4,338 matches
-
Din copilărie, tot privind la voi Trebuie să învețe ce-i corect și drept, Să separe soare din lan de noroi Inima de țară să-i tresară-n piept. Să iubească neamul, limba-n cânt de strună Țării scumpă-n scoarțe pavăză să-i dea, Separând virtutea față de minciună Vor zâmbi frumosul chiar de-i vreme rea. Dragostea de țară să sclipească-n zare Să le crească-n vine, falnică și grea, De la munții antici pân-la-ntinsa mare Să-ndrăgească totul, tot
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
la fel de greu de accesat și atunci ca și în vremurile când ele au fost descoperite. Răspunsul ar fi mai degrabă nu, deoarece, în răstimpul imens care desparte redescoperirea de perioada de funcționalitate a respectivele locuri a dus, inevitabil, prin mișcările scoarței la importante modificări ale locului dar și a topografiei acestuia. Există chiar unele interpretări, corelate cu lipsa afumării pereților, inerentă unei activități de pictare într-un spațiu mai degrabă întunecat. Se presupune că, la vremea decorării lor peșterile erau altfel
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Vuiesc oceane, vânturi le frământa Și valuri mii spre țărm se năpustesc , Un cântec nou, divin, pământul cântă De trecere spre alt tărâm ceresc. E forfota în scoarță pământeasca Carbonul se transformă în cristal Și freamătă în carnea omenească Celulele, de trecere, de val. Ne doare lutul greu care robește, Apasă-n carne-atomii cei străbuni Ce ne-au ținut în limite terestre. Acum plecăm spre noi dimensiuni. Și
ÎNTRE DIMENSIUNI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370614_a_371943]
-
2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului “E o durere de cântec” i-ascult tresărirea verdele nu mai respiră pe tâmple în sufletul aplecat spre aduceri aminte atâtea clipe absente de mine răsar din aroma unei primăveri uitate sub scoarța călcată de corbi drumul își poartă șerpuirea tot mai adânc împietrire de vis turnat mireasmă dulce-amară în cupa amânărilor neîmpliniri renunțări speranțe tulbură vinul negru al regretelor uitat cândva în tinerețea trupului unde adeseori îndoielile se întorc târzii la cumpăna
VERDELE NU MAI RESPIRĂ PE TÂMPLE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370625_a_371954]
-
paralel cu inconfundabilele-i reliefuri lirice, și un valoros filon publicistic / reportericesc-aurifer (înalt-frecventate fiind speciile reportaj, interviu, satiră etc.), din care i s-au încorolat în opera-i de până acum - mai în aval de cea cu „aurul din elitre / scoarțe“ - cărțile: La paradisul mineral Gruescu, Editura Timpul, Reșița, 2000; De o sută de ori Banat. Patina și pătimirile unui publicist în pustie, Deva, Editura Călăuza, 2003; Cămila din Bucegi. Veghind la căpătâiul cărții, eseuri, Timișoara, Editura Marineasa, 2005; Și veți
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
BILINGVE), de Simona Pușcaș, publicat în Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014. DESTINUL Am gravat numele tău în argilă dar marea a învăluit inițialele Am reconstituit urmele tale pe nisip dar vântul a acoperit profilul tău Am scris pe scoarță unui măslin poezia vieții dar furtună a rupt copacul Am construit un zmeu cu firul destinului meu dar puterea iubirii l-a purtat de la mine legându-ne de piscul tău pentru a fi mai puternic zborul destinului DESTINO Ho inciso
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368113_a_369442]
-
legandone la cima al tuo che ha spiccato îl volo OGLINDĂ Crezi că tăcerea noastră ... Citește mai mult DESTINULAm gravat numele tău în argilădar marea a învăluit inițialeleAm reconstituit urmele tale pe nisipdar vântul a acoperit profilul tăuAm scris pe scoarță unui măslin poezia viețiidar furtună a rupt copaculAm construit un zmeu cu firul destinului meudar puterea iubirii l-a purtat de la minelegându-ne de piscul tăupentru a fi mai puternic zborul destinuluiDESTINOHo inciso îl tuo nome sull'argillama îl mare ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368113_a_369442]
-
Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului Habar n-am de ce-am ajuns un bibliofil înnăscut Chiar dacă biblioteca-i a doua mea mamă N-o folosesc niciodată drept adjuvant sentimental Însă o recitesc cu drag din scoarță-n scoarță Indiferent de anotimp lectura-i de natură ciclică Citesc pentru-a reciti Citesc până când toate cărțile își scot mugurii pe rafturi Dragostea rămâne ilizibilă Deși mereu suspin și sufăr aștept în stație primul mugur Costel Zăgan, EREZII DE-
AUTOPORTRET DE NATURĂ ZBURĂTOARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362573_a_363902]
-
2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului Habar n-am de ce-am ajuns un bibliofil înnăscut Chiar dacă biblioteca-i a doua mea mamă N-o folosesc niciodată drept adjuvant sentimental Însă o recitesc cu drag din scoarță-n scoarță Indiferent de anotimp lectura-i de natură ciclică Citesc pentru-a reciti Citesc până când toate cărțile își scot mugurii pe rafturi Dragostea rămâne ilizibilă Deși mereu suspin și sufăr aștept în stație primul mugur Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ
AUTOPORTRET DE NATURĂ ZBURĂTOARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362573_a_363902]
-
normal inactive. Dar dacă una din sinapsele sale este activată transmite corespondentei sale informația. Un neuron poate fi și ramificat cu mai multe sinapse care se activează simultan de oriunde ar veni excitarea. Spre deosebire de neuron, celula de memorie situată pe scoarța cerebrală păstrează excitarea odată înscrisă pe tot cuprinsul vieții. Starea ei poate fi citită de oricâte ori este necesar. În calculatoarele de care dispunem celula, unitatea de memorie, poate avea numai două stări și anume excitată sau nu. Sistemul este
PATENT NATURA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362710_a_364039]
-
se transformă în cele din urmă în faptă. Își înhămase caii cu grija gospodarului, își privi copiii dormind, apoi își luă traista cu cele de-ale gurii din mâna Firicăi și se urcă pe scândura de lemn acoperită c-o scoarță învechită și spălăcită de vreme. Apucă biciul de codiriște și-și îndemnă caii cu un plescăit din buze și cu o smucitură de hățuri. Curând zgomotul roților se pierdu în răcoarea dimineții pâcloase ce coborâse în acest sfârșit de august
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
cosmice încărcate cu diferite sarcini electrice ondulatorii, dar și ce îi este specific lui ca entitate spațio temporală determinată de forțele centrifuge și de constanta forțelor centripete . Așa a putut să aibă ce a primit și noi, pe lângă el : - O scoarță terestră din care ne putem hrăni și pe care ne putem plimba visele și interesele - o hidrosferă pe care putem pluti și inota scăldându -ne în splendorile apei - - o atmosferă pe care o putem respira și străbate, fără a avea
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
invitată. Consideră că Expoziția de la Muzeul Țăranului Român este un filtru puternic al calității iconarilor. Lia Voicu din București, artist plastic, absolventă a Facultății de Arte Decorative, București, Secția Ceramică, din studenție pictează icoane pe sticlă, face mărțișoare din semințe, scoarță de copac, ciulini, ghindă, castane, cânepă, linte. La Muzeul Țăranului Român expune: icoane pe sticlă, reproduceri după canon, icoane pe sticlă aplicată pe o bucată de lemn de brad șlefuită, băițuită, dată cu ceară de albine. Este icoană simplă sau
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Salvează o inimă”): Ce este hipoacuzia neurosenzorială? Anca MODAN (audiolog): (Centrul de Protezare Auditivă “Audiologos”, București): Este un tip de pierdere auditivă datorată funcționării defectuoase a nervului auditiv și a etajelor nervoase superioare, adică trunchiul cerebral sau interpretarea la nivelul scoarței cerebrale. Gabriel TUDOR: Ce este hipoacuzia neurosenzorială? Anca MODAN: Este un tip de pierdere auditivă datorată funcționării defectuoase a nervului auditiv și a etajelor nervoase superioare, adică trunchiul cerebral sau interpretarea la nivelul scoarței cerebrale. Gabriel TUDOR: Care sunt cauzele
INTERVIU CU AUDIOLOGUL ANCA MODAN de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352794_a_354123]
-
trunchiul cerebral sau interpretarea la nivelul scoarței cerebrale. Gabriel TUDOR: Ce este hipoacuzia neurosenzorială? Anca MODAN: Este un tip de pierdere auditivă datorată funcționării defectuoase a nervului auditiv și a etajelor nervoase superioare, adică trunchiul cerebral sau interpretarea la nivelul scoarței cerebrale. Gabriel TUDOR: Care sunt cauzele apariției acestei boli? Anca MODAN: Cauzele pot fi multiple. Pot apărea încă din timpul sarcinii, dacă viitoarea mămică suferă de rubeolă sau de o altă boală infecțioasă, varicela, într-un anumit trimestru de sarcină
INTERVIU CU AUDIOLOGUL ANCA MODAN de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352794_a_354123]
-
Nepăsătoare umbre, se-ntorc în nori tăcute Când răscoliți de vânturi, spre zare se destramă, Împodobind câmpia-n smaraldele știute Ce s-or jertfi tomnatic în tonuri de aramă. Descinde din înalturi, alt foșnet, și se-așează Pătând pe pajiști scoarțe din line unduiri De aripi înmuiate în soare de amiază, Simeze încărcate cu mii de năluciri. Uimit surâd din iarbă oglinzile de floare Privind în aer valsul, aproape ireal Al îngerilor care se-mbracă în culoare, Purtându-le sărutul spre
ARHANGHELII CULORII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353900_a_355229]
-
ca și cum aș fi învățat levitația. M-am lăsat în genunchi, lângă tulpina unui stejar bătrân, de teamă să nu urmez calea aburilor. Mușchiul verde îi acoperea rădăcinile groase de la suprafață și o parte din tulpină. Mi-am așezat palmele peste scoarța lui noduroasă și cu mâinile tremurânde l-am mângâiat. Îl simțeam cum mă privește și cum mă primește lângă el. Am deschis larg brațele și l-am îmbrățișat până când mugurii au început să îmi țâșnească prin piele. Era primăvară, o
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
văzut rădăcinile... o lumină argintie cobora prin seva stejarului până în ghinda din care am încolțit, un fulger care despica marea în două și o tăcere pentru care regii au devenit cerșetori. Am lăsat furnicile să se retragă în adânciturile din scoarța stejarului, mi-am așezat încă o dată palma pe mușchiul verde, ca semn de bun rămas și am mai rătăcit câteva vieți printre copacii înmuguriți. Dincolo de nașterea oricărui gând, un lujer de stejar creștea pentru a-mi fi cruce. -------------------------------- Maria IEVA
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
și semeții celeste a masivului Piatra Craiului din Carpații de Miazăzi, reflectată în undele reci ale albiei râului - ar putea fi ușor asemuite cu o insolită crevașă, o „despicătură” tăiată în răstimpuri de eră geologică de agenții de eroziune în scoarța de calcar, granituri și șisturi cristaline ce se va fi format la începuturile orogenezei și pe fundalul căreia curge năvalnic sau susură alene firul limpede ca de cristal al Dâmboviței dinspre izvoare.. Împletită din zbătuceala mirifică și perpetuă a șuvoaielor
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului DESTINUL Am gravat numele tău în argilă dar marea a învăluit inițialele Am reconstituit urmele tale pe nisip dar vântul a acoperit profilul tău Am scris pe scoarță unui măslin poezia vieții dar furtună a rupt copacul Am construit un zmeu cu firul destinului meu dar puterea iubirii l-a purtat de la mine legându-ne de piscul tău pentru a fi mai puternic zborul destinului DESTINO Ho inciso
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
al copiilor angrenați în lupte nesfârșite cu tătarii, turcii sau prinderea hoților. În sfânta biserică se făceau slujbe de rugă fierbinte către Dumnezeu pentru a se mili de „robii pământului” și să adune pe bolta cerului norii dătători de ploaie. Scoarța pământului se uscase precum coaja de copac, iar crăpăturile adânci, de-ți rupeai picioarele în ele, aduceau spaimă în inima țăranului obidit, că nu mai știa ce să se facă de atâta necaz ce se abătuse pe capul lui; iar
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
unde și-ascunde iarna umerii costelivi și ridurile în petece alb-cenușii ca sub un fard prost (oare dacă-mi pun make-up are vreun rost) vraja magului e încă firavă ca un copil adus mai devreme pe lume ascult mugetul de sub scoarță în genunchi viața cu fruntea în pumni dedesupt invocă lumina de la fereastra-etanș a gândului tău măsurat timpul nepăsării ți-i cât un blestem dinspre mamă îngerii pământului peticesc albverde poala sfâșiată a iernii ce să mai coși zdrențele unei iubiri
CÂNTEC DE LA FEREASTRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354676_a_356005]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > IMAGINARE TABLOURI VIVANTE, MAI PUȚIN CEEA CE REPREZINTĂ Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 446 din 21 martie 2012 Toate Articolele Autorului Am mîngîiat frunze netede, palmate, altele zimțate și tot felul de scoarțe aspre compensată de așa-zisele fericiri mărunte de zi cu zi, de aceea poate și nevoia de-a transcede neîncetat lumea și viața culorile cerului și ale pădurilor de pe gresiile de Kliwa, e u care credeam că viața omului nu
IMAGINARE TABLOURI VIVANTE, MAI PUŢIN CEEA CE REPREZINTĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354678_a_356007]
-
care nu ne-a lăsat să dormim nopți în șir, ca pe sultanul împricinat. Eu aș spune că Octavian Curpaș ne-a explodat sub priviri o bombă cu reacție în lanț, care-l domină și acaparează total pe cititor, din scoarță în scoarță. Scriitorul a sesizat și el că taica-romanul românesc a ajuns la un trist apogeu, că a fost compromis și abandonat, mai exact - că n-a mai putut să funcționeze odată cu instaurarea comunismului și începerea realismului socialist, atât de
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
ne-a lăsat să dormim nopți în șir, ca pe sultanul împricinat. Eu aș spune că Octavian Curpaș ne-a explodat sub priviri o bombă cu reacție în lanț, care-l domină și acaparează total pe cititor, din scoarță în scoarță. Scriitorul a sesizat și el că taica-romanul românesc a ajuns la un trist apogeu, că a fost compromis și abandonat, mai exact - că n-a mai putut să funcționeze odată cu instaurarea comunismului și începerea realismului socialist, atât de vătămător. Și
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]