1,437 matches
-
acel timp. Dumnezeu mi-a dat o nouă șansă! Toate bune și la locul lor până aici. Toată luna octombrie fac practica comandantului de pluton la o companie din regimentul 28 infanterie, dar sunt folosit și în rezolvarea unor probleme scriptice. Comandantul meu de companie nu uitase scrisul meu citeț și ordonat din toamnă. Se anunță o inspecție, sunt rugat să pun la punct registrul de trageri al companiei și rog pe căpitan să-mi rezolve două-trei cazuri ca exemplu, după
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
vedem cum „piere luna”. Îi fac atenți că în faza de penumbră e mai greu de observat și că, începând cu ora x, fenomenul de umbră totală se observă. Fiind solicitat de noul director să-l ajut la unele lucrări scriptice, merg la școală, lucrăm în cancelarie la lumina unei lămpi afumate. Un fost plutonier deblocat este îmbătat de un grup ostil mie și instigat să mă omoare în cazul când luna nu va pieri. Respectivul, cu aburii alcoolului în cap
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
liturgice. Constructor de catedrală prin arhitectonica operei, „student vagant” prin latura goliardică a poeziei lui, Nichita Stănescu adaogă o a treia trăsătură medievală profilului său liric, anume cea trubadurescă. E foarte interesantă, remarcabilă, tranziția lui Nichita Stănescu de la o poezie scriptică la una cantabilă. Imaginea poetului cântăreț, acompaniat de lăută, i se potrivește de minune. Am ascultat de nenumărate ori, în nopți de prelungită libație, cel mai adesea cu participarea poetului, poezii de-ale lui cântate cu acompaniament de ghitară de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
românilor este ridicat), ci pe colaborarea deficitară. Din acest motiv, în multe cazuri, o temă de cercetare sau o întreagă fază a unui proiect este susținută de o singură persoană, cu toate că grupul de cercetare este numeros, dar cu participare doar scriptică. Drept consecință, temele de cercetare dezvoltate de aceste pseudo-grupuri nu pot fi decât de mică amploare. O vină a colaborării deficitare în echipele profesionale aparține în mare măsură școlii, ca instituție formatoare. Școala românească, din toate timpurile, este centrată pe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vis, în condiții de imaturitate sau de senectute, de sistare în vreun fel a funcționării conștiinței. Toate demersurile suprarealiste vor avea, în consecință, drept scop obținerea de supape prin care să poată țâșni conținuturile inconștientului. Pentru aceasta, suprarealiștii colecționează producții scriptice sau orale, precum și desene ale unor copii, bătrâni și alienați mintali, își povestesc sau scriu rapid visele, hipnotizează și se lasă hipnotizați, practică scrierea automată. Scriind și pictând, ei se abandonează „hazardului obiectiv”. „Dicteul automat” e o variantă a procedării
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
am aflat că această fermă avea aproape 300 de tone carne în viu lipsă, adică circa 3,3 milioane lei. Deci tovarășii de la Bacău au încercat să-mi bage pe gât această delapidare când eram la începutul meseriei și aveam scriptic 1.730 de lei pe lună și netto, după oprirea garanției de plan și plata chiriei, cca 1.100 de lei. Am refuzat și am argumentat de ce. Rezultatul a fost că, la scurt timp, am fost pus la dispoziția ministerului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
adică evocat, provocat, orchestrat În imagini, În semne, În modele consumabile” scria Jean Baudrillard În Societatea de consum. Putem vorbi, astfel, de ceea ce Richard Sennett numește complexul identității pure al literaturii, care aparține astăzi În mare măsură poeziei, singura practică scriptică rămasă la nivelul - la nivelurile - cuvintelor. Poeziei atît ca gen literar - de care se ocupă Jean-Marie Gleize cît și, mai larg, Întregului corpus literar poetic: roman, eseu, récit, etc. Literatura de expoziție, nu de muzeu - deși În ambele cazuri se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
grai”, „steag al timpului vânt”, un „nou Adam” și un „Dante valah”. La prima vedere, discursul dezlănțuit al lui C., apropiat oratoriei de tribună, debitor tehnicilor explozive de forum, are aparența oralității, deși, practic, totul este elaborat, construit la modul scriptic. Cuvântătorul (constata Vladimir Streinu) cultivă „modul prozei, modul discursiv și enumărător”, poemele lui sugerând comparația cu „niște coarde de violoncel, de bună calitate, întinse pe o vioară...” În esență efectele se obțin programatic, prin repetiții verbale, în special substantivale ori
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
o rupe, o schilodește, frecvent o artificializează ilar prin hiperbat. La nivel lexical, prozatorul schimonosește vocabulele, creând adeseori pe această cale altele, lansează calambururi, inventează porecle, aplică epitete și calificative bufe. Amestecând reprezentările și limbajele, în spirit demitizant, el orientează scripticul, literaturizează oralitatea, înjosește sublimul, proiectează prozaicul în metafizic, reduce, când vrea, toate câte există, văzute și nevăzute, la un numitor comun, derizoriu. În ordinea conținutului, o caracteristică generală a prozei lui G. e aceea de a nu zugrăvi un mediu
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
este icoana pentru văz"22. Prin urmare, o astfel de sursă nu trebuie nicidecum neglijată. Mai ales atunci când ceea ce ne interesează este imaginarul animalier, care depinde în mod esențial de reprezentările plastice, poate în mai mare măsură decât de descrierile scriptice, oricât de amănunțite și de pertinente ar fi ele. Problema este că nu există la noi o lucrare de anvergură, o sinteză solidă care să catalogheze, să inventarieze și apoi să comenteze un bestiar al artelor plastice medievale și din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pare important în contextul Lepturariului e faptul că organizarea singulară a materiei se semnalează prin imperfecțiunea ei. Granulația neregulată evocă opoziția pe care atingerea umană o întâmpină, și în această dispunere dificilă se citește urma pe care poetul o lasă scriptic, "semnătura" lui. Rugozitatea e ceea ce atestă vocea în text. Armonia e mecanică și impersonală, simplu produs al aplicării unei geometrii - în schimb asprimea e particulară. De aceea Mureșanu e răgușit, iar Negruzzi lucrează în praf. Gérard Dessons, care acordă o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca acea persoană să preia marfa și să o vândă altcuiva; majoritatea cumpărătorilor nu au însă nevoie de o cantitate atât de mare de cacao și nici r nu dispun de spațiu de depozitare; achiziția acestora este doar o tranzacție scriptică (pe hârtie), deoarece intenția cumpărării contractului este de a-l vinde altcuiva; Contractele pentru mărfuri la termen, la fel ca și acțiunile, pot fi cumpărate pe credit. Diferența constă în aceea că, de regulă, în cazul mărfurilor este suficient un
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
putea fi înțelese atât de ușor și direct de toată lumea. Ea este posibilă datorită faptului că individualitatea interpretului și individualitatea autorului sunt înrudite: ele nu pot fi însă nici identice și nici incompatibile. Comprehensiunea tehnic-artistică a manifestărilor de viață fixate scriptic o numim interpretare, explicitare. Pentru că orice creație are și o parte inconștientă, o explicitare sau o interpretare bine condusă poate da seama și de această parte. Astfel se impune și la Dilthey, pe o cale diferită însă, idealul hermeneuticii romantice
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Evaluarea elementelor patrimoniale, cu ocazia inventarierii, în sensul prevederilor pct. 19 lit. b) din prezentul regulament, se face astfel: a) Bunurile de natură imobilizărilor, stocurile și celelalte bunuri se evaluează la valoarea actuala, denumită valoare de inventar. ... Diferențele între soldurile scriptice corespunzătoare bunurilor respective și stocurile constatate cu ocazia inventarierii se înregistrează în contabilitate că plusuri sau minusuri de inventar, după efectuarea, în prealabil, a compensărilor admise, de regulă, numai în cazurile în care există riscul de confuzie între acestea, pentru
REGULAMENT nr. 704 din 22 decembrie 1993 de aplicare a Legii contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109699_a_111028]
-
bănci, transferul de fonduri bănești prin sisteme de plăți și decontări fără numerar este supus reglementării și controlului Băncii Naționale a României, precum și avizării tehnice a sistemelor individuale de plăți și decontări fără numerar prin care serviciile de transfer de fonduri în formă scriptica sunt oferite publicului. Aceste servicii nu pot fi efectuate decît de către persoane juridice. Persoanele juridice, altele decît băncile, pot prestă servicii de plăți fără numerar, în condițiile legii; numai după autorizarea acestora de către Bancă Națională a României. Articolul 3 Un
REGULAMENT Nr. 1 din 7 martie 1995 privind principiile şi organizarea avizării tehnice a sistemelor de plati şi decontări fără numerar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111676_a_113005]
-
fondul destinat plății salariilor, stabilit potrivit pct. 1, se corectează lunar cu suma stabilită pe baza creșterii de 20% din salariul mediu realizat în luna octombrie 1991 majorat corespunzător indexării din luna pentru care se face calculul, și numărului mediu scriptic de personal din fiecare lună. (2) Modul de stabilire a corecției fondului de salarii pentru care societățile comerciale cu capital majoritar de stat și regiile autonome nu au obligă tia să plătească impozitul suplimentar este prezentat în anexa nr. 1
NORME nr. 10350 din 25 septembrie 1992 privind corecţia fondului de salarii pentru care societăţile comerciale cu capital majoritar de stat şi regiile autonome nu au obligaţia sa plătească impozitul suplimentar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109002_a_110331]
-
fondul destinat plății salariilor, stabilit potrivit pct. 1, se corectează lunar cu suma stabilită pe baza creșterii de 20% din salariul mediu realizat în luna octombrie 1991 majorat corespunzător indexării din luna pentru care se face calculul, și numărului mediu scriptic de personal din fiecare lună. (2) Modul de stabilire a corecției fondului de salarii pentru care societățile comerciale cu capital majoritar de stat și regiile autonome nu au obligă tia să plătească impozitul suplimentar este prezentat în anexa nr. 1
NORME nr. 182600 din 25 septembrie 1992 privind corecţia fondului de salarii pentru care societăţile comerciale cu capital majoritar de stat şi regiile autonome nu au obligaţia sa plătească impozitul suplimentar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109010_a_110339]
-
corespunde cu prețul de vînzare cu ridicată negociat în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 776/1991 , la care se adaugă cheltuielile de achiziție și montaj; b) gradul de uzură fizică care se va lua în calcul pentru determinarea uzurii fizice și scriptice la 31.III.1992 este cel declarat la reevaluarea fondurilor fixe, realizată în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 945/1990 plus gradul de uzură rezultat pe perioada 1.I.1991-31.III.1992. ... Uzură fizică efectivă la 31.III.1992 se determina prin
NORME nr. 71906 din 29 mai 1992 privind reevaluarea mijloacelor fixe în conformitate cu prevederile art. 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 26/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109004_a_110333]
-
fizică efectivă la 31.III.1992 se determina prin aplicarea gradului de uzură înregistrat la 31.III.1992 asupra valorii de inventar a fondurilor fixe, înregistrată în contabilitate la 31.XII.1991 (a se vedea anexă nr. 2). Uzură fizică scriptica la 31.III.1992 se determina prin aplicarea gradului de uzură înregistrat la 31.III.1992 asupra valorii de înlocuire a fondurilor fixe, determinată conform punctului a) (a se vedea anexă nr.2); c) valoarea de inventar recalculata reprezintă nouă
NORME nr. 71906 din 29 mai 1992 privind reevaluarea mijloacelor fixe în conformitate cu prevederile art. 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 26/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109004_a_110333]
-
fixe" la data de 31.III.1992. Această valoare de inventar recalculata se determina pornind de la valoarea de înlocuire a fondurilor fixe la care se adaugă uzură efectivă înregistrată în contabilitate la 31.III.1992 după care se scade uzură scriptica aferentă datei de 31.III.1992 (a se vedea anexă nr. 2); ... d) valoarea rămasă actualizată a fondurilor fixe reprezintă partea din valoarea recalculata a fondurilor fixe ce va trebui recuperată prin amortizare după data de 31.III.1992. Această
NORME nr. 71906 din 29 mai 1992 privind reevaluarea mijloacelor fixe în conformitate cu prevederile art. 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 26/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109004_a_110333]
-
patrimoniul agenților economici cît și în capitalul social al acestora, se poate determina prin scăderea din valoarea de inventar recalculata a uzurii fizice înregistrate la 31.III.1992 sau prin scăderea din valoarea de înlocuire a fondurilor fixe a uzurii scriptice aferente datei de 31.III.1992. ... Indiferent de metodă folosită, rezultatul obținut trebuie să corespundă corelației bilanțiere: valoarea rămasă = valoarea de inventar - amortizarea efectivă (a se vedea anexă nr. 2); e) amortizarea fondurilor fixe reprezintă valoarea fondurilor fixe recuperată prin intermediul
NORME nr. 71906 din 29 mai 1992 privind reevaluarea mijloacelor fixe în conformitate cu prevederile art. 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 26/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109004_a_110333]
-
110 "amortizarea mijloacelor fixe". Avînd în vedere faptul că amortizarea fondurilor fixe reprezintă sursă de finanțare pentru investiții și este în corelație directă cu uzură efectivă a mijloacelor fixe, rezultă că în contabilitatea agenților economici nu se poate înregistra uzură scriptica a fondurilor fixe, deoarece se creează fonduri fictive de finanțare a investițiilor reprezentate de diferențele rezultate între uzură scriptica și uzură efectivă. Avînd în vedere cele prezentate, amortizarea care va fi înregistrată în contabilitatea agenților economici la 31.III.1992
NORME nr. 71906 din 29 mai 1992 privind reevaluarea mijloacelor fixe în conformitate cu prevederile art. 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 26/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109004_a_110333]
-
este în corelație directă cu uzură efectivă a mijloacelor fixe, rezultă că în contabilitatea agenților economici nu se poate înregistra uzură scriptica a fondurilor fixe, deoarece se creează fonduri fictive de finanțare a investițiilor reprezentate de diferențele rezultate între uzură scriptica și uzură efectivă. Avînd în vedere cele prezentate, amortizarea care va fi înregistrată în contabilitatea agenților economici la 31.III.1992 va corespunde cu amortizarea efectivă a fondurilor fixe și nu cu amortizarea scriptica (a se vedea anexă nr. 3
NORME nr. 71906 din 29 mai 1992 privind reevaluarea mijloacelor fixe în conformitate cu prevederile art. 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 26/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109004_a_110333]
-
reprezentate de diferențele rezultate între uzură scriptica și uzură efectivă. Avînd în vedere cele prezentate, amortizarea care va fi înregistrată în contabilitatea agenților economici la 31.III.1992 va corespunde cu amortizarea efectivă a fondurilor fixe și nu cu amortizarea scriptica (a se vedea anexă nr. 3). ... Față de cele de mai sus se fac următoarele precizări: - materialele pentru investiții, piesele de schimb, obiectele de inventar de natură primei dotări se reevaluează la prețurile de aprovizionare în vigoare la 31.III.1992
NORME nr. 71906 din 29 mai 1992 privind reevaluarea mijloacelor fixe în conformitate cu prevederile art. 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 26/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109004_a_110333]
-
unui cec făcut de unitatea bancară primitoare (destinatara); b) Refuzul instrumentelor de plată compensabile se face, în funcție de ziua de compensare (c), astfel: ... - instrumentele de plată compensabile de debit (cecurile) sunt refuzate, de către unitățile bancare primitoare (destinatare), în ziua introducerii lor scriptice în compensare (c) de către unitățile bancare prezentatoare (inițiatoare), deoarece ele au fost prezentate anterior în vederea verificării; - instrumentele de plată compensabile de credit (ordinele de plată) sunt refuzate în maximum două zile lucrătoare de la data compensării lor (c+2); c) Refuzul
CIRCULARA Nr. 34 din 4 august 1995 referitoare la completarea, modificarea şi abrogarea unor reglementări în domeniul plăţilor şi decontărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111985_a_113314]