1,355 matches
-
Articolele Autorului S-a înserat, deja, e ora de plecare; Aruncă prin odăi o ultima privire Și lasă-mi peste tot amprente de-mpăcare, Iar dorul să mi-l lași, dormind, pe coviltire. Nici n-o să plâng și nu voi scormoni cenușa, Doar știi că, pentru tine, ades uitam că-s eu; Te du în legea ta și nu închide ușa, Căci voi muri în cușcă, degrabă, ca un leu. În palme-o să-ți iau urma, mirosind parfumul, Și în
NICI BINE N-AI PLECAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348764_a_350093]
-
ce mă mistuiau ! Da, mă traversau emoții constructive care mă impulsionau și-mi întăreau convingerea că drumul ales este cel potrivit. Acum nu se mai țeseau basmele copilăriei, acum mâinile mele erau pregătite să îmbrățișeze norii cu manșa aeronavei ca să scormonească prin misterele cerului plin de neprevăzut. Chiar dacă știam că sacul meu de începător era gol în compartimentul experienței, mizam pe buzunarul norocului care speram să fie plin. Dețineam foarte multe informații despre aparatele de zbor la momentul absolvirii. Date prețioase
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]
-
Acasa > Strofe > Amintire > EMINESCULUI DIN NOI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului El suprem, noi triste gesturi, Epigonii din gunoi Scormonind după mici resturi De Poet, în gropi din noi... El e zeu și Zeus însuși Peste-al neamului Olimp, Frânt în noi își varsă plânsu-și Ca de prunc din timp în timp... Răstignitul din Golgota Românească de moroi, Fetișându-ne mascota
EMINESCULUI DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348932_a_350261]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > EMINESCULUI DIN NOI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului El suprem, noi triste gesturi, Epigonii din gunoi Scormonind după mici resturi De Poet, în gropi din noi... El e zeu și Zeus însuși Peste-al neamului Olimp, Frânt în noi își varsă plânsu-și Ca de prunc din timp în timp... Răstignitul din Golgota Românească de moroi, Fetișându-ne mascota
EMINESCULUI DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348933_a_350262]
-
trădau lungi zvârcoliri sufletești. L-am luat de mână, l-am pupat pe obraz, apoi am ieșit împreună într-un fel de terasă a casei lor. De-acolo, am putut vedea curtea, livada, aproape tot ce era în jur. Tot scormonind cu privirea, mi-a sărit în ochi un păun cocoțat într-un dud. Lenevea cu capul său mic ascuns oarecum între pene. Îmi era drag, mai ales când, din când în când, deschidea un ochi, privea, clipea, parcă voia să
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ÎN TUMULTUL ĂSTEI LUMI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 887 din 05 iunie 2013 Toate Articolele Autorului în tumultul ăstei lumi nu mai văd nicio scăpare; ziua scormon prin tăciuni, noaptea suflu-n lumânare. guvernanții toacă banii și-i împart cu țârâita, îngropăm din veacuri anii în pământ cu miluita. peste gard văzând la alții cum le crește burta mare, îmi dezgrop și eu talanții, dar se duc
ÎN TUMULTUL ĂSTEI LUMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346258_a_347587]
-
școala elementară. N-aș vrea să crezi că-ți aduc elogii gratuite și o să te rog să mă citești cu îngăduință, deoarece pe solfegiul genelor, orice notă are un adevăr. Citesc pe chipul tău tăcute umbre, ceva nedefinit care-mi scormonește atenția și sufletul... Să fie oare o tristețe nespusă? Să fie oare o neîmplinire? Mi-e teamă de propriul adevăr, dar doar tu poți confirma sau infirma asta. Întrebarea născută este: o vei face? Aș mai putea adăuga că fermitatea
LUCIAN, O PERSONALITATE PUTERNICĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348308_a_349637]
-
lui pentru a-l ajuta să urce cele cinci etaje, fiindcă de cele mai multe ori liftul era defect. Numai că ei știau că lucrul ăsta nu era făcut gratis. Bețivanul simpatic, de altfel un om bun la suflet ca pâinea caldă, scormonea prin buzunarele adânci în speranța găsirii unui mărunțiș cu care băieții își puteau cumpăra o țigară Carpați fără filtru pe care o fumau pe rând în spatele blocului, pentru a nu fi văzuți de părinții lor. Alteori îl zăream zăcând grămadă
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
scuză să vă spun că sunt plecată de mult din țară și nu mai sunt la curent cu știrile de la ora 5:00; mai știu că, nu demult, un amic facebokist îmi scria să-l ajutăm pe MILE! M-am scormonit în sertarul cu amintiri să descopăr cine este acel OM care are nevoie de ajutorul nostru. Vag am început să-l profilez și, interesant, i-am recunoscut vocea stinsa din neguri - este acel Om cu suflet mare! Mi-e greu
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
întregul sat!” Când să plece, o dâră roșiatică din zidul din partea dinspre apus îi atrase atenția. Se apropie curios și lovi cu un pietroi în acel loc. Spre surprinderea sa nisipul începu să curgă dintre ele. Cu o febrilitate neobișnuită scormoni cu degetele și unghiile până-i dădu sângele. În final, smulse o piatră și descoperi ceva de metal. Atunci mai scoase încă una și descoperi o lădiță. „Aici erai ascunsă micuță comoară!” și fără s-o mai deschidă, o luă
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
prinse de guler și-l trase după el mai mult târâș. Undeva, între doi stejari din care numai scheletul rămăsese, apăru o flacără care treptat se înălță deasupra coroanelor copacilor. Ajunși acolo diavolul îl eliberă și pătrunse între flăcări unde scormoni pământul cu ghearele până se afundă în groapă. Apoi ridică o ladă pe care o puse pe mal. Suflă asupra sa și din flăcări rămase doar o rămășiță galben-albăstruie. Imediat introduse unghia ghearei în încuietoare și capacul se ridică brusc
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
Articolele Autorului Am schițat dungi albe pentru timpul zilei, traversate de râuri repezi cu legiuni de gânduri străine, ce le descărcăm în dungile negre, ale somnului nopții. Am desenat și o gumă, cu care să ștergem părțile rușinoase, atunci când vom scormoni cu bățul prin viață... și vom găsi egoismul cu care noi facem lumea, trimițându-l pe Dumnezeu în concediu. Punctele reprezintă secundele, care imediat ce le-am terminat au zburat. Viața însăși este o înaripată rătăcită, cu aripile deschise firesc, către
PEISAJ ÎNRĂMAT, CU DURERI UTILE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376360_a_377689]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > PE UMERI DE VREMURI TRECUTE, AM ZĂRIT PORȚILE VIITORULUI: TRECUTUL Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Cu ochi bătrâni îmi scormoneam trecutul... iar depărtarea-l distorsiona, ridicându-l ca pe-o țară străină, cu turnuri și cupole părăsite, în care lucrurile se faceau altfel!? Un drăcușor mic, zbârlit, consilier spiritual din oficiu, intervine cu șoapte: „Trecutul nu-i ce credeți voi
TRECUTUL de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376359_a_377688]
-
iulie 2015. Am schițat dungi albe pentru timpul zilei, traversate de râuri repezi cu legiuni de gânduri străine, ce le descărcăm în dungile negre, ale somnului nopții. Am desenat și o gumă, cu care să ștergem părțile rușinoase, atunci când vom scormoni cu bățul prin viață... și vom găsi egoismul cu care noi facem lumea, trimițându-l pe Dumnezeu în concediu. Punctele reprezintă secundele, care imediat ce le-am terminat au zburat. Viața însăși este o înaripată rătăcită, cu aripile deschise firesc, către
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
mai mult Am schițat dungi albe pentru timpul zilei,traversate de râuri repezi cu legiuni de gânduri străine,ce le descărcăm în dungile negre, ale somnului nopții.Am desenat și o gumă,cu care să ștergem părțile rușinoase,atunci când vom scormoni cu bățul prin viață...și vom găsi egoismul cu care noi facem lumea,trimițându-l pe Dumnezeu în concediu.Punctele reprezintă secundele,care imediat ce le-am terminatau zburat.Viața însăși este o înaripată rătăcită,cu aripile deschise firesc,către orizonturi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
cu aripile deschise firesc,către orizonturi înclinate,din alte lumi.sursa foto: internet... II. PE UMERI DE VREMURI TRECUTE, AM ZĂRIT PORȚILE VIITORULUI: TRECUTUL, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015. Cu ochi bătrâni îmi scormoneam trecutul... iar depărtarea-l distorsiona, ridicându-l ca pe-o țară străină, cu turnuri și cupole părăsite, în care lucrurile se faceau altfel!? Un drăcușor mic, zbârlit, consilier spiritual din oficiu, intervine cu șoapte: „Trecutul nu-i ce credeți voi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
se laudă cu trecutul! Nu mai ai nici un drept și nimeni nu-ți e dator cu nimic. Fericirea e-o prostie creată de voi, numai nedreptatea o depășește. Dar asta e definiția istoriei: o ... Citește mai mult Cu ochi bătrâniîmi scormoneam trecutul...iar depărtarea-l distorsiona,ridicându-l ca pe-o țară străină,cu turnuri și cupole părăsite,în care lucrurile se faceau altfel!? Un drăcușor mic, zbârlit,consilier spiritual din oficiu,intervine cu șoapte:„Trecutul nu-i ce credeți voi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
dute-vino de la conștiință la materie, de la praxis la spiritual, ca în final să descoperi că tu însuți ești o parte infimă din Divinitatea „infinită” „Tot ce cere gândul, iubirea și durerea, / Să dau minții iertarea și dragostei puerea / De-a scormoni în veacuri, în lumi necunoscute, / Găsind puteri și secoli se scurg pe viaducte / Plecând spre alte ere, spre alte generații” Tema iubirii se împletește armonios cu trăirile sufletești, cu zborul spre infinit: „E grea viața unei molii, pulbere de stele
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
am constat următoarele: Am rămas tot în ceața îndoielilor privind originea limbii române și a cuvintelor românești. Multă derută provocată de confuziile atâtor teorii controversate și unele, probabil „elaborate” cu mistificări. În ce mă privește, am reușit doar să le scormonesc și să constat cât de șubrede sunt. M-am resemnat, în speranța că va ieși ceva lumină din gâlceava specialiștilor. Poate arheologii și istoricii vor mai descoperi ceva probe care să-i ajute pe lingviști în demersurile lor. • Nu s-
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
care proza postmodernistă o presupune. Descrierea unor întâmplări dintr-o localitate de mult uitată în haloul copilăriei fuzionează cu disertația și prospectarea melancoliei provinciale cu "toate zbenguielile ilicite". Un dualism cultural se găsește sub aceeași privire. Un ochi al prozatorului scormonește prin cotloanele copilăriei, prin ungherele străzilor, maghernițelor și sufletele oamenilor, un altul, aristocrat și instruit, poposește pe marginea amintirilor, cochetând, într-o complicitate culturală cu cititorul. Textul, incisiv, este și o oglindă concavă care evidențiază critic regimul trecut care a
INSULA DE VARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375126_a_376455]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > CRISTIAN PETRU BĂLAN - POEME CELESTE Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului DUBLEZ TOT INFINITUL... Dublez tot infinitul când meditez profund, Clădesc un mare cosmos, când scormonesc înaltul, Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund. Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul, Chiar de-mi lipsește forța să zbor peste miraje
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
demonice. Au costat foarte mult. Aspectul lăsat ... XIII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - POEME CELESTE, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016. DUBLEZ TOT INFINITUL... Dublez tot infinitul când meditez profund, Clădesc un mare cosmos, când scormonesc înaltul, Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund. Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul, Chiar de-mi lipsește forța să zbor peste miraje
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
nalță mai sus de Empireu ! Și-astfel, prin Providență, revin întreg spre viață. O, CER SENIN... O, cer senin, tu nu ești zeu, ... Citește mai mult DUBLEZ TOT INFINITUL...Dublez tot infinitul când meditez profund,Clădesc un mare cosmos, când scormonesc înaltul,Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund.Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul,Chiar de-mi lipsește forța să zbor peste miraje
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
În Prefață intitulată “O analiză a generației actuale” criticul Alexandru Cîrțu notează magistral :“ Există un fenomen interesant: o întragă generație se ridică, asimilind parțial, concepte complicate”. Cu așa povară pe umeri poetul deschide prin “VII” poartă înspre opt, infinitul promis. Scormonind arghezian prin “bube, mucegaiuri și noroi” pune la zid o lume ipocrita, un genocid sentimental, moral, o manipulare în masă, o vânătoare după avere. Salvarea este în poezie, în “scrisul printre rânduri/ cântând o simfonie/ că un simplu demiurg”. Se
CRONICA UNUI DEBUT AURIT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372150_a_373479]
-
Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului gândul tău cununat cu inima mea se dispersează în cioburi de lună rostuind un univers mic-mititel iar noi nebuni de mistere încercăm s-alergăm după el scormonind colțurile viselor stricăm pănze de păianjeni îndrăgostiți navigând pe arterele clipelor obosiți de oceanul de bine ne luăm la harță cu eternitatea excesivă și facem balans echilibrului scurtând euforia cumplitului în tunetul crăpăturilor diurne Referință Bibliografică: VIS ÎNCURCAT / Daniela Tiger
VIS ÎNCURCAT de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372282_a_373611]