776 matches
-
Academiei Române, creatorul învățământului geografic modern din România după metodele lui Ritter și Humboldt, cu contribuții originale la stabilirea obiectului geografiei, la determinarea legilor, a categoriilor geografice și a metodelor specifice de cercetare, promotorul unei pedagogii tradiționale, în spiritul unei discipline scolastice riguroase, dominată de profunde convingeri religioase, director al revistei Convorbiri Literare (1907-1923), este una dintre figurile elitei intelectuale interbelice preocupate de problematica interconfesională, îndeosebi de raporturile Ortodoxiei cu celelalte culte. Demersul de decelare a trăsăturilor esențiale ale "creștinismului românesc" se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Părinți la Europa Unită, (Prefață de Mihai Șora, București, Anastasia, 2004) își propune tocmai să ofere o serie de elemente pentru o asemenea teologie politică. Această carte reunește intervențiile mai multor tineri specialiști istorici, teologi, filosofi, cu o bună pregătire scolastică occidentală, dar și cercetători consacrați fenomenului pus în discuție în cadrul unui colocviu desfășurat între 16-18 octombrie 2003, la Cheia (Prahova), organizat de Fundația Konrad Adenauer în colaborare cu Parohia Stavropoleos. Considerațiile preliminare ale filosofului Mihai Șora care încearcă să disocieze
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
că și prima componentă amintită, aceea a sensului, îmbogățește poema cu o sumă de semnificații, ne putem da seama că în concepția lui Dante, poezia aduce o pondere cu mult mai mare decît aceea pe care i-o atribuie autoritatea scolastică". Poezia din poema dantescă este comparabilă cu arhitectura, prin valorile pe care le subsumează în edificarea ei. "Pătrunzînd, după puterile noastre, în structura Divinei Comedii, ajungem, după cum ne spune Osip Mandelștam în Eseu despre Dante, 1933 (Editura Universității "Al.I.
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
social privește "toată gama de elemente, de la un minim de bunăstare și de siguranță economică, până la dreptul cetățeanului de a participa deplin la patrimoniul social și de a trăiîn societate, conform normelor în vigoare" [ibidem, 9]. Serviciile sociale și sistemul scolastic sunt instituțiile corespunzătoare care se dezvoltă mai ales în secolul XX, configurând așa-zisul welfare state. Există conexiuni între cele trei aspecte ale cetățeniei. De exemplu, instrucția este legată strâns de posibilitatea de a se bucura de libertățile civile. Democrația
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
american, procesul conține, în el însuși, rațiunea propriei dispariții 19. La originea tuturor lucrurilor, spune Edgar Poe, se află "extremă simplicitate", unitatea absolută - prin absența totală a oricărei relaționări - a particulei originare, care este Dumnezeu. Conceptul de simplitate, atribuit filosofului scolastic englez William of Ockham, este un principiu metodologic conform căruia, atunci când mai multe ipoteze alternative sunt egale, din unele aspecte, ipoteza care introduce cele mai puține presupoziții și postulează cele mai puține entități, suficiente însă pentru a răspunde la întrebarea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
filolog mai puțin cunoscut, dar important și meritoriu"), însă se abține să critice această taxonomie, deși este de părere că Șăineanu ar fi trebuit să o corecteze sau chiar să o ignore: " Desigur, autorul ține să ne arate aici pregătirea scolastica, dar el ar fi putut renunța să facă trimitere la Hașdeu, cu atat mai mult cu cât influență acestuia în materie de semasiologie s-a exercitat tocmai prin intermediul lui Șăineanu. În schimb, referirea la studiul lui M. Bréal apărut în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
literatura primilor Stuart"36 și au constituit esența patriarhalismului. Sub acest nume a fost cunoscută o întreagă mișcare intelectuală și politică din secolul al XVII-lea, la care au participat clerici și oameni de litere care au susținut cu argumente scolastice partida monarhistă și doctrina monarhiei de drept divin. Momentul politic care a impulsionat doctrina patriarhalistă a fost cel în care Carol I a publicat o dare de seamă a rațiunilor care l-au determinat să dizolve parlamentul, în 1625 și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ea va fi atacată de John Locke în primul dintre cele Două tratate despre guvernare 37. Teoria lui Filmer a legitimității politice are două componente: una politică și una religioasă. Filmer a fost inspirat pe de o parte de autori scolastici precum Bellarmin, Suarez și Luis de Molina, pe care îi citează, și pe de altă parte de Jean Bodin. Conceptul bodinian al suveranității indivizibile este la fel de important pentru Filmer ca și ideea originii patriarhale 38. În plus, Filmer împrumută de la
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
partidei regaliste din exil. Cu acest prilej, Bramhall a atacat scrierea lui Hobbes, De cive (1642), plecând de la aspecte teologice relevante pentru problema libertății și a necesității. Dar, în scurt timp, Bramhall a abordat și chestiunea politică, deoarece teoria sa scolastică despre dreptatea divină (Dumnezeu este atotputernic, dar se auto-limitează în conformitate cu regulile dreptății) avea drept consecință teoria politică a suveranității auto-limitate. Această teorie a suveranității auto-limitate era susținută și de partida regalistă, în frunte cu Edward Hyde [Clarendon]. Conform acestei teorii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
nu poate schimba acest lucru. Și chiar dacă Dumnezeu nu ar exista - ipoteză de-a dreptul absurdă - dreptul natural tot ar fi fost ceea ce este. Din perspectivă teologică, caracterul înnoitor al teoriei lui Grotius în raport cu teoriile medievale consta în negarea principiului scolastic privind corespondența dintre revelație și rațiune, consecința directă fiind ideea că rațiunea umană și rațiunea divină nu mai comunică. Autorii scolastici considerau că cerințele legii naturale erau precepte ale justei rațiuni și că ele dictează în virtutea comunicării rațiunii umane cu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
fost ceea ce este. Din perspectivă teologică, caracterul înnoitor al teoriei lui Grotius în raport cu teoriile medievale consta în negarea principiului scolastic privind corespondența dintre revelație și rațiune, consecința directă fiind ideea că rațiunea umană și rațiunea divină nu mai comunică. Autorii scolastici considerau că cerințele legii naturale erau precepte ale justei rațiuni și că ele dictează în virtutea comunicării rațiunii umane cu rațiunea divină. Teologia protestantă nu mai admite ideea că legile rațiunii umane pot conduce la cunoașterea voinței divine, de unde o anumită
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
oamenilor ar putea să ducă la descoperirea legilor naturii și la cunoașterea științifică a voinței divine. Acest lucru era posibil în virtutea dreptei rațiuni, prin care oamenii cunosc natura lucrurilor create plecând de la datele simțurilor. (Cumberland a reluat așadar vechea teorie scolastică a conformități rațiunii umane cu rațiunea divină.) Observația ne arată că oamenii nu sunt atât de asociali pe cât îi descrie Hobbes și că ei sunt capabili de limitarea naturală a acțiunilor. Acest lucru are anumite consecințe etice, cea mai importantă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Legea naturală se deduce din considerarea faptelor în general și din considerarea faptelor naturii umane, în particular. Așadar, în Eseuri, rațiunea nu este considerată o modalitate privilegiată de cunoaștere a legii naturale, așa cum era cazul la Hobbes și la autorii scolastici. Pentru Locke, rațiunea este o facultate de argumentare sau o putere de deducție care operează cu datelor obținute din percepții 43. La fel ca și celelalte cunoștințe, legea naturală este cunoscută de rațiune numai plecând de la experiența sensibilă. Locke nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
rea decât monarhia absolută. Aceasta e o dovadă prin absurd că oamenii au cunoscut cu siguranță o stare naturală, de vreme ce au cunoscut monarhia absolută care, la fel ca orice tiranie, este o "stare de război"102. Locke raționează aristotelic sau scolastic, presupunând că, de vreme ce există cel mai mare rău, trebuie să existe și cel mai mare bine, sau, în orice caz, putem gândi o regresie a răului către cel mai mare bine. Argumentul său este pur teologic: Locke presupune că starea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și Căpitanul, inclusiv filozofic, nu există, de fapt, nici o diferență esențială. Nu ezităm să declarăm toate aceste categorii profund nefaste și anacronice. înțelegem foarte bine și necesitățile psihologice ale adolescenței și faptul că într o veche cultură de raționalism osificat, scolastic și nu mai puțin dogmatic, regenerările iraționalist intuiționiste, existențialiste etc. pot fi inevitabile și uneori chiar salutare. Dar la noi? Când a existat în cultura română un exces de raționalism, criticism și sistematică? Și chiar dacă modele filozofice dintre cele două
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și C.L. Morgan. Termenul este folosit astăzi în limbajul fizicii, în matematică, în științele naturii, cu statut de metaforă conceptuală etc. Entitate (lat. entitas, din ens, entis "ceea ce există") este un alt exemplu de termen migrator, interdisciplinar. Desemna în filozofia scolastică natura unui lucru, esența, considerată în mod idealist și metafizic ca fiind distinctă de lucrul însuși. În limbajul actual, entitate este un construct metaforic. Circulă cu sensul de aspect al existenței, delimitat ca întindere, conținut, sens. Este utilizat în lingvistică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
substantivele abstracte folosit la plural, din rațiunea că în cadrul unității "existența unei laturi este condiția existenței laturii contrare și invers" (Dicționar de filozofie, 1978: 152). La fel, termenul universalii (cf. lat. universalia, genuri, noțiuni generale) desemnează noțiuni generale în filozofia scolastică, noțiuni considerate ca fiind atribute comune tuturor ființelor (genul, specia, diferența, propriul și accidentalul). Termenul este utilizat cu forma de plural atât intensional, cât și extensional - în sintagme ce revendică lămurirea sensurilor specializate: cearta universaliilor. În terminologia actuală, pluralul are
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
influența umaniștilor determină orașele să-și înființeze noi colegii în care tinerii adolescenți primesc o instrucție destinată nu formării teologice, ci pregătirii pentru viața laică. În sfirșit, umaniștii cuceresc numeroase Universități (Viena, Cracovia, Florența, Alcala de Henares) unde înlocuiesc învățămîntul scolastic cu ideile lor înnoitoare. Acolo unde tradiția rezistă, umaniștii preferă să evite obstacolul creînd instituții paralele după modelul Colegiului celor Trei Limbi din Louvain sau al Colegiului regal de la Paris. Cu toate că este o mișcare europeană, umanismului nu este totuși omogen
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
s-a omis nimic"). Primatul rațiunii și al experienței, transpunerea legilor observate în limbaj matematic, iată bazele științei moderne pe care Descartes le formulează în această lucrare care marchează rezultatul efortului inițiat la sfirșitul Evului Mediu, de desprindere de știința scolastică bazată pe concepțiile lui Aristotel și punctul de plecare al marii aventuri științifice a Europei moderne. Fără îndoială, lucrările științifice ale lui Descartes nu sînt la înălțimea metodei pe care o preconizează. În domeniul geometriei, el fixează cunoștințele din timpul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dar cel mai cunoscut dintre sociologi (Weber) nu face ?coal?. Pareto ?i discipolii s?i r?m�n izola?i �ntr?o Italie a juri?tilor ?i a filosofilor care resping sociologia. �n Statele Unite, �n schimb, aflate departe de dezbaterile scolastice ?i animat? de o fervoare reformist?, sociologia este deja o ?tiin?? social? aplicat?. Nu e de mirare c? aceast? disciplin? n?scut? la schimbarea secolului ?i punctat? de dou? r?zboaie mondiale, iar la sf�r?ițul anilor treizeci, de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și valorifica cunoașterea în inovare. 2.3. Globalizarea politică. Dezvoltarea instituțiilor de guvernare supranațională Înainte să abordez subiectul politicii globalizate, voi sublinia încă o dată faptul că în mod real nu există granițe trasate între globalizarea economică, politică și culturală. Abordarea scolastică a dimensiunilor globalizării ține preponderent de rațiuni de simplificare și clarificare a înțelegerii fenomenului. Particularitatea globalizării politice, față de celelalte forme ale fenomenului, constă în focalizarea prioritară pe relația stat-instituții internaționale sau mai precis pe "procesul prin care actorii politici din
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
i-a ghidat viața. A slujit ca laic consacrat peste 20 de ani și 30 de ani ca preot. Primii ani de școală au fost la Touluse (1879-1893), apoi facultatea de științe politice (Paris, 1893-1895). A obținut licență în filozofie scolastică și doctoratul în teologie (Roma, 1898-1904). În 1902 a făcut profesiunea de credință catolică și a fost primit, după câteva zile, împreună cu vara sa, regina Natalia a Serbiei, de către Papa Leon al XIII-lea. „Din toată inima: vreau să devin
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fi interceptate mai ușor rachetele iraniene? De ce tocmai în Polonia și Cehia, adică în locuri mai apropiate de granițele Rusiei și de marile ei aglomerări urbane, Moscova și Sankt-Petersburg? Ș.a.m.d. Discuția are, la prima vedere, aroma unei dispute scolastice, medievale. Dacă nu te atacă nimeni, de ce este nevoie să instalezi arme defensive? Invocarea Iranului și, mai ales, a Coreei de Nord ca potențiali agresori ai Europei ține mai mult de umor decât de realitatea geo-politică și militară. Iar Rusia
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și penitență. În opinia sa, natura în genere și natura umană în special rămâne singurul obiect demn de a fi cercetat și cunoscut. Pe inegalabilul gânditor umanist nu-l mai interesa cunoașterea celor 4 tipuri de cauze solicitate de învățătura scolastică, ci, dimpotrivă, cunoașterea esenței și naturii profunde a lucrurilor. Din infinitatea de forme, cărora natura le-a dat viață, gânditorul olandez se oprește insistent doar asupra omului, care rămâne în opinia sa o ,,divinitate pământească, este cel mai sfânt altar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
obișnuiți, în special asupra nevoilor lor reale de cunoaștere, Rabelais încearcă să descrie, prin opoziție, principiile și metodele potrivit cărora noua educație trebuia să-și croiască drum în acele condiții social-istorice. El dezvăluie consecințele negative ale practicii educative de tip scolastic și se străduiește să surprindă beneficiile pe care le-ar aduce, în formarea tinerilor, utilizarea unor procedee și tehnici educaționale noi, specifice transformărilor din zorii lumii moderne. În direcția susținerii elocvente a acestei convingeri - nevoia de schimbare a metodelor educației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]