7,557 matches
-
Nicolae Manolescu Polemică iscata în ultima vreme în jurul paternității lui Brâncusi asupra unui număr de sculpturi necunoscute specialiștilor este semnificativă și dincolo de miza (enormă!) a stabilirii adevărului. Încă o dată observăm cum dispute ce s-ar cădea să fie științifice deraiază în delir naționalist. Frizînd, la limită, impostura. Deloc întîmplător, printre susținătorii paternității îi regăsim pe cîțiva
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
să mai zic. El este, oricum, la modă. A solicita dovezi și probe a devenit, în zilele noastre, insuportabil pentru unii. Trebuie să spun că astfel de dovezi și de probe există: dar nu în favoarea, ci împotriva tezei conform căreia sculpturile cu pricina, datate de "descoperitorii" lor între 1897 și 1904, si, cu o excepție ori două, văzute de noi, ceilalți, doar în fotografii, ar aparține cu adevarat tînărului Brâncusi. Se știe că Brâncusi, pasionat de artă fotografică, a avut plăcerea
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
mîna lui, în franceză: "prima opera în marmora". A notat și data: 1907. De ce să fi mințit artistul, împingînd anul în care începea să lucreze piatră atît de departe de acele 17 ori 40 (dacă nu cumva ar trebui însumate) sculpturi abia astăzi aduse la cunoștința publică, din care majoritatea ar fi în piatră? Nu este nici un răspuns serios la această întrebare. În afară, poate, de acela că sculptorul a considerat aceste opere de ucenicie stîngace și neaderente la spiritul creației
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
fine, cu tot geniul pe cele dinții. Absurd. Istoria literaturii, ca și a artei, nu cunoaște o astfel de curbă creatoare. Nu pot încheia fără să pun întrebarea cea mai grea din toate: cine și în ce scop a făurit sculpturile cu pricina? Sînt ele banale imitații după Brâncusi ale vreunui tardiv artist amator? Ori sînt falsuri făcute cu bună știință? Dacă promotorii lor au conștiința curată, ar fi bine să expună public lucrările (înțeleg că resursele financiare nu le lipsesc
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
conciliat, a mentalităților diferite, a somațiilor morale contradictorii, a opțiunilor imposibile și, finalmente, chiar a unor lumi diferite, se așază personalitatea și opera lui Bată Marianov. Stabilit de aproape două decenii în Germania, după ce își identificase un loc propriu în sculptură contemporană românească, el n-a mai revenit în România decît după 1990. În toată această perioadă sculptorul a lucrat și a meditat, într-un anumit fel, pe fronturi diferite: pe de o parte, și-a conservat și a adîncit experiențele
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
declarată cu statutul artificial pe care artistul l-a dobîndit în Occident și cu efemeritatea, inconsecventa și derizoriul expresiei coborîte în stradă. Revenit în țară după 1990, printre altele chiar pentru a organiza unul dintre cele mai importante simpozioane de sculptură în lemn, Simpozionul de la Gărâna, Bată Marianov s-a reconectat la spațiul originar al artei sale, dar a regăsit și practicile instituționale și comportamentele individuale contradictorii de care fusese rupt aproape douăzeci de ani. În fața superficialității, a incurabilei gîndiri colectiviste
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
MoMA a anunțat o serie de măsuri „populare”. Pe locul clădirii lui Williams și Tsien se va construi un nou spațiu flexibil, deschis spre stradă, rezervat unor spectacole și expoziții la care publicul va avea acces liber. Faimoasa grădină cu sculpturi, oază de verdeață în deșertul arid și cenușiu al Manhattanului, va fi și ea deschisă oricui, nu doar celor care plătesc biletul de intrare în muzeu. Mai mult, spațiul expozițional adițional, ce va include trei etaje ale unui nou zgârie-nori
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
ori la „Documenta” din Kassel, cel mai important punct de întâlnire al variilor tendințe în arta plastică contemporană. Acum, MoMA, împreună cu muzeele din Dallas și Chicago, îi dedică o retrospectivă majoră. Este greu să nu remarci ironia prezenței dominatoare a sculpturilor lui Genzken în spațiul de la al 6-lea etaj al clădirii ridicate după planurile lui Yoshio Taniguchi. De ce? Pentru că cel mai ușor mod de a defini creația artistei este ca o reacție adversă la structurile simplificate din sticlă și oțel
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
și pictura europeană de la Goya la Th. Rousseau și Degas, de la El Greco la Gauguin și apoi Picasso, dovedind o întinsă cultură plastică a viitorului autor de „grafomanii”, iar ideea realismului este discutată în proiecția a două cicluri de civilizație, prin intermediul sculpturii grecești comparate cu aceea egipteană, doar pentru a sugera complexitatea și istoricitatea fenomenului. Ca și studiul din 1937 despre „destinul gândirii științifice”, comentat de M.Finkenthal, incursiunile tânărului critic impresionează nu numai prin informația din domeniu, ci și prin ușurința
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
mod excepțional. A terminat Facultatea de Metalurgie, cu specializarea “Deformări plastice”, iar în prezent este deputy manager la ArcelorMittal, Hunedoara. Am citit despre dumneavoastră că, la început, ați fost pasionat doar de pictură. Cum v-ați hotărât să treceți și sculptura pe lista hobby-urilor dumneavoastră și de ce ați ales tocmai metalul ca material folosit? - M-am hotărât să trec de la pictură la sculptură în metal deoarece șansa de a fi și metalurg de profesie mi-a demonstrat că metalul are
Alexandru Podea - siderurgie şi artă by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/21631_a_22956]
-
dumneavoastră că, la început, ați fost pasionat doar de pictură. Cum v-ați hotărât să treceți și sculptura pe lista hobby-urilor dumneavoastră și de ce ați ales tocmai metalul ca material folosit? - M-am hotărât să trec de la pictură la sculptură în metal deoarece șansa de a fi și metalurg de profesie mi-a demonstrat că metalul are spirit, acesta fiind modelat la mii de grade Celsius, nu cu dalta și ciocanul, ci cu flacăra oxiacetilenică, aparatul de sudură, strungul, flexul
Alexandru Podea - siderurgie şi artă by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/21631_a_22956]
-
este prea mult spus. Inspirația vine din trecut și mai ales din viitor, probabil din ancestral. Chiar am visat anumite mesaje și forme pe care ulterior le-am transpus în practică. Vă este greu să procurați materialele necesare activității dumneavoastră? - Sculptura în metal probabil este cea mai grea și cea mai costisitoare dintre formele de exprimare artistică, respectiv bronzul, inoxul, cromul, fierul, materia primă fiind foarte scumpă. Este mult mai ieftin să cumperi o pânză, niște culori sau să găsești o
Alexandru Podea - siderurgie şi artă by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/21631_a_22956]
-
primă fiind foarte scumpă. Este mult mai ieftin să cumperi o pânză, niște culori sau să găsești o piatră în care să te exprimi. Șansa mea pentru materiale metalice este din sponsorizări, rareori o mai și cumpăr . Dintre pictură și sculptură, ce vă place mai mult? - Arta în toate formele ei. Materialele dumneavoastră sunt doar pentru expoziție sau intenționați să câștigați și bani din ele? - Lucrările sunt strict pentru expoziții. Nu sunt nevoit să trăiesc din a vinde și precum se
Alexandru Podea - siderurgie şi artă by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/21631_a_22956]
-
să creeze. De fapt, creația rămâne în urma noastră, restul sunt povești trecătoare. Care este cel mai important proiect pe care l-ați avut? - Cel pe care încă nu l-am realizat...Încă! Sau întotdeauna ultimul finalizat. Din câte am înțeles, sculpturile dumneavoastră au șansa de a fi expuse în mari capitale ale Europei. Ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră? - Înseamnă șansa de a transmite și implementa un mesaj (mai ales cel de la întrebarea anterioară). Aveți o piesă preferată? - "Chemarea" - Un mesaj
Alexandru Podea - siderurgie şi artă by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/21631_a_22956]
-
alocată pentru sesiunea de finanțare a proiectelor culturale din 2012 suma de 9 milioane de lei, repartizată astfel: "Artele spectacolului" - 1.890.000 lei, "Educație culturală" (inclusiv promovarea lecturilor publice) - 1.800.000 lei, "Arte vizuale și Noile media" (pictură/ sculptură/ grafică/ arte decorative/ foto-video/ noi media/cercetare în istoria artei) - 1.260.000 lei, "Patrimoniu Cultural Național" - 900.000 lei, "Formare profesională în domeniul culturii" (inclusiv management cultural) - 720.000 lei, "Patrimoniu imaterial" - 720.000 lei, "Activități muzeale" - 540.000
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
nouă față de cea de la Arad nu numai pentru că a fost găzduită într-un alt spațiu, ci, mai ales, datorită faptului că prin selecția lucrărilor și prin concepția generală ea urmărește o cu totul altă idee. Iar dacă mai amintim că sculptura lui Ovidiu Maitec este însoțită aici de pictura Sultanei Maitec, rămîne în afara oricărei discuții că avem de-a face cu o expoziție radical diferită. Insistența pe acest aspect al noutății expoziției de la Oradea nu este deloc gratuită întrucît faptul că
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
trecere de la un reper la altul și de la o propoziție plastică la alta. în acest tip de expoziție, care exclude explicit și programatic formulele de comunicare unidirecțională, pictura Sultanei Maitec intervine cu o naturalețe aproape organică. Dincolo de faptul că între sculptură și pictură există o unitate de fond, una care nu este doar premeditată pentru rezolvarea unor stricte probleme de punere în spațiu, ci care ține de o compatibilitate adîncă, din spatele convențiilor și al substanței, cele două niveluri al expoziției sunt
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
spațiu al purei virtualități să dematerializeze culoarea însăși, a cărei substanță părea acceptată ca o fatalitate. Fascinantă și îndepărtată, austeră și senzuală, familiară și ceremonioasă, lumea Sultanei Maitec, realitatea ei ambiguă, pe jumătate aici, pe jumătate dincolo, pune chiar și sculpturile lui Ovidiu Maitec într-o altă perspectivă. împreună, printr-un îndepărtat fond comun și, mai apoi, printr-o acuzată complementaritate, ele construiesc un univers care, pe nesimțite, începe să funționeze ca un mecanism autonom, după o logică interioară care este
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
Pavel Șușară S-au împlinit, în luna august, treizeci de ani de la nașterea Taberei de sculptură ,,Măgura", prima de acest fel de la noi și una dintre primele din lume, eveniment care a generat poate cel mai complex și mai interesant fenomen artistic, moral, socio-politic și chiar filosofic din întreaga perioadă comunistă din România. Implicațiile acestei formule
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
sistemului deopotrivă, ale acestui exercițiu înalt de solidaritate umană și de experimentare modernă a unei forme naturale de muncă în echipă, s-au resimțit puternic, și se vor resimți încă multă vreme, în dinamica artei românești, în general, și în sculptură, în particular. Dar dincolo de consecințele directe pe care tabăra, această comuniune și acțiune artistică în spațiul natural - singurul deschis și liber înlăuntrul unui sistem închis și opresiv -, le-a avut asupra multor artiști, asupra carierei și creației lor, ea a
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
dintre plin și gol, formele lui Gheorghe Coman pot fi oricînd mărite pînă la cotele optime și lăsate să se descurce singure în aer liber. Chiar și aparenta lor sărăcie și monotonia evidentă a repertoriului vin din aceeași direcție a sculpturii de tabără, din același spațiu al expresiei în care intervenția rapidă asupra materialului, decupajul sumar al ansamblului, în detrimentul detaliului mai mult sau mai puțin ornamental, sînt elemente constitutive și modalități ireductibile de gîndire și de acțiune plastică. Documentele foto care
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
gravură mică. După cum se știe deja, această acțiune face parte din amplul proiect artistic și instituțional pe care omul de afaceri Victor Florean, finanțatorul și proprietarul acestuia, l-a inițiat împreună cu artistul plastic Mircea Bochiș. De la un simplu simpozion de sculptură în marmură, al cărui scop imediat privea recuperarea simbolică a unei materii prime valorificate exclusiv în regim industrial, s-a ajuns în numai trei ani la proiectul unui muzeu privat de artă contemporană. Salonul de gravură mică, al cărui caracter
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16791_a_18116]
-
unei idei, cît și o sursă directă, rapidă și eficientă de îmbogățire și diversificare patrimonială. În absența, deocamdată, a unor spații amenajate muzeografic și a unor expoziții permanente, chiar dacă juridic Muzeul există, evenimentele periodice care se nasc în jurul Simpozionului de sculptură și în jurul Salonului de gravură premerg activitățile specifice și se substituie actului de educație și de comunicare pe care îl presupune obligatoriu existența oricărui muzeu. Subsumat, așadar, acestui proiect cultural și instituțional atît de ambițios și de complex, Salonul intrenațional
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16791_a_18116]
-
care implică deopotrivă susținerea creației și construcția instituțională. Cazul cel mai convingător, de altfel și singurul pînă acum, este acela al lui Victor Florean din Baia Mare, om de afaceri în domeniul industriei marmorei, care, pe lîngă susținerea unui simpozion de sculptură și a unui salon internațional de gravură mică, a pornit și la realizarea unui muzeu particular de artă contemporană. Chiar dacă este încă marcată de timiditate, apropierea, după criteriile firești ale economiei de piață, dintre omul afaceri și omul de artă
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
Pavel Șușară Într-o evaluare preliminară, de ordin descriptiv, expoziția lui Camilian Demetrescu își sprijină discursul pe trei mari compartimente: sculptură, grafică și tapiserie, iar în ceea ce privește perspectiva morală, ea se fundamentează pe două tipuri de atitudine: unul negativ, care privește deopotrivă agresiunea comunismului din Est și agresiunea pragmatismului liberal din Occident, și unul afirmativ, care identifică aspirația religioasă, dar numai în
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]