873 matches
-
stimate domnule Călin, Nu m-am grăbit cu trimiterea materialului deși, fie vorbantre noi, îl aveam cu mine la Bacău și ar fi fost suficient un ceas pentru a reduce cele cîteva pagini, așa cum am făcut abia acum. Cu versurile scoase, cu celelalte înghesuite, sper să atingă dimensiunile reclamate de patul lui Procust al revistei. Dialectica poeziei bacoviene o s-o primiți pînă la sfîrșitul lunii. Voiam să fac oareșicari modificări în text, dar o păcătoasă de sinuzită ce mă supără de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
față, indiferent de efectul provocat. „Măseaua asta nu mai poate fi salvată. O scoatem și gata. Uite, e dusă toată” (ciocănește cu instrumentul în gura lui Alfonso). Simt nevoia să traduc. „Alfonso, măseaua nu mai poate fi reparată și trebuie scoasă, și se mișcă destul de tare deci cred că o să cadă singură de îndată ce-ți face anestezie.” „Anestezie? Cu ac???” „Hai domle, că nu suntem copii. Uite ce anestezic folosim noi. Și acolo în Anglia la fel? (mie, fluturând fiola
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
care i-a pierdut tot în vremea războiului, răpuși de boli, pe vremea aceea neputând să primească îngrijiri medicale, asistența sanitară fiind aproape inexistentă la sate. îi pare rău îndeosebi de Costică și Elena care trecuseră de doi ani, deci scoși oarecum din greutăți și care astăzi ar fi avut unsprezece ani, Costică iar Elena, șase. își șterse lacrimile și îngână cu glas scăzut „Dumnezeu să-i ierte și să-i așeze în ceata îngerilor, că tare mult i-am iubit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
stricat, dinspre stradă, pe latura cu "blocurile NATO" unde era liziera de la Divizion, s-ar putea intra dar te oprește o țesătură de tufe și mărăcini și niște mormane de pământ. Clădirea Divizionului este cojită de tencuială și cu ochii scoși, nu mai are ferestre. E ca un cadavru. Este împrejmuită separat de celalalte pavilioane. În curte era un automobil și la gard au venit furioși trei dulăi. Cred că este preluată de o firmă ce o pregătește pentru renovare (vezi
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
O duhoare de hoit îl izbi în față și ridică ochii de unde venea putoarea. Alături cu poarta, pe ziduri, legate de metereze, atârnau funii în care, bătuți de ploaie și de vânt, se legănau spânzurate cinci hoituri, care cu limba scoasă, care fără, că le-o ciuguliseră corbii. La picioarele lor, căpetenia, înfiptă într-un par, rânjea cu gura căscată, așa cum își dăduse duhul urlând când îi înfipseseră țeapa. Buza de jos era mâncată de șobolanii ce se cățăraseră până la ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
proțap cu care învârteau roata. Cupele pline se deșertau automat într-un jgheab de unde apa aluneca pe canalele care împânzeau toată grădina. Omul care deținea grădina de zarzavat (Neculai Bulgarul), era bine priceput la toate muncile necesare funcționării roții de scos apă, la construirea vadurilor pentru aducerea apei unde voia să ude, cât și la semănarea și îngrijirea tuturor răsadurilor de zarzavaturi. Acest specialist harnic și foarte bun la suflet, era un bulgar care venea primăvara, iar toamna pleca la familia
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care localnicii plăteau un fel de abonament anual, iar străinii plăteau pentru fiecare trecere, fie individual, „cu piciorul”, fie cu căruța.. SATUL NOU Podul însă n-a însemnat o rezolvare totală și definitivă, pentru că toamna când apa îngheța, vasele trebuiau scoase și podul dezafectat, iar când râul se supăra tare, lovea în vase cu apă multă, tulbure, și aducea copaci smulși din rădăcini cu care lovea în vase, odgonul de sârmă care ținea vasele ancorate se rupea, podul se distrugea și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a pus mâinile pe cap uluită. Uliul legat de picior ajungea până la intrarea puilor prin plasa de la gaura făcută în perete, și cum intra puiul îl și prindea în ghiare. Mai mult de douăzeci de pui erau uciși, cu mațele scoase, de uliul pe care tata îl „ascunsese” în chiler. Recunoștea tata, povestindu-ne că atunci a fost bătut rău de bunica, dar că a scăpat cu fuga la o soră de-a ei. Ca militar în termen tata a luat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
atârna aproape mort, cu gâtul sucit, spânzurat și băgat între două stinghii de la gard. Ușa de la magazie era scoasă din balamale, iar proviziile mele pentru iarnă erau aruncate, făina împrăștiată, borcanele sparte, iar cele două damigene cu vin aveau dopurile scoase. Mai târziu aveam să aflu că unul dintre „revoluționarii” care au venit să mă agreseze la primărie a urinat în damigenele cu vin. Toate aceste „fapte de eroism” au avut, se pare, drept scop înfometarea și spurcarea mea, a celei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de apoi. Să răspundă el. O.Ș.: Cum ar trebui să fie judecat acest sfat, acest îndemn, această regulă? La oficierea căsătoriilor creștin-ortodoxe se spune că „femeia trebuie să fie supusă bărbatului”. M.M.: Această regulă ar trebui eliminată, nu judecată. Scoasă, pur și simplu. Există preoți ortodocși care o ignoră. Eu știu preoți ortodocși care sar peste acest pasaj umilitor, înrobitor de-a dreptul, gândindu-se foarte clar că doi oameni care se căsătoresc își așază în comun mintea, corpul și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
tot ce se vedea în rest: acoperișul, grinzile, plafoanele, dușumelele. Pereții se prăbușeau, pretutindeni împărățea molozul, dar ce o încântase pe mama era grădina. După război, mai toate casele erau în ruină. Mama a cumpărat un beci și, cu cărămizile scoase, timp de douăzeci de ani, a refăcut locuința până ce a adus-o la înfățișarea dintâi: era o casă veche, boierească, în stilul neoclasic la modă pe la începutul veacului nouăsprezece: fațada avea colonade false și un fronton din piatră masivă cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
adusă de la Berlin, la portiera căreia se ținea vizibil fără bucurie și temîndu-se pentru echilibrul său șeful grajdurilor, baronul von Wedel, în costum Ludovic al XIV-lea. Mașina era încadrată de soldații gărzii imperiale în platoșele lor sclipitoare, cu sabia scoasă. La seratele ambasadei germane, cocoțată în vîrful Capitoliului, aceiași cuirasieri aliniați la intrarea de la Sala tronului aveau o altă ținută impusă de împărat ținută de seară roșie, cu false platoșe brodate cu aur. În toate aceste manifestări exterioare, care îi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a tuturor războaielor. Dalí precizează că tabloul evidențiază propria sa tragedie: "Un băiețel cu aripi de înger, așezat în colțul din stânga jos, își acoperă ochii ca să nu vadă tunul-sex sprijinit de o cârjă, din care sare un cal cu ochii scoși, picioarele lui din față amestecându-se cu brațele unei Victorii înaripate, care se termină într-un picior gigantic, topit, ce se transformă, la rândul lui, într-un sân moale, ieșind din tun ca o scurgere de spermă. În partea opusă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
urmări fu Literatorul (20 ianuarie 1880) lui Al. Macedonski. O vreme se susținu acolo împotriva artei pentru artă "poezia socială", înjghe-bîndu-se o școală a tristeții proletare. În curând însă Macedonski, împins de temperament spre arta-lux, începu să profeseze arta pură, scoasă complet din zona inteligibilului:"Logica Poeziei este ne-logica față cu proza, și tot ce nu e logic fiind absurd, logica Poeziei este prin urmare însăși absurdul". Din primele poezii ale lui Al. Macedonski (1854 - 1920), pline de acrobații de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acum e gol salonul, e gol și-n umbra casei Stau vastele fotolii și lung prind să se mire... Oglinzile-și arată cu jale infinitul Și nu mai vine nimeni... zadarnic stai la geamuri... În neagra umbră, pianul cu dinții scoși afară Rânjește ca un monstru ce-ar vrea să mă sfâșie... paharul cu ceai (cu un mic feeric care e mai mult o analiză a delicateței de ton a lichidului): Visam privind în fundul paharului de ceai Și-n sticla străvezie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
senzația cosmopolită în felul Valery Larbaud și Blaise Cendrars. D. CARACOSTEA Critic specializat al simbolismului (afară de poetul N. Davidescu) se prevedea a fi D. Caracostea. După aceea a evoluat în direcție scientistă, concepând critica drept o disciplină severă ce trebuie scoasă "din apele diletantismului" prin punerea "în armonie cu cerințele de adâncire ale specialității". De aceea criticul a aprobat și adoptat pe rând orice metodă capabilă de a aduce "pe lângă adevărata căldură estetică, mai multă lumină științifică": gherismul, sociologismul tainian, comparatismul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un tragic grotesc, asemănător cu tablourile primitivilor, narative, hilare, grave. Camil Petrescu este aici un mare prozator. Ridiculizarea eroicului (neconvingătoare) e împrumutată de la Stendhal. Soldații se ascund sub podețe, de frică, trași de picioare de ofițeri, un rănit cu intestinele scoase afară salută amical pe un prieten, în culmea zăpăcelii un plutonier adună oamenii și le ține un discurs despre patrie. Oricum, asemenea momente vii dau asupra misterului uman o privire scurtă și profundă. În Patul lui Procust preocuparea de metodă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
proțap cu care învârteau roata. Cupele pline se deșertau automat într un jgheab de unde apa aluneca pe canalele care împânzeau toată grădina. Omul care deținea grădina de zarzavat (Neculai Bulgarulă, era bine priceput la toate muncile necesare funcționării roții de scos apă, la construirea vadurilor pentru aducerea apei unde voia să ude, cât și la semănarea și îngrijirea tuturor răsadurilor de zarzavaturi. Acest specialist harnic și foarte bun la suflet, era un bulgar care venea primăvara, iar toamna pleca la familia
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
care localnicii plăteau un fel de abonament anual, iar străinii plăteau pentru fiecare trecere, fie individual, „cu piciorul”, fie cu căruța. SATUL NOU Podul însă n-a însemnat o rezolvare totală și definitivă, pentru că toamna când apa îngheța, vasele trebuiau scoase și podul dezafectat, iar când râul se supăra tare, lovea în vase cu apă multă, tulbure, și aducea copaci smulși din rădăcini cu care lovea în vase, odgonul de sârmă care ținea vasele ancorate se rupea, podul se distrugea și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a pus mâinile pe cap uluită. Uliul legat de picior ajungea până la intrarea puilor prin plasa de la gaura făcută în perete, și cum intra puiul îl și prindea în ghiare. Mai mult de douăzeci de pui erau uciși, cu mațele scoase, de uliul pe care tata îl „ascunsese” în chiler. Recunoștea tata, povestindu-ne că atunci a fost bătut rău de bunica, dar că a scăpat cu fuga la o soră de-a ei. Ca militar în termen tata a luat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
destul de multe și de scumpe) și era gata-gata să-și cumpere chiar o casă în Botoșani, cu 4.000 lei, dacă nu fugea în primăvara lui 1888 la București cu Veronica Micle. Nu aceasta este, însă, cartea scandaloasă ci următoarea, scoasă tot în 1893, la aceeași editură ieșeană: Mihail și Henriette Eminescu: Scrisori către Cornelia Emilian și fiica sa, Cornelia, 138 de pagini cuprinzând vreo 80 de scrisori, dintre care 5 ale lui Eminescu (de fapt, acestea mai degrabă sunt chitanțe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
na Codreanu, valiza soțului său. Vinul tonic pentru trupul ce ducea de atâta vreme duritatea regimului negru... Și o biblie. S-a aprins de jur împrejur tămâia... Fumul urcă spre cer, cu sufletul celor pe care-i străjuiește. Primii martiri scoși: Ion Caratănase și Fane Georgescu E ora 11.30. S-au adus cearceafuri mari pe cari vor fi scoși martirii. Cearceafuri mari, albe ca sufletele celor răpuși. Primul martir e așezat pe cearceaf. Scos din groapă, e așezat pe lespedea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
toate vopsite, n-auzeai nimic În gările ălea prin care treceai. Uneori mergea trenu’, nici nu oprea. Era o nebunie... Și ne-a dus În Închisoarea din Galați. Închisoarea acolo... era o biserică plină de rahat, cu sfinții cu ochii scoși, și plină cu dejecții pe jos. Ne-a aruncat la 500 de inși... Erau numai dejecții pe acolo și câteva castroane din care să mâncăm. Crăpam de foame! Îți spun: crăpam de foame! Și când am plecat cu bacurile spre
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era obiectul unei goane speciale. Capete sparte, oameni călcați în picioare, târâți de păr, douăzeci de bandiți și sergenți polițienești grămădiți asupra unui singur om etc. O teroare generală, tobele și trompetele sunând, jandarmi călări alergând în carieră cu săbiile scoase, dorobanți, jandarmi pedeștri, pompieri etc. etc. Dl. Petre Dragomirescu, alegător la Colegiul I, fu bătut cumplit. Dl. C. Bacalbașa fu lăsat de bandiți spre a fi transportat la spital unde, se zice, că astăzi ar fi murit“34 etc. etc.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
et. II, ap. 22. Tel. 26620 *) Titlul nu este prea lung?696 **) Apropos: de ce Kirileanu și nu Chirileanu 697. 692 Comisia de atestare de la Consiliul Culturii, care a analizat lucrarea, nu a pus problema vreunei personalități ce ar fi trebuit scoasă. Fiecare dintre acestea șiau adus contribuția la propășirea spiritualității din zonă. 693 Pictor scenograf la Teatrul de Comedie, originar din Fălticeni. Rămas În Apus pentru doi ochi de fată blondă, o nordică, i-am văzut numele pe afișul unui spectacol
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]