4,690 matches
-
Apoi a survenit marea criză internațională din 1929. Aceasta a provocat o destabilizare (creșterea șomajului de o amploare și de o durată până atunci necunoscute) care s-a prelungit până în 1940 și s-a combinat cu noile amenințări ale războiului, scufundând populația, ceea ce e ușor de înțeles, într-un profund pesimism: ea a devenit malthusianistă, în sensul curent al termenului, cu alte cuvinte anti-natalistă. "Criza natalității", de acum înainte comportamentală, a rezultat dintr-o fertilitate care nu a încetat să scadă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
chiar În acel moment, percep o Îmbrăcăminte de stiluri cel mai probabil ieșite din modă, dar orice emoție autentică obligă la cromatism. În sepia, rămîn femeile placide, biro cratele, nesăratele, iar liturghioasele și voluntarele o cotesc spre negru și se scufundă. Să ne ferească Însă Dumnezeu și aici, pe retina cu pseudo-imagini feminine, de marile jerbe de scîntei... Sau să nu ne ferească, să ne lase pradă arderii pînă la capăt. De cele mai multe ori Însă, adică aproape Întotdeauna, pe retina mea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
tras și eu spre malul din dreapta, nu În partea aialaltă unde se făcuse apă mare! Mai ții minte?... N-am mai fi apucat să ne vedem acuma... Scena asta nu rămăsese de-a lungul anilor la suprafața amintirilor mele. Se scufundase undeva În adîncuri, zăcuse În mîlul trecutului. A reînviat Însă, Îndată orbitoare, pe Întregul ecran al memoriei: Caița și cu mine Într-o zi Însorită, după multă ploaie, sărind În balta din josul grădinilor școlii, eu afundîndu-mă Într-o groapă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
această stâncă o mogâldeață în pielea goală, bătută de valuri. Apropiindu-se, abatele află că personajul înlănțuit acolo, ca un al doilea Prometeu, este Iuda Iscariotul. Ce face Iuda pe stânca neprimitoare? „Se odihnește”! Ciudată odihnă, remarcă abatele, să fii scufundat în fiecare minut de valuri și ridicat apoi la suprafață, chinuit neîncetat, plesnit peste față și peste trup de vijelii, cu ochii plini de sare. Dar Iuda îi atrage atenția că, în comparație cu torturile pe care le îndură zilnic în fundul iadului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
știe și cealaltă asta o știa și El. Ce ți-a spus ție, ce mi-a spus mie, a rostit pentru amândouă și pentru toți. Uită-te la noi: nu suntem decât două picături în oceanul în care s-a scufundat și El, ca să ajute. Ca să ne ajute pe noi și pe toți ceilalți... pe tot oceanul, adică, înțelegi ? Nu aparține nimănui, de asta aparține tuturor și nici bucuria noastră, nici rugămințile, nici lacrimile, nici durerea, nici iubirea nu-L pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
L-ar fi rugat pe Dumnezeu să-i ierte oameni, Tata Lui nu L-ar fi ascultat?! De ce a mai fost nevoie să moară ?! Vezi, tu, puștiule, dac-ai să dai tu acuma o gaură în barca asta și ne scufundam, tu poți să-mi ceri iertare, eu pot să te iert cât vrei, dar barca trebuie reparată cumva, ca să ajungem la mal. Și am să acopăr eu, cu trupul meu, gaura mare pe care ai făcut-o tu. Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
închiși. De frică ce-mi era, nu puteam nici să plâng. Știam că nu mai e mult până la mal, dar ce folos ! Un fulger înconjură deodată zarea și începu să cadă ploaia. Repede și deasă. Așa de deasă, de parcă ne scufundaserăm deja. Peste tot, numai apă. Și în nările mele. Abia respiram. Marea fierbea. Îi auzisem pe alții spunând că marea "mugește", "urlă", dar nu era nimic din toate astea. Cu fiecare fulger, se făcea tot mai mare tăcerea mării tunet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
-o de-a dreptul peste zăpada tot mai înaltă, în care-și făcuse poteci bine bătătorite. Secția financiară nu mai avea nici poartă, nici garduri și zăcea pe jumătate îngropată în nămeți, ca un fel de vapor pe cale să se scufunde. * În acele zile și săptămâni lungi de iarnă grea, așa cum nu mai fusese vreodată alta, avu loc o întâmplare cumplită și stranie, despre care se vorbi multă vreme după aceea. Într-o dimineață, după ce ninsoarea și viscolul se mai domoliră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
l-a văzut în vis. Discul, suspendat de un plafon pierdut în infinit, se rotește din ce în ce mai repede emițând un țiuit care perforează urechile Dorei. Aici începe aventura Dorei în necunoscutul pe care termenii medicali îl numesc anestezie. Înainte de a se scufunda în acest univers misterios, prin mintea ei, deja încețoșată de anestezic, trec, precum niște valuri din ce în ce mai estompate, cuvintele : "Clemență... Alindora... Minodora..." Tăietura pielii din spatele urechii este precisă, trasată fără nici o ezitare. Urmează zgomotul făcut de trepanul, mânuit cu dexteritate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
miros de spital. Din fericire, există calmantele care ușurează durerile și instalează liniștea totală sau aproape... Dora a înghițit pilula albastră de calmare a durerilor ca și celelalte medicamente pe care i le-a adus infirmiera, și a adormit. Este scufundată într-un binefăcător somn profund, fără vise atunci când Victor se apropie în vârful degetelor de singurul pat ocupat și, după sumedenie de ezitări, se așează pe scaunul care pare plantat din totdeauna, acolo, la căpătâiul suferinței. Nu îndrăznește să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tatălui a tulburat-o peste măsură. O tulburare ca o maree neagră o copleșește. O cuprinde un fel de amețeală stranie sau mai curând impresia că se află pe valurile unui ocean în care barca vieții ei începe să se scufunde. Patul, iatacul, casa, se mișcă pe valurile negre ale oceanului învolburat. Luciditatea este încă prezentă atât timp cât se poate întreba: "De ce? De ce mă simt atât de tulburată ?" În străfundurile ei se conturează răspunsuri la întrebări pe care și le mai pusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de tine... mi-e dor de tine... Te aștept..." Și apoi nimic. Aburul albăstriu s-a disipat cu discreția cu care venise, dar parfumul de lăcrămioare continuă să persiste. Sub efectul emoției fără seamăn a acestei scurte întâlniri, Dora se scufundă în detașarea totală de cele lumești. Dintr-o dată, măsuța pare scuturată de un vânt puternic și un nor violet își face loc între cele două femei. Dora simte în degetele atinse de acest nou venit niște ușoare înțepături ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pildă, toarășul mare despre care noi învățam poezii frumoase la școală era desenat cu un cârnaț în gură și i se recomanda: "Crapă singur, crăpa-ți-ar să-ți crape!" Toarșa lui era desenată într-o bărcuță pe care scria: "Scufundă-te, scorpio!" Alt bilețel îmi mergea direct la inimă, pentru că zicea cam așa: "Nenorociților, l-ați omorât pe Onuț!"... Ajunsese vestea tocmai în Ferentari. Și tocmai în vreme ce noul profesor de muzică se chinuia să ne patrioțească, insistând pe linia melodică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de dispute și de razele soarelui care se arătau tot mai arzătoare, au hotărât să facă baie. Au rămas în dresuri și au căutat locul cu apa mai adâncă să poată înota. După un timp de joc prin apă, stropinduse, scufundându-se, s-au întors la soare, ca după aceea iar să intre în apă, primii fiind logodnicii care nu mai aveau stare. Cecilia cu Matei au mai rămas pe cearșaf, ungându-se cu spirt mentolat și cu alifie ca să nu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și parcă nu era atâta înghesuială. —Și la Mamaia este plăcut, plaja largă, nisipul foarte, foarte mărunt și marea treptat se adâncește. Intrând în apă, te simți ca pe o vastă câmpie pe acre te poți îndepărta până să te scufunzi în apă. Malul nu este abrupt ca în alte stațiuni și parcă nici valurile nu sunt atât de furioase. Este o întindere de apă liniștită, explica Cecilia. Dar stațiunile mai noi nu vă plac? i-a întrebat Matei. Aici modernizarea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
aruncată aceasta, calculat în funcție de amplasamentul bancului de nisip unde a fost găsită. Abia apuc să mă dumeresc asupra unor fracții de pe a cincea coloană, căsuța hașurată în albastru, care reprezentau forța de frecare, viteza probabilă cu care corpul s-a scufundat, viteza de înaintare etc., pentru că, iată, agitat, colegul sfioasei prezentatoare găsește lângă piciorul scaunului un alt panou (le-am pierdut deja numărul), în care sunt figurate plastic cursul râului, despărțit în porțiuni de culori diferite, corpul victimei și, cu ajutorul unei
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
singur în largul lacului din orașul natal, cu atât mai mult când se însera. Adânc de vreo nouăzeci de metri, nimeni nu putea să ajungă până acolo să mă ajute. Când înoți într-o apă naturală, pentru a nu te scufunda, trebuie să nu te oprești și să te miști încontinuu fără să obosești, pentru a ajunge la celălalt țărm. Viața în această lume nu este precum înotul într-o piscină bine protejată, unde poți ajunge mereu cu picioarele la fund
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
soare. "Oh, ochilor, beți ceea ce genele surprind din belșugul aurit al lumii!" Nu sunt cu siguranță unicul căruia îi vine în minte acest vers din Abendlied -ul poetului elvețian Gottfried Keller. Am simțit aceeași emoție când, pentru prima dată, mă scufundasem cu aparatul de respirat cu oxigen sub apă, în fața insulei Île des Pins din Pacific, pentru o lungă plimbare pe fundul mării, înconjurat de o lumină verde albastră ireală, când înnotam sub reciful de corali, înconjurat de pești și de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
tot mai amenințătoare pentru întreaga umanitate, îndeosebi pentru cei mai săraci dintre săraci. Catastrofe naturale cu consecințe devastantoare pentru milioane de persoane: secete și aluviuni, uragane și tornade, incendii forestiere, topirea ghețarilor și a polilor, insule și regiuni de coastă scufundate în ape... Este necesară activarea urgentă a unei politici climatice constructive și măsuri directe în special pentru împiedicarea creșterii încălzirii pământului, cum a cerut de altfel și Global Humanitarian Forum de la Ginevra, fondat de fostul secretar general al ONU Kofi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
reprezentarea și, spre exemplu, conștientizarea. Activitatea curativă subordonează în mod constant progresul cognitiv destinului afectului și, revelând natura adevărată a oricărei intersubiectivități concrete, relația dintre analist și analizant se situează sau mai curând funcționează ca o înfruntare între niște forțe scufundate în ele însele și prada patosului propriu al fiecăreia dintre ele. Prin aceasta psihanaliza se disociază de științele umane și se opune reducției galileene, mai cu seamă reducției sale lingvistice, în măsura în care, în chiar inima nimicirii umanității de către cunoașterea obiectivistă și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
extremă superficialitate și punctualitate care provin din capacitatea sa de a fi televizat și de a fi în calitate de televizat pentru intervalul cât va fi, urmând să basculeze apoi în neant. Atunci când sociologismul politicianist propulsează conținutul societății în universitate și o scufundă, în același timp cu acest conținut și deoarece el este din ce în ce mai mult constituit de mass-media, comunicarea mediatică ce invadează tot intră în concurență, în interiorul Universității chiar, cu modul tradițional de transmitere a cunoștințelor. Repetarea în contemporaneitate care constituie esența oricărui
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
măsura obiectelor arse. Trebuie făcută cu reculegere. O săvârșim în slujba spiritului și a literaturii și vom munci, ca să zic așa, în poziție de drepți. Există ceva liniștitor și consolator la cei mai mulți dintre oamenii lui Gustave Doré: se răsucesc, se scufundă și țipă spre cer, gata să fie distruși de o durere insuportabilă, dar nu o simt. Manfred a primit de la comună paie de plastic. Ele pot fi îndoite, ca să le poată ține mai ușor în gură. Trei picături pe zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
neclarități, atâtea lucruri încă neînțelese... Arm asculta cu satisfacție și bucurie cuvintele lui, dar nu zicea nimic, și el continuă pe un ton melodramatic: Îmi pun cenușă în cap, până când spui că m-ai iertat, mă acopăr cu cenușă, mă scufund în cenușă, sunt sufocat de cenușă, ai milă de un biet ucenic pocăit!... Bine, bine, gata, că o s-ajungi un răsfățat! îl întrerupse Arm. Uite, chiar pe întâi sau mai bine pe două, că pe întâi se doarme... o să începem
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
model în acest sens fiindu-i vechile publicații interbelice, dar mai ales emisiunile de la postul de radio „Europa Liberă”, pe care începuse să îl asculte cu nedisimulat interes. Era pe la mijlocul anilor optzeci, al luminosului deceniu nouă, când țara întreagă se scufunda în bezna economiilor de curent electric, a economiilor de cărbuni din mină, a economiilor de ape din hidrocentrale, a tuturor economiilor imaginabile, iar programele televiziunii naționale țineau câteva ore, și acelea judicios utilizate pentru buna difuzare a lozincilor oficiale. Da
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
fi întors cel așteptat chiar în ultima. Dacă s-ar fi dus și aceasta, Tim ar fi venit în prima zi de iunie. Într-una din primele. Drumul înapoi era lung; vapoarele, la fel ca trenurile, întârziau. Chiar se mai scufunda câte unul, dar un asemenea ghinion ar fi fost prea mare. Bătea vântul. Nu mai ploua. Ieșea, tot mai des, soarele. Donna Iulia privea de-a lungul drumului; nu mai vedea bine. Pe Tim l-ar fi recunoscut, de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]