1,226 matches
-
până seara taie brazdă adâncă prin toate ifosele lumii dacă fiecare sămânță ar fi o lacrimă atunci câmpul acesta ar plânge în hohote la vremea culesului 10 iunie 2011 În visul meu, o călătorie nesfârșită... Pe același drum prefăcut în scrum, Vin grăbit spre tine, ca o veste, Obosit de mers, mă hrănesc cu vers, Iar străinii mă numesc poveste. Nimeni nu mai vrea tânguirea mea, Strânsă-n nopți de veghe nesfârșită, Lângă foc de dor, speriat că mor Și mă
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
de beția nebună. Mai spune-mi de dor și iluzii, Declară-mi iubire, constant, Prin tine alerg, agasant, Plantând în tot trupul confuzii. Mai spune-mi că suntem romantici Cum nimeni nu este acum, Iar eu mă voi naște din scrum, Scriind despre psalmi și zei antici. Mai spune-mi că sunt ca un lacăt Ce-nchide părere de rău, Rămân, un mileniu, al tău, Apoi o vom lua de la capăt. 20 septembrie 2011 Congruență Pregătim în doi viața de apoi
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
și bitumen, jucându-se cu mânerul rotund din oțel, asemănător celui de vătrai, al ușii cuptorului. În celălalt colț ședea Mama, serioasă și vinovată, o pradă ușoară pentru ticălosul care va fi fost tata. Bătrâna se pornise să mă facă scrum până la ultima rămășiță în acea seară, și toată lumea avea să simtă para focului ei. Nu m-am mai putut întoarce la vechea mea slujbă de la Woolworth. Așa că și eu și Jimmy Klein am plecat să căutăm alt loc de muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
haine pentru copii. „Dragă băiete, cu plăcere,“ sau „Mâine, cu plăcere,“ spunea Tambow. Tambow nu le spunea nu niciodată băieților lui care aveau tată vitreg. Și cu gușa plină, în explozia de grăsime, ceai și ceapă a incintei restaurantului, cu scrumul dezintegrându-i-se în poală și cu cărțile într-o mână, nu avea grija banilor, și nici a celorlalte păcate; era ca un duce, la fel ca și cei din familia Klein. Iar Clem era la rândul lui mare cheltuitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
avantaj sau profit pentru cineva în orice moment, chiar și în cele mai nenorocite clipe, când ești cufundat până la gât în mocirlă; și când nu te mai mângâie decât ideea că există un folos medical pe care-l pot aduce scrumul, cenușa, oasele și bălegarul. Dar în realitate nu mai avem nici o șansă să putem profita de ceva. Da, și în afară de asta chiar și un adevăr poate să se sleiască de prea multă singurătate și încarcerare, și nu mai supraviețuiește prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
groase; își îngusta ochii de pe fața aceea imensă și se uita la oraș de parcă era un focar de larmă. Își turna o băutură, căci era fumător înrăit; și ocupat cum era cu amestecatul băuturii, aprinsul țigării, trasul pe nări, scuturatul scrumului, suflatul fumului pe nasul lui satiric, părea să se subînțeleagă că toate gândurile lui meritau efortul. Arăta copleșit de plictiseală. Și se pricepea cum să mă facă să mă potrivesc și eu momentului caracteristic stării lui - acest scrum, această gheață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
nări, scuturatul scrumului, suflatul fumului pe nasul lui satiric, părea să se subînțeleagă că toate gândurile lui meritau efortul. Arăta copleșit de plictiseală. Și se pricepea cum să mă facă să mă potrivesc și eu momentului caracteristic stării lui - acest scrum, această gheață, aceste mucuri de țigară, această coajă de lămâie și acest pahar lipicios, un spațiu care gâfâia de atâția timpi morți. Avea grijă să îi mai împărtășească cineva soarta, la fel ca toată lumea, și îți făcea ceva de te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cuvine, așa că îi plăcea ca realitatea vieții sale să fie cea a conversațiilor. Asta îmi convenea și mie. Ei, asta e, hai să facem o pauză și să jucăm blackjack. Avea un pachet de cărți în buzunarul cămășii. Așa că sufla scrumul adunat pe masă și tăia cărțile ca să le împartă și când vedea că privirile mele se îndreaptă încă spre munți, îmi spunea grosolan, ca să mă distragă: Da, e sus acolo. Hai, amice, dă cărțile. OK. Ia și tu una. Vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
care a menționat oarecum ambiguu: Mama lui Muriel e sora mai mică a răposatului meu soț. — Ah! a exclamat doamna de onoare cu interes. Atunci, desigur că știți. Apoi a întins un braț stâng extraordinar de lung și a scuturat scrumul țigării în scrumiera de lângă fereastra din dreptul soțului ei. Mă gândesc sincer că mama lui Muriel e una dintre cele mai inteligente persoane pe care le-am cunoscut în viața mea, a continuat ea. A citit tot ce a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Doamna de onoare a dat, gânditoare, din cap. Vreau să spun că, așa cum e ea, n-ar fi făcut nici un comentariu cu toată lumea aceea de față, dacă Muriel n-ar fi fost atât de distrusă. Și-a scuturat din nou scrumul țigării. Singurul lucru pe care l-a mai spus a fost că acest Seymour e, realmente, un schizofrenic și, dacă stai să te gândești, e mai bine pentru Muriel că lucrurile au luat o asemenea turnură. Ceea ce mie mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
pare că numitul Seymour, cel atât de normal, a lovit-o și a fost nevoie să i se pună nouă copci la obraz. Și-a întins brațul (pobabil în lipsa altei indicații de regie mai potrivite) și a scuturat din nou scrumul. — Pot să vă întreb de unde dețineți această informație? am intervenit eu. Buzele îmi tremurau ca nebunele. Poți să mă întrebi, mi-a răspuns, uitându-se la doamna Silsburn și nu la mine. Mama lui Muriel a povestit acest lucru cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mai ales în existența sa de adult, de a scormoni cu degetul arătător în scrumierele încărcate, împingând la o parte mucurile și zâmbind cu gura până la urechi, de parcă s-ar fi așteptat să-l găsească pe însuși Iisus cuibărit în scrum ca un heruvim și, după această operație, nu părea niciodată dezamăgit.) Purta deci amprenta religioșilor avansați, nesectariști (și în definiția „religios avansat“ includ, cu grație, oricât de odioasă ar părea fraza, pe toți creștinii, în termenii marelui Vivekananda, adică: „Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
operație, să lucrați întotdeauna ca și cum pe masă ar fi mama voastră răsună în urechile lui vorbele repetate atît de des de unul din profesorii de la Medicină. M-am cam grăbit ieri murmură Radu, rotind îndelung țigara între degete, privindu-i scrumul scurt, sub care mocnește scînteia focului, gata să se stingă. Runca ar vrea să-l consoleze cu un "errare humanum est"2, dar se abține la timp, amintindu-și că Radu a mai făcut și alte greșeli, reparate cu greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
îmbine cele două bucăți, să reconstituie creionul, pipăie asperitățile rupturii, Mihai își amintește de pomul rupt seara aceasta și se înfioară -, încearcă iar să le potrivească și, înfuriat, le aruncă în cuptorul instalației, roșu încă, privind cum se transformă în scrum. Cred că în clipa aceea spune el, continuînd pe același ton propunerea mea s-a vrut a fi dovada supremă de iubire. Făceam abstracție de fată. Ea, mama fetei, conta pentru mine. Uneori, m-am întrebat dacă nu cumva, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o să ridic niciodată ștacheta scriind numai ca să fac pe plac unora, care nici nu vor citi ce scriu..." Își aruncă ochii peste paginile manuscrisului de pe masă, vede locul unde Maria și-a stins țigara și dă cu palma să înlăture scrumul: "Mă risipesc în tot felul de... Bătălia mea e aici, la masa de scris, chiar dacă unora nu le convine, acum, cînd am luat atîtea premii la Televiziune cu piese inspirate din viața de zi cu zi. Sigur n-o să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
privirile tale insistente le tăiau elanul. În vestiarul femeilor, situația era exact invers. Atmosfera era una de cordialitate și de interes reciproc. Dacă se Întâmpla să ai cromozomi XY, o mulțime de ochi feminini și ostili te-ar fi făcut scrum de Îndată ce ai fi trecut pragul. Derek era singurul bărbat care Îndrăznea să intre, dar nici el nu zăbovea prea mult. M-am distrat puțin acordând tuturor fundurilor din Încăpere, etalate fără nici o jenă Într-o gamă variată de șorturi lucioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de pe podea articole de lenjerie. Deschise o altă ușă și aruncă un vraf de piese mătăsoase și dantelate, apoi o închise din nou. Pe urmă închise aparatul de radio, goli într-un vas o scrumieră supraâncărcată de mucuri și de scrum și împinse cu piciorul, sub un scaun, un portjartier care mai rămăsese pe jos. În cameră se răspândise un iz de rufărie nespălată. Tom, clipind din ochi, privi prin încăperea care i se părea atât de ticsită de obiecte, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-nsemnată, palidă, pacifică, la catastrofa generalizată, viitoare! Nu există cale de întoarcere! Stafiile carnagiului și ale pierzaniei, vor fi îmbrățișat orașul, iar sărutul distrugerii și al calvarului îl va face să ardă ne-ntrerupt, în noapte, mistuindu-l, calcinându-l..., până la scrumul primei infernale dimineți, de după. Adversarii nu trebuie nicicum subestimați. Diavolii, etern-damnații, făpturi decăzute și spurcate, luntrașii lacului de foc și de pucioasă, de la hotarele întunecimii, au fost printre îngerii cei mai puternici și mai mândri. Au fost heruvimi! Totuși, alegerea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
apetit pentru dramă. Las impresia că aș plânge numai când vâr o batistă pe sub văl ca să respir prin ea. Să filtrez aerul, fiindcă abia se respira de atâta fum, având în vedere că impunătoarea vilă a lui Evie se face scrum în jurul nostru. Eu, în genunchi lângă Brandy, dacă mi-aș vârî mâinile sub rochie aș da numai de Darvon și Demerol și Darvocet 100. De asta se și uită cu toții la mine. Rochia mea-i o copie a Giulgiului din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
nevoi sentimentale. Și exact atunci focul începe să muște din covorul de pe scări înspre curul gol al lui Evie, iar Evie țipă și sare în picioare și aleargă pe scări în jos cu pantofii ei albi cu toc cui făcuți scrum. Despuiată și fără păr, îmbrăcată în sârme și cenușă, Evie Cottrell dă fuga afară pe ușa din față spre un public mai numeros, oaspeții ei, argintăria și cristalurile și tulumbele de pompieri care se apropie. Asta-i lumea în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
E seară, e frig, tăcere e-n noi Uitat felinar ne cheamă sub ploi. Mai vrei o cafea? Târziu e oricum Cu-arome să uiți de gustul de scrum. Buchetul de flori te ține pe loc, Ți-e teamă s-aprinzi foc după foc, Mai șovăi, te-ntorci, mai faci înc-un un pas, Înc-o țigară, „apoi chiar mă las!”. Prea mutele ploi au curs paralel, În gara cu linii
Balet pe valul clipei by Elena Şerban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/351_a_621]
-
zis, pe un ton oțărât de cedare, bine, da. De parcă fumul de țigară ar fi putut să facă și altceva decât să îmbunătățească calitatea aerului din căsuța lui împuțită. S-a întors în bucătărie ca să-mi aducă o farfurioară pentru scrum. Mi-am dat seama când am deschis pachetul că nu prea mai aveam țigări. Mi-am promis în gând să le economisesc cu grijă pe cele pe care le mai aveam. — Așadar, a zis Bangs, dându-mi cafeaua și așezându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
mai subestima niciodată invidia omenească. Dobitocul ăsta de Cojescu e o scîrbă plină de venin. Cum de v-a chemat ăla tocmai pe voi? Ai grijă de tine. E real? Chiar așa scrie? Da. Semnat: Vlad. Biletul se preface În scrum. Nu ne mai rămîn prea multe de făcut, stăm pe valize și jucăm cărți. Sau fumăm și ne Îngrijim uniformele. Unele arată ca și cum nu vor supraviețui unui drum atît de lung, așa că deținătorii lor se văd nevoiți să-și dea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
involuntar de cei care au condus Experimentul Philadelphia! Sau nici de ăsta n-ai auzit? — Am auzit, Însă mă Îndoiesc că un asemenea experiment a existat În realitate. El flutură agasat cu mîinile pe deasupra mesei și, cu această ocazie, aruncă scrumul țigării În paharul meu cu votcă. — Mă rog, mă rog!... Problema cu tine e că, deși nu știi mai nimic, pretinzi să Înțelegi lucrurile cele mai complicate. Probabil că nici În levitație nu crezi, fiindcă tu și toți cei ca
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
decât făcuse parte Rusty Regan. Dar bătrânul nu trebuia vârât în ea. Trebuia lăsat să zacă liniștit sub baldachinul patului, așteptând cu mâinile livide strânse sub cearșaf. Inima îi era un murmur scurt și nesigur. Gândurile îi erau cenușii ca scrumul. Iar în curând și el, ca și Rusty Regan, avea să doarmă somnul de veci. Atmosfera lugubră, de scepticism amar, total necaracteristică literaturii „enigmistice”, marchează o răsturnare profundă a modului de a vedea ecuația căutare-adevăr. De regulă, romanul polițist clasic
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]