92,274 matches
-
batjocorite să asiste la maximum și zic nerăbdare, groparii, cu soarele puternic în cap, încep lucrul la 12,30. Dar când să arunce ei prima lopată, cineva, care întârziase, se apropie grăbit, protestând cu mâna pe ceas. Neavând încotro, groparii scot înapoi la suprafață mortul abia lăsat cu frânghiile în jos. Nou venitul, în loc de altceva, de vreo smerenie, repetă ca un bătrân maniac: Dacă s-a spus unu, unu să fie * 17 aprilie 1992. Frumosul indiferent, estet, vânător și mare coureur
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
uranică. Repetitiv, mecanizat, ideologizat, Cuvîntul descalifică: "Din ce eram eu aș spune/ Din rane, Doamne, ne-am aflat "/ Un Rîu de cuie ne-a descuiat/ Stam triști și proști ca-ntr-un citat" ( ibidem). În schimb Cuvîntul genuin identifică, absolvă, "scoate la mal": Ne-au scos cuvintele pe mal/ Eram goi ca la-nceput/ Din ce eram eu nenăscut/ Înger cu versul meu s-a văzut" ( ibidem). Cerul devine, pe rîu, "cursiv" cum un Text, "versul" se asociază cu "inversul", într-
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
descalifică: "Din ce eram eu aș spune/ Din rane, Doamne, ne-am aflat "/ Un Rîu de cuie ne-a descuiat/ Stam triști și proști ca-ntr-un citat" ( ibidem). În schimb Cuvîntul genuin identifică, absolvă, "scoate la mal": Ne-au scos cuvintele pe mal/ Eram goi ca la-nceput/ Din ce eram eu nenăscut/ Înger cu versul meu s-a văzut" ( ibidem). Cerul devine, pe rîu, "cursiv" cum un Text, "versul" se asociază cu "inversul", într-o "neliniște de Rai". Poeta
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
lîngă alta, a agățat un măr de plafon și a plecat de la asta ca să-și imagineze un naufragiu pe mare. Singur cu pluta sa, la discreția valurilor, a sorții. Aștepta un eveniment care să se producă și care să-l scoată din încurcătura asta. Mărul - miracol așteptat - cade și îl salvează. Nimic previzibil în acest exercițiu pentru o clasă obișnuită cu sensurile concreteții și ale realității. "Inventînd, își anunța vocația de regizor", spune Banu. În același timp, ca o stranie intuiție
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
îndemînă și cu o mulțime de admiratori în jur, gata să facă orice, gata să-l iubească pînă la capăt. Tot ce făcea Andrei era o provocare, un fel de spectacol fără de sfîrșit, o trepidație spirituală menită parcă să ne scoată din inerție, din frici, din prejudecăți. Avea alt ritm, alt mod de a privi lumea și timpul, avea un soi de teribilism, de plusare în gesturi și comentarii, un soi de revoltă continuă față de tot și de toate. Mai detașată
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
Constantin Țoiu 19 aprilie 1974. Pe fața de masă, în dreapta personajului important de care depind multe, se află o pată veche de sos, întinsă, întărită pe care cineva a presărat sare, ca s-o scoată, probabil, sau s-o acopere numai. Cât a țnut conversața, scrumiera (personajul fuma mult) și-așa plină dinainte, se umpluse de tot. Trebuia golită urgent; mirosea de trăznea. Discuța, curios, fără să fie un interogatoriu, semăna cu un interogatoriu, unul
Pata de sos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13796_a_15121]
-
al dlui Năstase, s-au găsit bani pentru compensate. Nu se găsesc bani nici pentru operații, că și astea sînt scumpe. Dar după ce ți se netezește drumul spre cimitir cu atîta seninătate, să ajungi la condiția de bucată de carne scoasă de la frigider? Și asta pentru că nu mai sînt bani nici pentru formol? Mortul nu mai știe ce i se întîmplă, de acord. Dar dacă am ajuns să nu ne mai putem plînge nici morții după tradiție, ci chemăm popii pe
Criză de formol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13784_a_15109]
-
Reflecții asupra renașterii spirituale În România post-comunistă”. Am citit cu deosebit interes prelegerea distinsei cercetătoare reținând În mod deosebit Încercarea ei de a introduce concepte și noțiuni specifice culturii și spiritualității românești, Într-un context filosofic și teologic mai amplu, scoțând În evidență și contribuția unor Înaintași, ca Eliade, Cioran sau D. Stăniloaie. Ultima comunicare din recentul volum consacrat celei de-a XVI-a ediție a Simpozionului e semnat de doamna Viorica COLPACI și este consacrată Esteticii artei sacre bizantine. Recentul
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
conștienț sau nu - ca, de pildă, credinciosul și vitalul prieten Stolz. Este refuzul lui Ilia Ilici de a se lăsa pe mîna vitalului din el. Îi e teamă de asta, îi e teamă de iubire că ar putea să-l scoată din carapacea sa. Abandonul este total și, la capătul lui, se află moartea. Teama fundamentală a lui Oblomov este teama de resursele vitalități din el. Pe ele se luptă să le anuleze. Se sustrage din tumultul lumii de "afară". Se
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
constate că de fapt nu erai pe trecerea de pietoni, ci la vreo zece metri mai încolo și că de fapt ai sărit în fața mașinii, ca să te sinucizi. Iar la tribunal, dacă e nevoie, apare un judecător care să-l scoată din culpă pe bietul ales care, după ultimele investigați, nici n-a trecut cu mașina pe la locul accidentului. Mi s-ar putea reproșa că mă dedau la procese de intențe. După cum vă amintiț, însă, au fost cazuri... N-aș fi
Averi, interese, complicități by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13807_a_15132]
-
medici finlandezi nu poate stabili cum au murit. - Liubinco La Racak au fost omorîț oameni nevinovaț Femei și copii Tu ai fost acolo? Circuitul pîrîie. Mi-e teamă să nu se întrerupă. - Asta aț văzut dumneavoastră Ăia erau niște morț scoși din cimitir. La Racak a atacat UCK-ul și a omorît sîrbi. Am fost trimiși acolo. Au fost lupte grele. Au căzut și de-ai noștri și de-ai lor. Eu am tras în luptători UCK în uniforme negre. Nu
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
Constantin Țoiu Cu Nică, băiatul nătâng al popii Oșlobanu, popa Duhu nu se are bine. El îl scoate la tablă să facă o socoteală... Dom’ profesor, mă doare capu’ trage de timp Nică, un fel de Bulă. Nu-ș cum se apleacă el, și din sân îi pică pe jos un guguloi de mămăligă cu brânză. Clasa moare de
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
ni s-au împrăștiat poporenii; nici chioară de babă nu mai dă pe la biserică Și încă una: de șaizeci de ani de când slujesc preuția, voi aveți să mă învățați tipicul, pui de năpârcă ce sunteți Ia stați oleacă să vă scot eu gărgăunii din cap... Și, apucând pravila cea mare, dă cu ea de-a azvârlita în adversari. Apoi, înhățând un sfeșnic greu, după ei... Părintele Duhu și călugărașul o iau la sănătoasa din sfânta biserică fugind mai mult pe brânci
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
ea ar motiva numele de „Țara lui Dracula". Să revin însă la ceea ce spuneam la început. Acțiunea se petrece într-o frumoasă zi din primăvara anului 2003. Soarele strălucește, pomii, de bine de rău, au înverzit, păsările cântă apolitic, automobilele scot fum gros pe țeava de eșapament. Nu am cursuri la universitate, așa că trebuie să fie cam unsprezece și jumătate dimineața, ora la care mă îndrept spre redacție. De când Timișoara a devenit o Hiroshimă a sistematizării (se schimbă țevile de canalizare
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
așa că trebuie să fie cam unsprezece și jumătate dimineața, ora la care mă îndrept spre redacție. De când Timișoara a devenit o Hiroshimă a sistematizării (se schimbă țevile de canalizare și apă, se „reabilitează" străzi, se modernizează linii de tramvai, se scot și se plantează copaci, se seamănă iarbă), adică de vreo doi ani, zona în care locuiesc, mai norocoasă, a fost dotată cu un troleibuz („firobuz", în limbajul local, sau, pe scurt, „fir"), pentru a compensa dispariția tramvaiului. Mașina circulă prost
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
CNSAS-ului, comportându-se asemeni precupeței care împarte grămăjoarele de păstârnac cui și cum are chef. Deși dl. Timofte n-a făcut nici un efort din a-și ascunde intențile barând accesul la istoria Securități, el devine garantul intangibilități unei instituți scoasă în afara legii , ultimele săptămâni au adus la paroxism încăpățânarea, deloc nevinovată, de a prelungi tabu-ul instituit asupra brațului înarmat al comunismului. Ieșirea cvasi-isterică a d-lui Timofte, care-a croncănit, asemeni corbului din poema lui Edgar Allan Poe, un
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
așa cum colegii lui se uitau spre interiorul zonei ce trebuia protejată. Și, hodoronc-tronc, a început să dea cu bâta-n baltă. N-a fost suficientă enorma gafă de-a-și da arama pe față în chestiunea dosarelor, dar a trebuit să scoată triluri partinice și în cazul judecătoarei din Târgu-Mureș, arestată pentru o presupusă luare de mită. Nici mie nu-mi place respectiva doamnă am auzit-o dând câteva declarați și tonul vocii sale m-a făcut să simt fiori pe șira
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
prea se abuzează de dreptul de-a aresta plevușca într-o țară în care rechinii își văd nestingheriț de înotul în ape tulburi. Dacă judecătoarea Ciucă a avut legături cu mafia italiană, cinstit ar fi fost ca directorul Timofte să scoată dovezile, și nu să le țnă doi ani, până când i-a căzut bine partidului să se descotorosească de-un element incomod. În noul context, nici un om normal nu mai dă doi bani pe hârtiile țnute în mânecă până s-au
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
ambarcațiunea numeroaselor digresiuni pe care le face pe parcursul romanului. Comunismul s-a stins în Europa la exact două secole după izbucnirea Revoluției Franceze, ce a adus pe scena istoriei europene figura Emigrantului, a marelui Trădător sau Martir. Anul 1989 a scos de pe scenă personajul și astfel scrie Kundera „marele cineast al subconștientului colectiv a pus capăt uneia din cele mai originale producții ale sale, cea a viselor emigrației". Timpul devine „o imensă mătură invizibilă care de mii de ani transformă, desfigurează
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
exasperarea leului închis într-o cușcă cu etaje multe, cu tavane joase, strivitoare. Priveliștea mă asigură este dezolantă. Moloz, ziduri, gunoaie, nici un fel de vegetație, cel puțin asta se vede de la ferestrele unui poet nu neapărat recalcitrant din fire, dar scos din ambianța în care supraviețuia. Cu siguranță, se zbate într-un spațiu în care nu reușește să se regăsească și să se consoleze. Îl întreb dacă n-a scris ceva, ca să ne dea nouă textul la România literară, cum se
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
ruși și încercări de conciliere cu opoziția, ca un fel de pregătire pentru perspectiva înfrângerii. Semnificativă e și noua atitudine față de evrei, refuzul regimului român de a colabora cu Germania și Ungaria la "soluția finală" în această chestiune. Numeroase documente scoase la lumină din arhivele Ministerului român al Afacerilor Externe și din fondurile franceze dau o anumită densitate perspectivei asupra momentului istoric dificil trăit de cele două țări, care ajung în final constată cercetătorul - într-o situație oarecum simetrică, Parisul fiind
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
el e omni-/ scient și-un atu/ are: cu domnii/ mari, e pertu." ( Caragialeta, p. 33) sau rime franco-engleze: „la Esméralde,/ la five o’clock tea/ e intim și cald/ tous les jeudis; ( Caragialeta bis, p. 16). Interesante efecte ( grafice) scoate poetul din scrierea abreviată a unor expresii: „- Și-ai să-i spui dumneata/ și mamiții/ care-a fost soarta ta/ și a Miții// Mițo, nu-s bimbașa/ (să n-am parte),/ îs pe sponci...Ș.a./m.d." (Caragialeta, p. 40). Rimele
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
de planuri. Față de ele, nu mai putem păstra un criteriu monovalent, o judecată de valoare absolută". Așa încît nu ne rămîne decît să acceptăm obiectivitatea augustă a operei, capabilă de nesfîrșite surprize hermeneutice, precum o cutie din care se pot scoate sensuri numeroase, nu o dată altele decît cele scontate de creatorul său ori cu care ne-am obișnuit. Meșterul Manole al lui Ion Pecie rămîne o culegere de investigații solide, instructive și atracțioase nu doar pentru învățăceii proximi ai redutabilului dascăl
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
cele mai adevărate dintre cele mai adevărate» (p. 17). Știm asta - fie că o acceptăm sau nu - de la structuraliști încoace. Fermecătorul puzzle despre cuvinte al lui Toma Pavel este - ne-o spune din titlu - fragmentar. Nu am făcut decît să scot aici în evidență cîteva interesante - și perene - unghiuri de vedere. Am lăsat, intenționat (sau, poate, pentru că-mi lipsește competența necesară - dar vorbirea e minciună!) deoparte conexiunile posibile - și aproape infinite - cu alte scrieri ale acestui autor și ale altora. M-
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
elanul reformator al Bucureștiului. Mă așteptam în schimb ca societatea civilă din România și partidele din opoziția democratică să ia mult mai în serios momentul acestui posibil nou început. Nimic Poate vin americanii să ne scape de corupție, poate ne scot ei din sărăcie Noi cu mesajele de mulțumire și de recunoștință și cu speranța că... Noroc cu dl Iliescu și cu vizita sa în Moldova, cînd luat de euforie președintele a declarat că România se pregătea încă din ^89 să
Toată lumea vrea în NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13917_a_15242]