4,809 matches
-
Treaba asta îi va face plăcere, o va mulțumi și îi va mai și lua apa de la moară în ceea ce privește reproșurile. În noaptea aceea nu putuse dormi, se perpelise în pat abia așteptând lumina zorilor. Dis de dimineață, își luase niște scule în rucsac și plecase grăbit spre mina lui. Deja se gândea la aceasta ca la un bun al său. Mai întâi îndepărtase buruienile care năpădiseră totul pe acolo după care se apucase să repare instalația de spălare. Soarele trecuse bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ar fi pierdut și mai mult timp. În sfârșit, în dimineața aceasta izbutise să-și vadă visul cu ochii. Aruncase în vagonet ultimii bolovani ce ascundeau capătul galeriei. Se afla în fața unui perete neregulat, aproape vertical. Urme adânci rămase de la sculele de forat se vedeau pe suprafața acestuia. La partea de sus, imediat sub tavan, era o gaură strâmtă, aproape circulară, ce părea să ducă spre inima muntelui. Crișan plimbă repede lumina lanternei de o parte și de alta pe pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
adâncuri. Ori poate numai i se păruse? Gândul la comoara din mină nu-i dădea pace, aurul îl chema din nou acolo. Privi în jurul său și, ridică de jos o ladă goală, veche, dar care părea destul de solidă. Își adusese sculele în ea, săptămâna trecută. În graba cu care fugise afară, lanterna îi scăpase din mâini și probabil se rostogolise undeva înăuntru. Nu-i nimic, mai avea una și apoi, felinarele agățate de pereți erau toate la locul lor. Avusese grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
auto. Toma sări jos de pe scară și îl invită pe Voicu să se apuce de treabă. La a treia încercare, acesta reuși să rotească butucul din mâner și deschise portiera. Curios, polițistul îi ceru lui Voicu să vadă și el scula pe care acesta o folosise. Deși în activitatea lui văzuse destule instrumente folosite de spărgători, dispozitivul lui Voicu era o noutate. Eu l-am inventat! se lăudă mândru acesta. Așa cum v-am spus, deschide orice încuietoare tip yale și, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și apoi înapoi spre oraș se desfășură fără probleme. Cristi băgase bocancii într-o sacoșă nouă pe care o găsise rătăcită în portbagaj. O legase apoi strâns la gură și o îndesase între trusa de prim ajutor și cutia de scule, acoperind-o cu o pătură. Nu de alta, dar nu vreau să se împrăștie mirosul în mașină. E de-a dreptul toxic, explică el râzând, arătând spre bocceluța pe care tocmai o făcuse. Ileana își sunase colega care deja îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de la tatăl său. Fruntea era înaltă cu două intrânduri, ochii erau negri, fața trasă lunguiață. Iftimie Ignătescu avea pământ al lui (partea lui, de la părinți moștenire) cam 40 prăjini. Era meșteșugar în ale lemnăriei: roate, poloboace, putini, căruțe etc. Avea scule personale. Era foarte curat și ordonat. Șura în care lucra era totdeauna curată, sculele, de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lunguiață. Iftimie Ignătescu avea pământ al lui (partea lui, de la părinți moștenire) cam 40 prăjini. Era meșteșugar în ale lemnăriei: roate, poloboace, putini, căruțe etc. Avea scule personale. Era foarte curat și ordonat. Șura în care lucra era totdeauna curată, sculele, de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de rudenie, cu familia adunată măcar la sărbători, va rămâne o amintire de care se vorbește în cărți. Evident, pentru construirea acestor case noi, este nevoie de meșteri noi, specializați pe șantierele din Spania și Italia, care lucrează cu alte scule, cu alte materiale, încorporând prin munca lor cunoștințele tehnice și o concepție modern despre folosirea spațiului delimitat și detașat de mediu. 4.1 Descrierea unei gospodării din satul Lunca de la sfârșitul secolului al XIX-lea în însemnările sale, Toader Gh.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ar fi ajuns pretutindeni, inclusiv În acel loc de neînțeles unde tatăl meu spunea că se dusese mama și de unde ea nu se mai Întorcea. Într-o zi s-a Întîmplat să intrăm În prăvălie și să Întrebăm de fericita sculă. Se dovedi că acela era regele stilourilor, un Montblanc Meinsterstück de serie limitată, care aparținuse, sau așa ne asigura vînzătorul cu solemnitate, nici mai mult, nici mai puțin decît lui Victor Hugo. Din acea peniță de aur, am fost informați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
aceea mi se părea că stătea toată puterea ocultă a teatrului, putere cu care nu e bine să te pui dacă nu ești pregătit. Mai era un loc care mi-a plăcut la nebunie, magazia recuzitei. Incredibil! Tot felul de scule, aparate, bastoane, farfurii, tacâmuri, flori de plastic. Am găsit însă și ceva care m-a lăsat cu gura căscată: aparatul de imitat galopul cailor. Un sistem ciudat de pârghii care se terminau cu două emisfere de lemn; acestea, când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
de imitat galopul cailor. Un sistem ciudat de pârghii care se terminau cu două emisfere de lemn; acestea, când se loveau una de alta, imitau perfect mersul calului, fie că era la trap sau la galop. Am vrut să fur scula când am plecat din teatru ca să înființez Masca, dar n-am mai găsit-o, cineva fusese mai iute ca mine. Tot acolo erau și tunetele lui Zecheru, o foaie mare de tablă pe care Zecheru o scutura puternic pe monologul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
doamnă profesoară. (Anna). Stifter trage binevoitor cu ochiul la strălucirea văzduhului luminos, la minunații norișori de aprilie pătrunși de privirile soarelui și la frumoasele brazde verzi rămase de la semănatul de toamnă. Ăstuia i‑ar fi prins mai bine o frumoasă sculă verde, spune Rainer, o privește pe Sophie dintr‑o parte și pufnește într‑un râs isteric. Anna propune ca Hans Sepp, pe care îl cunosc abia de puțină vreme, de la clubul de jazz, să fie și el cooptat să comită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Clienții fideli îl salută dându‑i mâna și bătându‑l pe umăr. În plus, mai sunt și bancurile și anecdotele cu agenți comerciali, care sunt foarte gustate. El le povestește mai departe acasă, ca s‑o excite pe Margarethe atunci când scula lui nu‑i de‑ajuns, ceea ce se întâmplă des: uneori pur și simplu nu vrea să i se scoale. Vremurile se moleșesc și devin plictisitoare, la fel și noua generație. Domnul Witkowski nu știe unde au să ducă toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
nu‑i bine să vrei să pari mai mult decât ești. Eroii de film încearcă uneori intenționat să pară mai puțin decât sunt. E pur și simplu de neînțeles. Câteodată, mâinile fetelor se îndreaptă cu un etaj mai jos, spre scula palidă care n‑a văzut niciodată lumina zilei, ci cel mult un slip de baie, dar care este adesea prea obosită datorită activității sedentare, așa că nu se mișcă deloc. Alteori intră imediat în acțiune, fără să se intereseze însă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
În vârstă din vecini mă Întrebase dacă nu sunt cumva obsedată sexual. Nici nu știam ce Înseamnă acest cuvânt, obsedată sexual, dar mi-am dat seama că se referea la ceva rușinos, că atunci când voi crește mare, mă vor Înnebuni sculele bărbaților. Toată viața mea am trăit cu astfel de angoase. De aceea, nu mă speria deloc senzația de a mă afla pe marginea unei prăpastii. E adevărat, eram cuprinsă de nesiguranță și de tensiune, dar nu aveam de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
lanțul și apăsă pe buton. Ușa nu se clinti. — Poftim, s-a blocat și asta! zise comandantul Felix S 23. Un moment, tataie, că ți-o deschide băiatu’, făcu vocea de dincolo, și-ndată se auzi un zgomot fin de scule răscolite, apoi ceva meșterind la broască și, în fine, în mai puțin de-un minut, ușa cedă. — Săru-mâna și să vă trăiască copiii, zise individul intrând și scoțând de sub un costum de pe vremea lui Gagarin mai multe mostre de jaluzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
îmi sta cerul; iar munții - parmalîk. Un drum băteam, aproape de alba Isarlîk, Cu ziduri forfecate, sucite minarete Și slujitori cu ochii rotunzi ca de erete Și, azmuțit câmpiei, un fluviu leșios; În gânduri încărcate, când căutam pe jos Argintul unei scule de preț, atunci picată: Cuțit lucrat, vreo piatră în scump metal legată, Greu cearcăn de cadână topit la un bairam; Nici eu nu mai știu astăzi ce lucruri căutam. Încolăcite ceasuri! Cu voi, nu luai aminte Cum, pe răsfrânta buză
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Giugiuc, mi-a zis, iar ochii priviră mai cruciș. De mult n-a fost la turcul atât aliș-veliș... Zi darnică, de lapte și miere, aferim! - Hai, ia ce vrei din coșul lui Haivada Selim." Și trase mucavaua panerului turtit... Ca sculele-n sipeturi, așa mi-ați răsărit, Alvițe rumenite, minuni de acadele Sticloase - numai tremur, văpăi și ape - ca Ocheanele de limpezi, de mici, la fel de grele... O rază prăfuită prin toate furnica. Și dârdâind sub brumă și colții de migdale Rahatul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dintr-odată de un răcnet de fiară înjunghiată: -Dumnezeul mamii lui de vis! Ce-am făcut, ce-am făcut, Doamne? Tata își prinsese capul în mâini și alerga de nebun; începu să plângă și să râdă, ieși în curte și sculă tot satul. Oamenii se strânseseră ca la urs: -Ilona, maică, ce e cu tac-tu de răcnește așa! O înebunit? întrebă Saveta, o altă mătușă din partea tatei. -Ce să fie, tanti? O venit beat și o aruncat în Sofinca cu
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
proletar”. Așa că, cu cățel, cu purcel, ne-am hotărât să mergem cu toții la iarbă verde pentru un picnic în familie. Femeile au pregatit fripturile și dulciurile, bărbații băuturile și grătarul și bineînțeles, s-au îngrijit să ia cu ei și sculele de pescuit, deoarece ne vom opri pe malul lacului Limanu. Portbagajele abia se mai închid de atât bagaj. Mi-am lăsat Matiz-ul acasă, în primul rând pentru că se dovedea neîncăpător și apoi fiindcă nu-mi ardea să conduc când știam
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
ardă fără să vină fumul spre pături. În calitate de fochist, Marian a rămas să se ocupe de grătar, mici și fripturi, iar fetele, Dana și Veronica, se îndeletniceau cu aperitivele. Toată gașca lui Baboi, cu bunicul în frunte, ne-am instalat sculele de pescuit și le-am „aruncat” în baltă, în speranța că vom face rost și de ceva pește pentru saramură, mai ales că luasem cu noi roșii și ardei grași, ba chiar și iute. Cristian, nepotul meu cel mai mic
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
I-am recuperat-o cu greu, după ce am intrat în apă până la glezne. Nu i-a prea păsat când maică-sa l-a dojenit și a rămas în continuare să-l asiste pe tatăl său la grătar. Gălăgie mare în jurul sculelor de pescuit. Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, însă deocamdată, acesta doar îl înțepase și avea toate șansele să-l scape înapoi, din cauză că de o parte și de alta creștea stuf care îl
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
de iarna. Nu-ți venea să te desparți de această stare de reaxare, însă soarele se ascundea deja în spatele pâlcului de molizi, iar mașinile cu petrecăreții de weekend începuseră să părăsească valea. Am dat semnalul ca „pescarii” să-și strângă sculele, iar doamnele tinere, sub atenta supraveghere a „șefei de trib”, să strângă bagajele. Parcă erau mai puține acum când trebuia să plecam cu toții de pe malul lacului Limanu, atât de primitor și reconfortant. Cu pungile pline de resturile menajere așezate în loc de
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
de peste șaisprezece ani. Speram ca la ivirea zorilor marea să se liniștească. La un moment dat au început să cadă stropi reci de ploaie. Norii plini de precipitație își scuturau povara deasupra noastră. Imediat fiecare a scos din gențile cu scule, echipamentul pentru ploaie. Era vară, însă de la o ploaie rece și multe ore de stat în umezeală, te poți alege repede cu o congestie pulmonară. Aveam colegi care nu mai erau printre noi, datorită acestui fenomen, tratat cu nepăsare. După
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
supărată, am ajuns cam la o milă marină de țărm. Speram să cădem într-o zonă care să aibă pe fundul mării piatră și scoică, unde să fie și guvid să se hrănească. Am aruncat ancora și ne-am pregătit sculele de pescuit, un fel de petactare, nailon ceva mai gros, de 0,5 - 0,6 mm, înfășurat pe o bucată de șlap sau papuc din plastic, cu un plumb la capăt și legate două - trei cârlige nr. 1, în care
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]