6,135 matches
-
costume, ci de luptători adevărați. "Cum Caesar organiza pentru bucuria plebei spectacole de dans, de cântec, dar mai ales de gladiatori, ne-am gândit să facem și noi", a declarat primarul Constanței, citează stirileprotv.ro. Gladiatorii, mare parte dintre ei sclavi, luptau pentru libertatea lor în arenă cu fiare sălbatice sau între ei, pentru ca, la finalul bătăliei, în cazul unei înfrângeri, dreptul de a trăi sau de a muri să fie stabilit de spectatori. Ori, pentru a supraviețui în arenă, gladiatorii
Radu Mazăre promite o "bătaie pe bune" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29326_a_30651]
-
Boianjiu, inspirat de stagiul militar în Forțele de Apărare Israeliene, și Palatul puricilor de Elif Shafak, reînviind un Istanbul plin de de mizerie și splendoare, în spiritul poveștilor din O mie și una de nopți. Posibil bestseller se anunță Bucătăria sclavilor de Kathleen Grissom, ca roman istoric amintește de atmosfera din Pe aripile vântului: originea irlandeză a eroinei, plantația de tutun, viața sclavilor, poveștile de familie. Surprizele vin din literaturile europene, de la autori cu opera încheiată: Spectrul lui Alexander Wolf de
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
mizerie și splendoare, în spiritul poveștilor din O mie și una de nopți. Posibil bestseller se anunță Bucătăria sclavilor de Kathleen Grissom, ca roman istoric amintește de atmosfera din Pe aripile vântului: originea irlandeză a eroinei, plantația de tutun, viața sclavilor, poveștile de familie. Surprizele vin din literaturile europene, de la autori cu opera încheiată: Spectrul lui Alexander Wolf de Gaido Gazdanov, o capodoperă a prozei ruse ce a cucerit cititorii cu decenii în urmă, prin jocul cu obsesia și imaginația în
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
pe care l-ai stârnit din acel nod recalcitrant și altele și altele, din care rezultă cât te zbăteai să scoți la iveală viața lăuntrică a materiei! Îmi venea în minte ceea ce Goethe spunea aproximativ în modul următor: artistul este sclavul și în același timp stăpânul naturii; sclav, fiindcă el caută să descifreze legile ei inerente respectându-le și mergând pe linia lor; stăpân, fiindcă mergând pe linia lor el clădește ceva ce este deasupra naturii, redă ceva ceea ce natura ar
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
nod recalcitrant și altele și altele, din care rezultă cât te zbăteai să scoți la iveală viața lăuntrică a materiei! Îmi venea în minte ceea ce Goethe spunea aproximativ în modul următor: artistul este sclavul și în același timp stăpânul naturii; sclav, fiindcă el caută să descifreze legile ei inerente respectându-le și mergând pe linia lor; stăpân, fiindcă mergând pe linia lor el clădește ceva ce este deasupra naturii, redă ceva ceea ce natura ar fi vrut, dar n-a reușit să
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
hotărât", scrie bloggerul. Nu este cea mai puternică armată din lume, îi lipsesc multe utilaje, însă armata română pune pe oricine pe gânduri, cât de cât. Iar fără armată și fără oameni dispuși să lupte, restul românilor devin victime, viitori sclavi", a conchis George Damian.
"Războiul vine peste tine. Vrei nu vrei, tot MORI" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32670_a_33995]
-
misteric din Samothrace a ajuns, după Viețile paralele (IX, 2, 2) ale lui Plutarh, un cult foarte popular și a luat forma unui festival anual cu pronunțat caracter exoteric și carnavalesc: „misterele din Samothrace erau deopotrivă deschise bărbaților și femeilor, sclavilor și oamenilor liberi, fiind mai deschise decât cele Eleusine (care limitau inițierea la vorbitorii de limbă greacă). Oameni din diferite părți ale Mediteranei, în special din Tracia, Asia Mică, Macedonia și Grecia călătoreau spre sanctuar pentru festivalul anual (data festivalului
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
apărut gladiatorii pe șantierul arheologic întrebînd de ce viața este atît de scurtă în locurile natale mereu urmează fericirea comunitară și forța economică nu știm cînd se lasă noaptea în noile cetăți din orient fiecare avem atenția abătută cred că munca sclavilor este chiar mersul astrelor numai lacrimi și mașinăria lumii perfect reglată în noua versiune a Bibliei figurăm și noi nu doar cenușa lucrurilor amintite din cînd în cînd poeții ar trebui premiați nu alții . bani pentru drum continuu pe autostradă
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/15045_a_16370]
-
eram din ce în ce mai îndrăgostit de ea, mai subjugat de ea și faptul de a nu o fi supus mă orbea de furie neputincioasă, realizam exact situația: puteam să dispun cum voiam de viața ei, eram stăpânul ei ca un stăpân de sclavi, dar în același timp nu-mi aparținea deloc, nu cucerisem nici un milimetru din sufletul ei. Gândul acesta mă tortura, nu mai reușeam să dorm nopțile eu, care avusesem totdeauna un somn impecabil, de prunc neprihănit, îmi dădeam seama că dacă
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
se interiorizează până la a căpăta forța unei Legi. Dacă în primele două lucrări menționate, Nina Ivanciu insista mai ales asupra consecințelor stagnării Eului în posturile sale de odinioară, reductibile până la urmă la rolurile eterne de victimă și călău sau de sclav și de stăpân, unul manifest, celălalt latent, cea de-a treia carte, refăcând parcursul tragi-comic al Eului - prins în capcana Imposibilului, promițător de miracole și a Interdicției, filtru a ceea ce trebuie și ceea ce nu trebuie spus, gândit sau simțit -, nu
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
Ștefan Augustin Doinaș Sonetul I Cuvintele ce mor în mine - sunet al unei prelungite-apocalipse. Le-auzi? Ascultă-mi corpul: alfabetul acestei biblii circulă prin sânge. Curând voi fi stăpân pe vidu-acesta, și sclav al lui. O, numai dacă pulsul mi s-ar preface într-o vâlvătaie sălbatică, aș învia în limba unui popor de zei... Doar lepădarea de mica mare lașitate mă va spăla: o propoziție cu gheare se va forma din ce-
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
coastele țepene diagnosticate succint vîntul stîrnit cu mîinile înmuiate într-o linie melodică stinge incendiul din creștetul pădurilor; printr-o deviație de sept pasiunea pentru sărăcie pătrunde mai greu Elisabeta I Patru sute de ani am fost amantul Reginei virgine sînt sclavul acestui ecou și în fiecare dimineață trag o porție zdravănă de plîns acum sînt tot mai puține cuvintele care vor să învețe cîte ceva de la mine „cu făptura mea mîhnită subțire le-am hrănit le-am sustras hazardului dezastrului neprevăzut
Poezii by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/2687_a_4012]
-
dar fără nici o legătură cu realitatea, ci doar produsul unei fecunde fantezii. Drept care Frunzetti și-a retras articolul, nemaiauzindu-se vreodată de el. E foarte probabil să-l fi distrus, deoarece nu figurează în nici un volum cu scrierile sale. Așadar, sclav al imaginației sale zburdalnice și șugubețe, simțea nevoia să inoveze, afirmându-și totodată calitatea de a fi original, de a contribui creativ la instaurarea unor teze noi, menite să le înlăture pe cele vechi. Atunci Constantin Daniel Rosenthal devenea Constantin
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
fizice și cognitive la care sunt supuși. De abia după ce, ipotetic vorbind, vor găsi drumul afară din peșteră și vor vedea lumina soarelui, nu a focului, respectiv lucrurile autentice, nu umbrele lor - își vor da seama că nu erau decât sclavii condițiiilor la care fuseseră supuși, pășind astfel din domeniul necesității înspre cel al libertății. Mai tarziu, în Evul Mediu, sub influența teologiei catolice, libertatea a fost împinsă tot mai mult în plan metafizic, în timp ce necesitatea infiltră corelativ spațiul imanentei. Pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
prin intermediul "mâinii invizibile" teoretizata de către Adam Smith, nimic altceva decât raportul dintre cerere și oferta, paradigmă care începe să se afirme tot mai pregnant la începutul secolului XIX - Hegel optează pentru recunoaștere, pornind de la celebrul exemplu al stăpânului și al sclavului. Niciunul dintre ei nu este liber: sclavul, deoarece stăpânul nu îl tratează că pe un egal, stăpânul, deoarece recunoașterea nu poate proveni decât de la un egal, recunoașterea unui sclav, impusă, nefiind decât un surogat al respectului propriu-zis17. Recunoașterea reciprocă nu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
nimic altceva decât raportul dintre cerere și oferta, paradigmă care începe să se afirme tot mai pregnant la începutul secolului XIX - Hegel optează pentru recunoaștere, pornind de la celebrul exemplu al stăpânului și al sclavului. Niciunul dintre ei nu este liber: sclavul, deoarece stăpânul nu îl tratează că pe un egal, stăpânul, deoarece recunoașterea nu poate proveni decât de la un egal, recunoașterea unui sclav, impusă, nefiind decât un surogat al respectului propriu-zis17. Recunoașterea reciprocă nu poate avea loc decât în statul modern
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
optează pentru recunoaștere, pornind de la celebrul exemplu al stăpânului și al sclavului. Niciunul dintre ei nu este liber: sclavul, deoarece stăpânul nu îl tratează că pe un egal, stăpânul, deoarece recunoașterea nu poate proveni decât de la un egal, recunoașterea unui sclav, impusă, nefiind decât un surogat al respectului propriu-zis17. Recunoașterea reciprocă nu poate avea loc decât în statul modern, care își tratează cetățenii că egali în fața legii. Iar statul modern, contopire a voințelor individuale în cea generală, rațională, și invers, numit
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
că eu nu pot scrie decât lucruri banale: Intensitatea fricii produce evenimentul. * Și o surpriză , în fine , Rimbaud , - Bietul vis: " Ah " songer est indigne Puisque c'est pure perte..." Să visezi , ah , e nedemn , fiind pierdere curată... Vorbește proprietarul de sclavi.
Cu taxă inversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10679_a_12004]
-
tare la o împachetare în limbajul hipersensibil al artei cinematografice (of, sforăi scriind asta) e cale lungă, iar von Trier nu trece de jumătatea ei. De data aceasta, eroina cineastului danez aterizează pe o plantație și pune osul la emanciparea sclavilor. Atenție - pentru că filmul nu mai e demult premieră, bănuiesc că l-ați văzut deja, această cronică deține ceva ,spoilere". Finalul (nu singurul) îi dă acestui film sărutul morții, tocmai pentru că se folosește de un artificiu, care îi sapă tot ,realismul
Danez and american by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10704_a_12029]
-
după indicații de la Kremlin, nici de la Casa Albă, ci din... mintea și bunul-simț și din geniul lui... tustrele anesteziate, azi: “Nu-i nevoie de educație/ne-am săturat de stiință/ dar ne trebuie docilitatea.../... Este nevoie de șefi și/de sclavi..........” (cf. Lumină vine de la Răsărit, p. 83). ...Și asta, TOTDEAUNA! ...În definitiv, lumea, de ieri sau de azi, nu-i nici bună, nici rea (la modul absolut și incomentabil): este... ”istorie”! Atât! Dar, spune Blaga, românul a tot sabotat-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
că vine și el. Și Aristodem ajunge singur la Agaton. l Banchetul sta să înceapă. Noul venit îl informează că îl lăsase pe drum pe Socrate, și că, de venit, o să vină și el. Atunci, gazda se întoarce spre un sclav și îi poruncește să se ducă după Socrate și să-l aducă numaidecât. l Pe urmă (după Bezdechi)... Aristodem povesti cum l-a spălat un sclav, ca să poată să se întindă, și cum a venit un alt sclav, anunțând că
Eros ori Ura (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10906_a_12231]
-
și că, de venit, o să vină și el. Atunci, gazda se întoarce spre un sclav și îi poruncește să se ducă după Socrate și să-l aducă numaidecât. l Pe urmă (după Bezdechi)... Aristodem povesti cum l-a spălat un sclav, ca să poată să se întindă, și cum a venit un alt sclav, anunțând că Socrate s-a retras în tinda unor vecini, și că în ciuda chemărilor sale, nu vrea să vie... (fițe de-ale lui!) l - Ce tot spui? îi
Eros ori Ura (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10906_a_12231]
-
spre un sclav și îi poruncește să se ducă după Socrate și să-l aducă numaidecât. l Pe urmă (după Bezdechi)... Aristodem povesti cum l-a spălat un sclav, ca să poată să se întindă, și cum a venit un alt sclav, anunțând că Socrate s-a retras în tinda unor vecini, și că în ciuda chemărilor sale, nu vrea să vie... (fițe de-ale lui!) l - Ce tot spui? îi zise Agaton sclavului. Ia cheamă-l încoa - și nu-l slăbi până
Eros ori Ura (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10906_a_12231]
-
să se întindă, și cum a venit un alt sclav, anunțând că Socrate s-a retras în tinda unor vecini, și că în ciuda chemărilor sale, nu vrea să vie... (fițe de-ale lui!) l - Ce tot spui? îi zise Agaton sclavului. Ia cheamă-l încoa - și nu-l slăbi până nu vine... l Atunci, reluă Aristodem, le-am spus: Doamne ferește! Lăsați-l în pace! Așa e el, se retrage într-un colț oriunde se nimerește și stă pironit locului. Dar vine
Eros ori Ura (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10906_a_12231]
-
încoa - și nu-l slăbi până nu vine... l Atunci, reluă Aristodem, le-am spus: Doamne ferește! Lăsați-l în pace! Așa e el, se retrage într-un colț oriunde se nimerește și stă pironit locului. Dar vine el... Agaton zorește sclavii să se înceapă libațiile, Socrate însă tot nu mai vine... Amfitrionul, nerăbdător, iar vrea să trimită după el, dar Aristodem se împotrivește... Și încep să cineze. Pe la mijlocul cinei, sosește și Socrate. Atmosfera se încinge. Se schimbă mai întâi ironii între
Eros ori Ura (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10906_a_12231]