, Universul, an. LII, nr. 27, 7 fe bruarie 1935, p. 11. 37. Universul, an. LII, nr. 37, 7 februarie 1935, p. 1. 38. C. Bacalbașa, „Junețe“, Femeia română
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cred. În ultima dimineață Însă, Înainte de plecare, m-a invitat la o cafea. Am vorbit Îndelung despre Malraux, care, ca și Lorca, era eroul său, și despre Calea regală, volumul pe care tocmai Îl tradusese. Cu sau fără legătură cu sceneta din tren, discuția lunecase spre erotism... Deosebea, pe bună dreptate, erotismul de sexualitate și Îi Închina, pe loc, un ardent elogiu. Nu, nu despre stricta „funcționalitate” era vorba, ci despre pulsația interioară profundă, misterioasă, sfidând vârstele și vulnerabilitățile. Imaginea din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1900) e o frivolă, dar nu lipsită de grație „bluette”, lucrată cu tehnica fluentă a farsei de salon. Basmul cu domnița din vis („Adevărul de dimineață”, 1904) este o feerie muzicală, o pantomimă-balet cu personaje și ambianță de basm. Alte scenete („hora” Duda și Mura, Vorbe de clacă, „povestiri de altădată”) rămân străine și de teatru, și de poezie. Demnă de pana autorului lui Vlaicu Vodă apare, într-o măsură, doar tragedia în versuri Sutașul Troian, din care e dus la
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Dimachi asupra vistieresei Anica Roset, care a circulat sub un titlu dedus din conținutul poemului, Corabia pe valuri. Înzestrat cu simț de observație și nu lipsit de umor, D. a compus și versuri satirice, mai izbutite decât cele elegiace. Sprințara scenetă O adunare a trii cucoane, unde sunt ironizate cochetăria și mania clevetelii, vădește predispoziții de autor dramatic. În colaborare cu Costache Conachi și Dumitrache Beldiman, scrie Comedie banului Costandin Canta, ce-i zâc Căbujan și cavaler Cucoș, unde e creionată
DIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]