10,141 matches
-
se speteau scoțând fierăria din ateliere. Un lăcătuș băgat sub vagoane, întins pe linii, cu burta pe traverse, își sălta capul, nevăzut, și-i supraveghea pe nemți. Unu-n vagon opera cu ranga. Dezbătea o scândură, două și sculele "se scurgeau" în brațele lor ca aurul dintr-o visterie. Totul era chestie "de iuțeală", cum spunea badea Ghiță, și de nebăgare de seamă. Cocârjat, cu lada de chei franceze în brațe, n-auzea decât pașii lor în urechi și gâtlejul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
unduirea dulce din glasul ei. De ce dai buzna fără să bați? Stai nemișcat acolo! îi porunci. Vin de la depou! L-au prins pe taică-tu, vru să spună, dar îi pieri vocea. Apa clăbucită, răspândind mirosul trupului ei, i se scurgea pe umeri în minusculele explozii solare, și toată beția aceea lâncedă în care se legăna și era și nu era, cu ceva dureros, nesigur și înșelător, ca-n vis, neted și mângâios și-adânc, ca atunci când, copil fiind, plutea destrămându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de la începuturile începuturilor cu Tom n-am alergat așa, repetă ea eliberându-se de teroarea neagră care-o urmărise și de gândul că nenorocitul acela poate să moară din clipă în clipă, dacă n-a și murit, cu tot sângele scurs în țărână. Ce ghinion pe ele să nimerească în calea lui și ce idee să-i vină bătrânei, să iasă la secerat! Ca și când cu acel puțin grâu sau fără el nu era totuna? Făcu un pas spre Tudor. I se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
stătea și se sprijinea de el, răsuflarea îi devenea tot mai precipitată, și-n lumina misterioasă cernită dintr-un geam din apropiere, ochii îi păreau speriați de ceva, sau dilatați de așteptare, de bucurie. Un freamăt ciudat trecu prin el, scurgându-i-se în brațe. Lăsându-se în jos, o cuprinse cu-o încordare bățoasă în tot trupul, uitând de durere. Străbătură piața prin orașul acela pustiu, sau care părea pustiu, și frica îi dispăru. Frică? De cine să mai aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
s-a creat pentru țăranii birnici o nouă obligație fiscală, "caii de menzil", "fânul de menzil". La menziluri se aflau caii și olacele necesare pentru a transporta mai departe curierii statului, funcționarii în misiune etc. și tot pe aici se scurgea o parte din corespondența particulară. Abuzurile în rechiziționarea de cai și căruțe sau furaje pentru nevoile poștei, au obligat un mare număr de țărani să părăsească satele așezate de-a lungul drumurilor, ceea ce a amenințat serviciul poștal cu dezorganizarea, fapt
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se calculează împărțind durata de funcționare a investițiilor la durata de recuperare a investiției. Indicatorul exprimă de câte ori se cuprinde durata de recuperare în durata de funcționare sau de câte ori s-ar putea recupera investiția în decursul funcționării. Pe parcursul intervalului de timp scurs între durata de recuperare și până la sfârșitul duratei de funcționare raportul profituri /investiții reprezintă randamentul economic al investiției, iar pe parcursul duratei de funcționare, raportul profituri /investiții constituie viteza de recuperare a investițiilor. - Indicatorii specifici diferitelor ramuri și domenii de activitate
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
cafea, în oraș. Am trecut pe la cabinetul ei și pentru că la acea oră nu mai avea pacienți, am plecat, braț la braț, ca în anii de studenție, spre cafeneaua noastră preferată, în centru, lângă teatru. Timpul petrecut împreună s-a scurs fulgerător. E o persoană minunată, plină de viață, de un optimism molipsitor, cum rar întâlnești. Când vei veni încoace, trebuie neapărat s-o cunoști, sunt sigură c-o să-ți placă. Aproape de sfârșitul ...cafelei, am vrut să-i spun despre tine
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
care ne-a fost dat s-o trăim, nu mai poate apărea. Adevărat, fiecare are, la rândul său, o poveste de dragoste. Fericită sau nefericită sau banală. Cert este că fiecare clipă trăită devine un... A fost odată. Timpul se scurge peste toți și indiferent cât ți-ai dori să mergi mai departe, sunt momente în care amintirile te copleșesc, vin peste tine ca un torent ce mătură totul în cale. Preț de o secundă, o singură zi sau luni întregi
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
care viața trebuie să ți-o dăruiască. Pentru că meriți. Ai grijă de tine. Suntem atât de fragili... Viața însăși este fragilă. Ca un fir de păpădie! Maria XXVIII . Cât să fi trecut? Trei ani? Da, cred că atât s-a scurs, de când Maria își hotărâse plecarea și din viața mea. Doar ca prezență fizică, pentru că, în rest, ea se afla tot acolo, în gândurile și în sufletul meu. Îi respectasem decizia, nu încercasem să o caut, să aflu unde e, oricât
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
flori de toate felurile, cei câțiva pomi plantați de Silviu lângă poartă, ei bine, toate acestea constituiau universul lor zilnic. Nu ieșeau aproape deloc, doar Mia făcea din când în când cumpărăturile strict necesare. Deși zilele lor păreau a se scurge identic, nu puteau vorbi de rutină. De la cafeaua băută dimineața, încet pe terasă, printre sărutări cu aer adolescentin, până la momentele în care în bucătăria mică experimentau împreună diverse preparate culinare, toate aceste momente aveau savoarea de neegalat a începuturilor. Dulce
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
schițe autohtone. Căldură mare, insuportabilă, termometrul depășește cu mult cele 33 de grade la umbră, înregistrate cândva pe strada Pacienței din București. Astăzi, orașul întreg pare că se coace într-un imens cuptor. Clădiri, străzi, oameni, chiar și cerul se scurge, uriaș val de lavă incandescentă. Nimic de făcut. Oricât ne-am dori sau chiar am lupta, natura se dovedește, aproape întotdeauna, mai puternică decât omul și gata să ne dea lecții, de fiecare dată. E duminică dimineața și, cel puțin
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
idei, iluzii, făgăduințe. Sau, dimpotrivă, retina este impresionată prea târziu: după ce tabloul și-a epuizat forța, după ce lumea și-a consumat strălucirea. Ce-i rămâne mimului să facă? Să mimeze, desigur, cu toate că instrumentul ales este foarte fragil și timpul se scurge foarte repede. Somnul, lenea echivalează cu o închidere a pleoapei, cu o conservare de sine. Câștigă nu poezia, nu talentul, ci instinctul de conservare. Aceste tendințe au trecut din poezie în viața de zi cu zi, după cum notează unii contemporani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
venit cu felinarele aprinse să-l răzbune pe moșneag. Dar cum zicala e zicală că bătaia nu se mai întoarce și în acest caz s-a adeverit. Frații și cumnații lui Lucache erau acolo descurajând pe bătăuși. Anii s-au scurs, odată cu ei trecând unele necazuri și făcând loc la alte suferințe. Anica, soția lui Lucache, a stat în ghips șase luni de la bazin și până la gât, până și-a revenit. Două dintre fete au stat mulți ani la sanatoriul T.B.C.
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-i facă ochi dulci. A rămas grea Ioana și a născut-o pe Maria, care nici pe departe nu a semănat cu Toader. Apoi l-a născut pe Dumitru, care era și este bucățică ruptă din Toader Lupu. Anii se scurgeau ușor, familia a crescut numeric. Lupu era și fierar, așa că se descurcau și ei cu ce câștiga el la fierărie. Lemne aducea el cu spatele, că era pădurea aproape și o iubea mult pe Ioana. Primăvara, când se topeau zăpezile
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
urmă de așezare omenească pe acel teren. Petrache al Grapinei Grapina a avut mulți copii, printre care și pe Petrache. Rămas orfan de tată la vârsta de șapte ani, Petrache a fost nevoit să muncească de mic. Anii s-au scurs și Petrache a ajuns și el mare și a pus ochii pe o fetișcană frumoasă, cu părul lung și blond, fin ca mătasea, ochii albaștri ca seninul, fața albă, trupul elegant, harnică și gospodină. I-a tot dat el târcoale
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pânze locale de apă aproape de suprafață se datorește prezenței lentilelor de marne, ca intercalații în cuprinsul complexului nisipos superior (de vârstă meoțiană). • pânzele de apă de pe pantele coluviale și deluviale. Aceste ape se nasc prin degradarea pânzelor captive și se scurg pe sub mantaua dezagregată ce acoperă panta. • pânzele de apă captive. Fragmentarea adâncă de către pârâul Lohan a structurii geologice a regiunii a deschis pânze de ape etajate, ce se pot urmări prin izvoarele care apar sporadic în lungul coastei Lohanului. Aceste
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sau chiar sărate, datorită prezenței intercalațiilor de marne gipso - clorurate. Prezența etajată a acestor pânze de apă pe coaste deschise de eroziune constituie un factor principal în formarea unui complex de soluri, caracteristic pantelor umede. Deschise de eroziune, ele se scurg sub formă de șiroiri, producând local, fenomenul de lăcoviștire a pânzelor puternic frământate de alunecări și dând naștere unui complex de soluri glimee, cum poate fi văzut, ca exemplu tipic, la sud de satul Tătărăni. Din izvoarele care se cunosc
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
haina de dantelă încet. Eram frumoasă, se spune cât va ține apa și nori și luna, până vor cădea stelele și vor dansa pe pământ ca ielele. Rămân zidiți anii în amintiri cât vor sta în loc, în brâul ce se scurge cu izvorul la mijloc. * * * Singurătatea este grea ca și pământul, care peste noapte mă acoperea. Câte speranțe veneau spre mine, mă îmbrățișau ca în zilele de sărbători. Le purtam la mâini, la glezne în jurul frunții, acoperită cu flori. Cine știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
de imposibil. Cum trebuie să-l fi adorat femeile și să se fi zdrobit de stavila voinței lui ! Și el trebuie să fi iubit...Fiul omului !... Lungul val al părului Magdalenei, resturnat în gestul lui etern de amor nefericit, își scurse plânsul ca al unei sălcii de aur ”. Citind acest fragment este cutremurătoare viziunea blasfemică, eretică, de neînțelegere a fenomenului religios, de care dă dovadă scriitoarea. Se vorbește despre un IIsus dominat de slăbiciuni omenești izvorâte, culmea, din impulsul unei iubiri
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
variabilă de la o lună la alta și de la un anotimp la altul (tabelul nr. 2). Din analiza debitelor medii lunare înregistrate la stația hidrometrică Câmpina rezultă că, în raport cu suprafața bazinului care participă la alimentarea Prahovei, prin albia acestui râu se scurge anual un volum de 252mil. m3 apă. Dacă în cursul superior al Prahovei domină rocile carbonatate și, în aceste condiții râul are apa curată, în zona subcarpatică saliferă, compoziția chimică a apei se transformă devenind clorurată din grupa natriului, cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
familii iar în Breaza de Jos 274 de familii, în anul 1899 cele două localități însumau 6283 locuitori repartizați astfel: 3268 locuitori în Breaza de Sus, 3015 locuitori în Breaza de Jos. (G. Vâlsan, 1924) În perioada care s-a scurs din 1912 până în 1930, numărul de locuitori a crescut cu 2335, fiind vorba de perioada înfăptuirii statului național unitar, cu consecințe benefice care decurg de aici. De asemenea acum începe și procesul de valorificare a resurselor naturale existente, determinând un
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
terenului în rigole stradale, unde se amestecă cu apele de ploaie și deversează prin văi în râul Prahova, generând insalubritatea și poluarea atât a orașului cât și a emisarului. În cea mai mare parte a localității, apele de ploaie se scurg la suprafața terenului, pe rigole ducând spre viroagele. Existente neamenajate și neexploatate corespunzător și de aici la râul Prahova. Neorganizarea și nerealizarea corectă a sistemului de canalizare pluvială, dar și viroagele existente neregularizate, precum și canalele pluviale deschise sunt câteva din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
DOTĂRI SOCIAL CULTURALE 19B Acestea pot fi grupate în dotări de învățământ, dotări sanitare, culturale, comerciale etc 20BIn ceea ce priveste învățământul¸necesitatea acestuia sa impus din cele mai vechi timpuri deoarece la Breaza a funcționat o vamă prin care se scurgeau tone de mărfuri iar slujbașii trebuiau să știe carte. Era necesar ca aceștia să cântărească mărfurile, să numere turmele, să încaseze banii și să întocmească dovezile care trebuiau semnate. Instruirea acestora se făcea în chiliile schitului existent aici, iar mai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
curge aproape material în ochii celuilalt; când pe buze încremenesc toate șoaptele de iubire, în dorul eternizării lor; când floarea roză a ei ar reține între petale, încă o secundă sau o eternitate, stamina din care lichidul energetic s-a scurs în adăpostul trupului înfiorat și vibrând ritmic, în acord (zice-se) cu pulsațiile întregului Univers?... Am reprodus aproape textual lunga interogație atribuită de scriitor Domnului R. Profesorul „nu se dezminte” nici de această dată. Cuvintele sale dovedesc nu doar capacitate
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Virgil, Vlad, Tomiță, și bineînțeles, a Bărzăunului. Erau, așadar, 10 persoane. Toți se îmbrăcaseră cît mai sumar, pentru a avea posibilități mai mari de mișcare și pentru a nu-și murdări hainele de noroi. Drumul pînă la marginea pădurii se scurse repede, fără nimic deosebit. Cei mari mergeau în urmă, discutînd despre desene rupestre, filoane de aur, pastramă de mistreț și Băbească, despre schelete de mamuți și vampiri, iar cei mai tineri mergeau cu cîțiva pași înainte, în următoarea formație: Ilinca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]