860 matches
-
de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
deseatina (deseat = zece - n.a.), iar ceara atât de necesară pentru lumânări nu era percepută după numărul de stupi, ci după suprafața de teren aflată în folosință. Inițial, mierea și ceara erau obținute de la albinele sălbatice, care-și aveau cuiburile în scorburile copacilor. Așezarea satului și ordinea impusă de existența statului au dus la practicarea albinăritului în stupine și prisăci. Prisacă înseamnă un loc întărit natural, dar și îngrăditură, întăritură făcută de mâna omului. Locul cu stupină era îngrădit pentru a fi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Bojdeuca Ion Creangă”, Iași. „Expresie a unei firi hotărâte, care spune ce are de spus direct și fără prea multe menajamente, lucrările sale în lemn, transfigurate prin utilizarea cu măiestrie a încărcăturii emoționale potențiale a elementelor materialului brut (goluri, noduri, scorburi, etc.), impresionează prin expresivitatea accentuată de cioplitură sigură și tranșantă. Prelucrarea frustă, alungirea exagerată a figurilor în posturi încremenite, amintesc parcă de maiestuozitatea și severitatea coloșilor din Insula Paștelui. Ceea ce este remarcabil e faptul că, așa cum mai rar se întâmplă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
temporaria); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), specii de paseriforme precum: țicleanul (Sitta europea), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), viesparul (Pernis apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor își găsesc adăpost răpitoare de noapte precum buha (Bubo bubo) și huhurezul mic (Strix aluco); dintre răpitoarele de zi: gaia neagră (Milvus migrans), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
orbicularis), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis). O apariție rară este șopârla fără picioare (Anguis fragilis). Păsările întâlnite în zona pădurii numără peste 80 de specii. Semnalăm prezența unor specii rare: porumbelul de scorbură (Columba oenas) și turturica (Streptopelia turtur), cu puține perechi clocitoare, huhurezul mic (Strix aluco), buha (Bubo bubo), ciușul (Otus scops), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pisica sălbatică (Felis silvestris), ariciul (Erinaceus concolor), rozătoare mici: veverița (Sciurus vulgaris), pârșul (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), dar și liliacul de scorbură (Nyctalus noctula). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de studiere și monitorizare permanentă, organizarea unei campanii de presă pentru popularizarea rezervației, încurajarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
broasca roșie de munte (Rana temporaria) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rozătoare mici: veverița (Sciurus vulgaris), pârșul (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius) (vulnerabilă), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), insectivore: ariciul (Erinaceus europaeus), cârtița (Talpa europaea), chițcanul (Sorex araneus). În scorburi de copaci își găsesc adăpost liliecii (Nyctalus noctula). Păsările specifice pădurii sunt: porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturica (Streptopelia turtur), cucul (Cuculus canorus), păsări răpitoare de noapte precum: ciușul (Otus scops), ciuvica (Glaucidium passerinum), huhurezul mic (Strix aluco), ciuful de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de stejar (Eliomys quercinus), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), insectivore: ariciul (Erinaceus europaeus), cârtița (Talpa europaea), chițcanul (Sorex araneus). În scorburi de copaci își găsesc adăpost liliecii (Nyctalus noctula). Păsările specifice pădurii sunt: porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturica (Streptopelia turtur), cucul (Cuculus canorus), păsări răpitoare de noapte precum: ciușul (Otus scops), ciuvica (Glaucidium passerinum), huhurezul mic (Strix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură ( Picus canus), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
-le liniștea pentru a cuibări și pentru a căuta hrană. În acest sens, copacii scorburoși nu trebuie extrași din pădure prin acțiunea de igienizare, acțiune care nu are nimic în comun cu ecologia și protecția naturii. Copacii bătrâni cu multe scorburi sunt adevărate maternități pentru păsări, constituind locuri ideale pentru cuibărit. Aici există Fagus orientalis fagul oriental, Fagus taurica - fagul tauric și Fraxinus coriariaefolia frasinul păros, alături de Dentaria quinquefoliarajnica, Euonymus nana - salba pitică, Phylitis scolopendrium - limba vecinii. SITURI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mai spune, care este un animal imbatabil și curajos. Se Întâlnește În pădurile de munte sau În munții neîmpăduriți din Tibet și se Împacă foarte bine cu frigul și deopotrivă cu căldura, iar vizuina femelei pentru naștere este amenajată În scorbura unor copaci sau În crăpăturile adânci din stânci. Se presupune că a provenit din Încrucișarea dintre lupul gri și coiot. Lupul etiopian trăiește În Africa, În câmpii și munți și se hrănește cu mamifere mici. Acesta este pe cale de dispariție
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vizuină, ferit de văzul și atacul altor prădători. Acesta este amplasat de regulă În văgăuni și râpe adânci, În desișuri de pădure, În crăpături ascunse din blocuri de piatră din munți stâncoși, iar unele subspecii preferă să se retragă În scorburile unor copaci seculari. Lupii singuratici sau solitari sunt masculii tineri și neîmperecheați, care parcurg sute de kilometri pentru a-și găsi partenera de viață sau, sunt lupii ce au fost repudiați de către membrii unei haite și urmăresc să găsească și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
înfășoară trupul în cojoace de ceață, pregătindu-se pentru o nouă întâlnire cu anotimpul alb. La sfârșitul toamnei încep să se adune la locurile lor de iernare, șerpii și șopârlele iar majoritatea insectelor se ascund sub frunzele căzute și în scorbura copacilor. BINE AI VENIT, TOAMNĂ! A venit toamna și a îmbrăcat pomii cu haine galbene și ruginii. Iar razele de soare mai mângâie încă frunzele îngălbenite, dar care la o adiere de vânt, frunzele cad spre pământ, formând un covor
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
Bojdeuca Ion Creangă”, Iași. „Expresie a unei firi hotărâte, care spune ce are de spus direct și fără prea multe menajamente, lucrările sale în lemn, transfigurate prin utilizarea cu măiestrie a încărcăturii emoționale potențiale a elementelor materialului brut (goluri, noduri, scorburi, etc.), impresionează prin expresivitatea accentuată de cioplitură sigură și tranșantă. Prelucrarea frustă, alungirea exagerată a figurilor în posturi încremenite, amintesc parcă de maiestuozitatea și severitatea coloșilor din Insula Paștelui. Ceea ce este remarcabil e faptul că, așa cum mai rar se
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cu crama și livada de la Huzurache sau Popa din Poiana Florii și de la Pîrlaz. Avea Valea Oanei un farmec deosebit: un relief structural, drumuri întortochiate, cărări și poteci, o vegetație variată în care pluteau nucii seculari și din ale căror scorburi, în fapt de seară, vibra în liniște fluerul huhurezilor. Aici, în Valea Oanei, unde va veni și mai târziu cu Maria Mohor, ca și în sat, Victor Ion Popa va fi mereu la el acasă. Era Victor Ion Popa suflet
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
menește că va fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i se va arăta, iar a treia arată că va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și îl abandonează într-o pădure, "la scorbura unui lemn borțos", gândind că va muri în scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat " Aflatul". Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e "Aflatul", plătește o sută de galbeni ciobanilor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
norocul i se va arăta, iar a treia arată că va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și îl abandonează într-o pădure, "la scorbura unui lemn borțos", gândind că va muri în scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat " Aflatul". Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e "Aflatul", plătește o sută de galbeni ciobanilor în schimbul băiatului si îl trimite cu o scrisoare la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
concepea să ajungă cineva mai mare ca el și plănuiește să-l piardă. Poruncește să fie dus departe, apoi să i se scoată inima si ochii si să-i taie mâinile. Oamenii nu îndeplinesc prima poruncă; ei îl așează la scorbura unui copac, unde Constantin rămâne timp de 7 ani, când îl găsește ministrul Spiridon. Dumnezeu l-a însuflețit din nou și i-a făcut mâini și ochi. Spiridon, dându-și seama că nu se poate sustrage destinului, face o încercare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un act instinctiv din viața păsărilor, modul de cuibărit caracteristic fiecărei specii în parte este înscris în zestrea ereditară a indivizilor. Fiecare specie de păsări are cuibul său caracteristic, construit în funcție de nevoile și adaptările speciei. Cuiburile pot fi așezate în scorburile arborilor, în galeriile săpate în sol, în crăpăturile stâncilor și ale arborilor și de multe ori pot fi construite pe crengile arborilor, în forma unor cuiburi deschise sau chiar simple adâncituri în nisip sau pietriș. Unele specii nu-și construiesc
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cuibărit, în Grădina Botanică își fac apariția și alte specii în căutare de hrană și adăpost. Dintre acestea, apariții mai deosebite sunt Phasianus colchicus care, cresc în sectorul vestic, iar în ochiurile de apă Locustella luscinoides. Cele mai multe specii cuibăresc în scorburi datorită existenței a mulți arbori scorburoși, dar și datorită instalării unor cuiburi artificiale care au fost ocupate în special de Passer montanus, Sturnus vulgaris. Din cauza unui număr insuficient de locuri de cuibărit în perioada construirii cuiburilor și a depunerii pontei
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cu aspectul unui hamac prins spre capăt de o ramură laterală, Coccothraustes coccothraustes își lipește cuibul de trunchi. Speciile ordinului Piciformes cuibăresc în trunchiurile arborilor, în cavități pe care și le sapă singure cu ciocul. Speciile ordinului Strigiformes cuibăresc în scorburi și substratul putregăios, iar speciile genului Parus, Sitta europea sapă cavitatea cuibului în trunchiurile putregăite unde își amenajează cuiburile. Upupa epops preferă să-și depună ponta în cuibul care a aparținut altor păsări decât să își construiască singură cuibul. Din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cuibul. Din cele 102 specii de păsări întâlnite în Grădinna Botanică Iași, doar 62 de specii cuibăresc aici, cele mai multe specii aparținând ordinului Passeriformes . Majoritatea speciilor preferă ca locuri de cuibărit copacii si tufișurile (peste 85% din speciile care cuibăresc folosesc scorburi, tufișuri si vârful coroanei). În zona lacului cuibăresc două perechi de Gallinula choropus si cateva passeriformes, prin ierburi si sălciile de pe mal, precum și în stufăriș (Motacilla flava, Motacilla alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobeanus, Remiz pendulinus si Emberiza schoeniclus
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și grădinile orașelor păsările găsesc mediu favorabil pentru hrană și cuibărit. Multe păsări arboricole cuibăresc în arborii din parcuri și grădini. Unele își construiesc cuiburi la înălțime, în coroanele arborilor. Altele preferă tufele și destul de multe își amenajează cuibul în scorburi, iar ciocănitorile își sapă cuibul aproape de sol, în desișul ierburilor. Altele își amenajează cuibul direct pe sol, între plante spontane sau între plante cultivate. Arborii înalți, bătrâni, scorburoși sunt locuri ideale pentru cuibăritul răpitoarelor de zi și de noapte, al
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și gardurile vii sunt locuri de cuibărit pentru mierle (Turdus merula), silvii (Sylvia communis), măcăleandrii ( Erithacus rubecula). Chiar dacă un parc arată mai bine fără cei câțiva copaci uscați, găunoși, ei reprezintă locul ideal unde păsările se adăpostesc de frig, in scorburile si găurile lor se retrag noaptea la culcare, sub scoarța acestor arbori mai puțin estetici trăiesc insecte, hrana rară, pe timp de iarnă. Dacă le eliminăm „casele", mai ales in lunile friguroase, cu ger, s-ar putea să nu supraviețuiască
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
dedulcește la fructe tari, precum nucile, jirul ori alunele, le forțează să intre În vreo crăpătură a scoarței, care-i slujește de menghină, dar Înlocuind dalta cu ciocul. Și, imitând rândunica, dar numai atât cât trebuie, zidește cu glod vreo scorbură, lăsând un loc de „ușă“ la fel de strâmt ca și gura „tizului“ din cârciumă, „ușă“ bună doar pentru el, nu și pentru pisică. Bașca că poartă și grija progeniturii chiar după ce asta Învață a zbura, Însoțind-o pretutindeni. Atâta doar și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]