6,083 matches
-
toți cei ce se întâmpla a-i sta în preajmă. Iar dacă nu găsea pe nimeni, își mușca mâinile și celelalte părți ale trupului. Faima stăpânei Maria și a Fiului său, Isus, ajunse până la urechile mamei lui Iuda. Aceasta se sculă, își luă copilul și se duse cu el la Maria. Tocmai atunci Iacob și Iosif Îl scoseseră pe Isus afară, ca să se joace cu ceilalți copii. Pe când ședeau ei în curte, veni și Iuda și se așeză la dreapta lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o noapte întreagă de dormit. Zis și făcut. Mă întorsei pe partea cealaltă, dar somnul nu venea. Am stat cât am stat, m-am foit în așternut și pe urmă, nu știu cum, mi-am zis c-ar fi bine să mă scol. Știam de la văru-meu că venise cineva în satul nostru și că dimineața stătea întotdeauna pe malul mării. Singur. Ce-ar fi să mă duc să-l văd ? Umbla vorba că face minuni. Și câte nu se mai spuneau de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
soarele și se uscaseră, pe urmă celelalte, înăbușite de spini... și pe urmă cele care căzuseră în pământ bun și aduseseră rod, "care o sută, care șaizeci, care treizeci..." Spunea el : Cine are urechi, să asculte". * Trezește-te, trezește-te, scoală-te odată, ori vrei să-ți rup urechile ?! ...Urechile ?! Urechile mele, da' de ce ? Ce, nu ascult ?! Las' că vezi tu ascultat ! Întârzii la școală, o să te asculte, aseară ai adormit cu nasu-n carte, n-ai învățat, n-ai să știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
viață, trupul ei. Toată lumea mă întreabă mereu ce-mi aduc aminte. Ei bine, le spun același și același lucru și nimeni nu mă crede : El a venit, m-a luat de mână pe când dormeam și mi-a spus să mă scol. Or, numai mirele poate intra când o fată doarme, numai el o poate lua de mână ca să se trezească și numai el poruncește masa de nuntă. Doar l-am auzit când a spus mamei să-mi dea să mănânc. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
albă, nesfârșită, ca a soarelui de amiază, care inunda totul, dar blândă, mângâietoare, spre care lunecam plină de bucurie, apoi s-a făcut albastră-verde, unduitoare, ca o apă nesfârșit de adâncă și înmiresmată și atunci i-am auzit glasul : "Fetiță, scoală-te" și m-am căznit să deschid și eu ochii și lumina se făcu mai mică, tot mai mică, până când n-am mai văzut decât ochii Lui nesfârșit de blânzi și adânci era Mirele meu: "Talita, kumi" 11, "Fetiță, scoală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
scoală-te" și m-am căznit să deschid și eu ochii și lumina se făcu mai mică, tot mai mică, până când n-am mai văzut decât ochii Lui nesfârșit de blânzi și adânci era Mirele meu: "Talita, kumi" 11, "Fetiță, scoală-te"." Încetase să mai plângă. "Uite, vezi îmi arătă mâna cum m-a prins de mână, mi-a lăsat și semn : într-adevăr, la încheietură, strălucea o pată roșie, cât ai pune degetul mare o pată de forma unei inimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
poate întâmpla, o stea o stea prin fulgii de zăpadă, înghețată ca cerul de iarnă, caldă ca inima ei, din care se topise pustiul tot... Și nu mai era singură. Venise și pentru ea Crăciunul. Lumânarea păstorilor ...Trezește-te, hai, scoală-te, scoală-te repede! N-auzi?! Haide-odată, când îți spun ! Văru-meu mai făcea așa, ca să stau și eu de rând la foc, să nu se stingă. Mă trezisem eu de când mă scuturase ușurel prima dată, dar m-am cuibărit mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
o stea o stea prin fulgii de zăpadă, înghețată ca cerul de iarnă, caldă ca inima ei, din care se topise pustiul tot... Și nu mai era singură. Venise și pentru ea Crăciunul. Lumânarea păstorilor ...Trezește-te, hai, scoală-te, scoală-te repede! N-auzi?! Haide-odată, când îți spun ! Văru-meu mai făcea așa, ca să stau și eu de rând la foc, să nu se stingă. Mă trezisem eu de când mă scuturase ușurel prima dată, dar m-am cuibărit mai bine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
taci odată și nu-mi mai spune de stele care luminează, care merg, care stau și nu mai știu ce! Și noaptea trecută, tot așa, m-ai trezit și degeaba ! Ți-o fi luat frigul mințile ! Păi dacă te-ai sculat de-abia dimineață, ce să-ți fac ! Ce vroiai să mai vezi ?! Da' haide-odată, că, uite, s-a făcut lumină ! De data asta chiar că m-am speriat ! Am deschis ochii mari și nu mi-a venit să cred ! Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și el... Ia să mă uit ! Și am deschis cu fereală ochii: da, puștiul dormea dus lângă Bălțata, focul se făcuse mic, abia mai pâlpâia... Dar de auzit, se auzeau copii cântând... Și, cum mă socoteam așa dacă să mă scol, mi-am întins labele din față, mi-am întins și spinarea că amorțisem și am ridicat capul ca să nu mă doară după aia gâtul... Când colo, ce să vezi ! Lumina nu de la foc venea, ci de sus, de undeva, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și nu știu cum, dar parcă am fi vorbit și atunci, fiindcă-mi răspundea fără greș la ce mă gândisem. De data asta însă nu era așa: Hai, spune-odată ! De ce n-ai dormit astă noapte ? Și ce ți-a venit să te scoli dis-de-dimineață ?! Până mai ieri trebuia să trag de tine dacă vroiam să vii cu mine la pește. Și acu', uită-te ! Ai făcut ochi înaintea mea ! Nici soarele nu s-a ridicat din ceață ! Ce-i cu tine ?! Mă uitam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și un băț în care se sprijină, în cealaltă; scoate o pâine, o sticlă cu lapte, o farfurie cu ceva de mâncare) Bătrâna: Hai, mâncați și voi ceva uite, laptele e fierbinte, poate vă încălziți. Dacă cel mic nu se scoală din pat până mâine dimineață, îl sui în căruță și-l ducem la spital; o fi făcut aprindere la plămâni, că frig e, lemne nu-s, iar de mâncare, ce am eu, asta vă dau și vouă și (spune cu fața la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
un căpitan di cavalerii, pi cari l-o pălit calu’ tocma’ undi i greu voiniculu’. ― Și ce zicea căpitanul? - a sărit cu Întrebarea vecinul. ― CÎ di când l-o pălit calu’ bărbățâia lui di culcat sî culcî sângurî, da’ di sculat trebui s-o agiuti cu mâna - a răspuns hâtrul În râsul nestăvilit al pacienților... Pentru a nu pufni și ei În râs, Gruia și doctorul Pas au ieșit repede În hol, unde au râs sănătos. Apoi, doctorul Gruia a venit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o gură unsă decât din una uscată ca iasca. ― Dacă ne-ar puni la treabă nu ne-am Înghesui, da’ la masă bogată Îi musai să dăm ascultare gazdei - a răspuns tata Toader, apucându-se să mănânce din tochitura atunci „sculată de pe cuptor”, cum a prezentat-o soția lui Petrică. ― Asta-i drept, dar omul gospodar mai pune mâna și pe ulcica ceea cu vinișor, că altfel treaba i făcută doar pe jumătate - a apreciat Petrică. ― Apoi tocmai despre asta am
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
calabalâcul în fânar, unde dormea învelit cu cojoace vechi și cu o tohoarcă ciobănească pe deasupra cojoacelor... Zadarnice fuseseră rugămințile și amenințările. Din fânar nu se mai lăsase drăcuciul dat jos, rânduindu-și viața așa cum îl ducea pe el mintea... Se scula de cum se crăpa de ziuă și se apuca să scârțâie a jale cântece din găidulca aia prăpădită a lui, nu i-ar mai fi luat-o. Cânta cu ochii pe jumătate închiși, ca un apucat, plutind în lumea lui. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cum că se întorsese la el în sat și le cânta din găidulcă oamenilor strânși cu mic și cu mare, ca să-l asculte pe el, smeritul ucenic. Când visele erau mai plăcute, se simți zgâlțâit de umăr și se trezi. Scoală-te, nepoate!... Hai, c-a venit badea Petre ca să te ducă înapoi acasă!... El se frecă buimac la ochi și-l recunoscu, la lumina aceluiași opaiț, pe deadul Vasile, cu barba sa albă și lungă aplecată deasupră-i. Fără să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu capul căzut în piept, fiul ceasornicarului deschise ușa și ieși. De afară i se auziră pașii îndepărtându-se încet pe alee, apoi poarta metalică de la stradă se închise în urma lui cu un geamăt metalic. 6 A doua zi se sculară cu toții foarte devreme. Împreună cu Stelian, Iorgu se apucă să mai inspecteze încă o data casa pe care o părăseau definitiv, pentru a vedea dacă nu cumva lăsau în urmă ceva care s-ar fi cuvenit luat. Începură din podul mansardat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
înseamnă că s-ar face o eroare judiciară, conchise calm Gheorghiu-Dej. Dar dumneata fii convins că tribunalul îl va judeca pe Pătrășcanu fără părtinire și nu-l va scoate vinovat, dacă se va dovedi nevinovat! îl asigură el și se sculă de la masă, pentru a da de înțeles că întrevederea se încheiase. Acum trebuie să plec la "Republica"..., mai zise, întinzându-i mâna. Transmite-i tovarășului Togliatti salutările noastre și spune-i că-l așteptăm la Festival!... 4 După ce se văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
amândoi cu o privire conspirativă: E lată, mă băieți, ascultați-mă pe mine!... E lată rău de tot!!... le strecură el și o șterse grăbit, lăsându-i și mai nedumeriți decât înainte. Ăsta a picat în freză, când s-a sculat! trase Dobrescu, mucalit, concluzia. Curând însă aflară de la alți colegi despre ce era vorba. Mircea Cartojan, care avea un unchi în armată și era bine informat, le aduse la cunoștință că în Ungaria "se petrece ceva". O mișcare populară sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tigva Dorei, care nu opune nici o rezistență, de parcă ar fi făcută dintr-o mucava a cărei transformare în rumeguș degajă un ușor miros de os ars. Freză rugoasă ! cere sec vocea profesorului, comandă inutilă, căci în mâna care îl servește, scula care urmează să degajeze bordul inferior al sinusului lateral este deja în așteptare. După lărgirea găurii, operație care pare de rutină, privirea profesorului se concentrează în binocularul microscopului. Fascicolul cu minuscule fire invizibile ochiului liber, fascicolul prin care circulă comenzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dădeam seama că ei nu se exprimau ca țăranii din sat ci aveau și ei o vorbă aleasă, asemănătoare cu cea a oaspeților din Nordul Bucovinei. Se primeneau, mâncau, stăteau de vorbă cu tata și se culcau. Dimineața când mă sculam erau deja plecați, iar dacă îl întrebam pe tata cine fuseseră îmi răspundea cu blândețe dar categoric : Nimeni ! Ești de-acum băiat mare ! Te rog să bagi bine în cap că nu ai văzut pe nimeni, oricine te-ar întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
străfundurile ei se conturează răspunsuri la întrebări pe care și le mai pusese fără a fi cutezat să meargă până la capăt și să găsească răspunsuri. Simte nevoia să se confeseze cuiva, să exorcizeze din ea un rău încă nedefinit. Se scoală, iese din iatac. Teodora, dormi ? Pot veni în pat la tine ? Desigur, fetița mea, vino. Ti-e frig sau te frământă gândurile ? Strecurată în patul larg și cald din prelungirea cuptorului bătrânesc, Dora nu scoate, multă vreme, nici o vorbă. Încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
facă un singur transport de sărcinuțe înțepătoare, cu spinarea însângerată, tocmai de la marginea plantației. Prichindeii se mai pricopseau și cu ceva semințe de bumbac rămase în urma culegătorilor. În schimb, pentru școlarul John era și mai greu că trebuia să se scoale cu două ore mai devreme pentru a nu întârzia la cursuri, el fiind obligat să parcurgă pe jos mai mult de cinci kilometri la dus și tot atâția la întors. I-adevărat că în drumul său trecea și pe lângă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de țigări și dus am fost. M-am zvârcolit tot restul nopții, știind că, sub mine, Ucu stătea, plin de gloanțe, neputincios, și n-o putea ajuta cu nimic pe mama lui care voia să-l vadă. Dimineață m-am sculat cu josu-n sus, eram pornit rău, și, când am bătut la ușa lui Ucu, a ieșit, întrebător, un soldat, care mi-a zis ceva în genul "colonelul a dat ordin să nu intre nimeni" și a rămas apoi mască, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
alb rătăcit în decor și ceva care aduce a iad... Sec: "Transformare, schimbare, sfârșituri..." Oftat discret, ușoară tuse teatrală, tăcere... O ninetistă trage perdelele, semn că și eu pot să dau semne de viață, să mimez că abia m-am sculat din somn, să... Nineta, suspicioasă rău: " Cred că n-ai tras cu ochiul sau urechea. Dacă te prind că trișezi, te pedepsesc de nu te vezi! O să stai cu mă-ta în casă, până când..." Dar cum să stau cu mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]