985 matches
-
și 19 de oțel. S-a dus la Țiganu' Buzduganu Care bate bine cu ciocanu' Cu dinții rânjiți Cu ochii beliți Cu ochii de steclă Cu dinții de greblă Când te uitai la dânsul Te bufnea râsul. A făcut niște secerele Cu mănunchi de floricele Și cu dinți de viorele Ca să tae grâu cu ele. Iară dumnealui că se mira Că cine l-a săcera S-au aflat niște fetișele Ochișele Cu inele-n degițele Ca să tae grâu cu ele Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
monumente. Plecăm dela Unter den Linden, prin Wilhelmstrasse, Leipzigerstrasse, Friederickstrasse etc. prin Vechiul Berlin, apoi Piața Parisului, la Tiergarden și Sieges Alee aleia victoriei. Apoi de aici, prin imensul parc Tiergarden foarte frumos și bine întreținut, cu foarfecele și cu secera (3 km. lungime) intrăm în Charlottenburg, oraș mare, unit acum cu Berlinul, unde vedem politehnica (4-5 mii studenți, dintre care mulți japonezi). Mai vedem în Ch. palatul lui Friederick-Wilhelm și Primăria. Ne întoarcem prin dreapta grădinii, prin cartierul nobil, plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA * Carnet I * șters * șters ** șters * Carnet II * Text abreviat, cu același titlu, inclus în vol. Oameni și locuri (1908). * Carnet I * Caiet IV * Carnet I * secera ** caiaua * Carnet VI * Constantin Prezan (viitorul mareșal). * Carnet V * Carnet VII * Carnet V * Carnet VIII ** Carnet IX * Carnet IX * Carnet IX ** Carnet X * Ion Ionescu de la Brad (1818-1891), economist, agronom, înființează "Jurnalul de agricultură" (1857-1859). * Carnet IX * Carnet X * Carnet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și aceste cuvinte caracteristice concepției lor asupara împărțirii administrative a Transilvaniei :«Aici în sat nu poate omul nici cu vitele, nici cu palmele câștiga, nici-un ban, fără de a se duce în Ardeal ori cu îmblăcii, ori cu sapa, ori cu secera, ori cu coasa, acela tot mai poate face câte un potor...așa dar numai acela care n-are nimica se poate duce în Ardeal la lucru». Ei, cei din Drăguș, va să zică nu făceau parte din Ardeal. Chiar încă în Cârțișoara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Arghezi scrie un comentariu intitulat Aruncarea cu ghiuleaua, iar D.I. Suchianu, Despre înot. Adrian Costea este autorul unui roman inspirat din viața aviatorilor (Camaradul invizibil). Programul periodicului se schimbă brusc începând cu 1944: din octombrie, pe prima pagină se imprimă secera și ciocanul, înmulțindu-se articolele despre Uniunea Sovietică și „glorioasa” ei armată. Prin schimbarea formatului, R. se adaptează „dificultăților” și mai cu seamă noilor imperative ideologice. Promovează, prin urmare, „reportaje scoase din lupta popoarelor pentru libertate”, iar din țară se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
mai putem face din noi”. 1. Utopiile 1.1. Am fost sovietizați de mici În autobiografie, intrarea în organizația de pionieri figurează ca debut al afirmării personale. Oricine poate deduce de aici că subconștientul ne este populat cu cravate roșii, seceri și ciocane, simboluri comuniste supte odată cu laptele matern. Părem cazuri iremediabil pierdute: ce ți-e scris în socializarea timpurie devine reflex comportamental, o a doua natură. Această judecată suprasimplificatoare ignoră influențele de alt tip, precum și faptul că până la pionierat exista
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
că noul cuplu politic, Vadim și Oana are dreptate. Vremea imaginii României Revoluționare, închipuită de pictorului Rosenthal (al cărui model a fost Maria Rosetti) a trecut de mult. A rămas un vid ocupat temporar de femeia care ține în mână secera (România Muncitoare), tovarășa de muncă și viață a bărbatului care ține în mână ciocanul. În ultimii 16 ani, vidul de imagine politică feminină a fost aproape complet. Acum femeile acestei țări trebuie să joace rolul promovat în lumea politică și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" (2003) argumentează însă că lucrurile nu stăteau așa cum par. „Politicile de gen ale comunismului au fost politici de reproducerexe "„reproducere" a dominației bărbaților în societate începând cu steagul care avea bărbat cu ciocan și femeie cu seceră, iar cele două munci erau deja ierarhizate.” (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, p. 102) Socialismul care proclama egalitarismul de gen și-a creat propriul patriarhatxe "„patriarhat" pe cale politică prin ierarhizarea ramurilor economice în baza importanței sociale a muncii. Ierarhizarea era politic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Vladimir Pasti (2003, p. 102) observă că în pofida egalității declarate exista o diferențiere socială: Politicile de gen ale comunismului au fost politici de reproducere a dominației bărbaților în societate, începând cu steagul care avea bărbat cu ciocan și femeie cu seceră, iar cele două munci erau deja ierarhizate. Muncind mult și depășind planul stabilit, bărbații și femeile puteau deveni „eroi ai muncii socialiste”. Femeile mai aveau oportunitatea de a deveni „mame eroine”37 dacă aduceau pe lume mulți copii, pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
-l închipuim: populația maghiară trăgând asupra Armatei Roșii, pe străzile Budapestei, dărâmând statuia lui Stalin, dând foc sediului Partidului Comunist, arzând pancartele și lozincile. Îmi amintesc de fotografia unui om care escalada un felinar pentru a smulge o pancartă cu secera și ciocanul de pe fațada unui imobil. Acest număr din Life a jucat un rol neașteptat în viața noastră. Doi ani mai târziu avea să folosească drept probă în procesul lui Vlad, pentru a dovedi vinovăția lui ca huligan și agitator
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ca metodă de control al populației și unde legile anarhice ale pieței sunt supravegheate de ochiul vigilent al excentricului președinte Nil. Moneda națională este Klipp, cuvintele de ordine "Supune-te!" și "Răzvrătește-te!", imnul național al nihilismului e "Ciocanul și Secera Pentru Totdeauna!" interpretat de Orchestra Simfonică Geriatrică. Nihilon poate fi, de fapt, oricare țară din blocul comunist, pentru că acolo, ca și în România, s-a "inventat sistemul perfect de haos înregimentat"324. O variantă parodică a distopiei, mult mai ușor
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
mai toată cu mult posterioară epocii de colonizare a Daciei”. Izolați în munți, spune autorul, românii au păstrat în memorie cuvinte ca grâu, secară, mei, orz; moară, făină; bou, vacă, vițel, junc; a ara, a semăna, a treiera; jug, furcă, seceră, agru, arie. Este de neimaginat ca noțiuni atât de importante pentru viața omului să se fi păstrat peste atâtea generații în memorie, lipsind obiectele și practicile respective. Numai colaborarea și comunicarea au putut face ca lat. granum să se fixeze
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Nevoia de a se întoarce la izvorul istoriei, definită de Mircea Eliade ca nostalgie după momentul perfect, se explică prin faptul că „pentru omul societății tradiționale, tot ceea ce este semnificativdeci creator și puternic - s-a petrecut la începuturi, în Timpul miturilor”. Secera duratei limitate a omului poate fi oprită prin reluarea gesturilor arhetipale, „repetiția duce la abolirea timpului profan și la proiectarea omului într-un timp magico-religios”. Acceptarea tânărului într-o nouă etapă ontologică poate fi făcută doar printr-o trecere chiar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
funerară, a fost semnalat de Gilbert Durand. Accentul în descrierea bourului cade pe coarnele sale, suport cu încărcătură mitică pentru leagănul feminin. „Coarnele bovinelor sunt simbolul direct al «coarnelor» semilunii, morfologie semantică ce se consolidează prin izomorfismul cu coasa sau secera Timpului Cronos, instrument de mutilare, simbol al mutilării lunii care e semiluna, «pătrarul» de lună”. Atributul selenar al bourului se conjugă cu puterea lui acvatică: „Luna comandă asupra apelor și ploilor și distribuie fecunditatea universală; coarnele taurului au fost asimilate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dădeau muzicantului care tot timpul a fost alături de ceată. Plata gazdei cetei se va face în anul agricol care urma, prin prestarea de către fiecare fecior a uneia sau a două zile de coasă, iar de către fete a unei zile de seceră, de strâns fân sau o seară de tors la lînă sau la cânepă, pentru că și ele au participat în toată seara la joc în casa gazdei. Despărțirea feciorilor la spartul Cetei se făcea, după ce toate conturile erau închise, tot la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să știe tot satu’ Da’ să n-o prinză bărbatu’ ! Foaie verde de pe coastă Nici aceea nu-i nevastă Care n-are țol pe pat Și-un drăguț lângă bărbat ! * Bade, mîndrulița ta Care-o iubești acuma E dreaptă ca secera. Da’ când meie pe cărare, Meie strâmbă de schinare. Și când îți face cu mâna Gândești că-i buna, bătrâna, Când îi tină, lunecă, Când îi praf se nchiedică. Dacă-aș fi făcut-o ieu Ți-aș fi tras-o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fost cultivate în zona noastră (mei, grâu, orz, ovăz, secară, porumb, fasole etc., unelte pentru lucrul pământului (plug de lemn cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor vegetale (teasc pentru uleiă, unelte pentru
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Române” și adoptarea „Hotărârii cu privire la celebrarea În ziua de 24 august 1994 a celei de a 50-a aniversări de la eliberarea Chișinăului și a Moldovei de sub ocupația fascistă”. În realitate, această comemorare efectuată la Chișinău sub simbolurile bolșevice (steagul roșu, secera și ciocanul), nu e altceva decât o glorificare a „eliberatorilor” sovietici, o reabilitare a regimului totalitar comunist restabilit În Basarabia În 1994. Hotărârea respectivă a Însemnat de facto abrogarea „Legii Republicii Moldova privind reabilitarea victimelor represiunilor politice săvârșite de regimul totalitar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și egalitatea, idealurile scumpe celor mai buni fii ai acestui popor au devenit realitate: Partidul Comunist Român.“ (România liberă, 22 august 1973) „L-am văzut cu casca minerului, salopeta muncitorului, halatul medicului. L-am întâlnit în lanul de grâu cu secera în mână și la volanul tractorului. L-am urmărit suind pe schele și coborând în adâncul minei. L-am văzut sub soarele dogorâtor al verii și sub rafalele de ploaie. A stat de vorbă cu aceeași simplitate și cu aceeași
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
s-a relevat atunci marea personalitate a tovarășului Ceaușescu, interesul său neobosit pentru destinele artei românești, gândirea sa novatoare, care a fertilizat dezvoltarea culturii noastre socialiste.“ (Arta, 11/1977) Distins cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ (medalia de aur „Secera și Ciocanul“) (1971). VINTILĂ Petru Un argat modest: Petru Vintilă (nota V. I.) „Literatura sovietică ne învață să fim modești și pasionați slujitori ai poporului, ea ne învață să oglindim la un înalt nivel artistic viața nouă a poporului, ea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
esențiale ale ecuațiilor sociale, iar economiile planificate se zvârcolesc într-o perpetuă neputință de a ține pasul cu noile cuceriri ale informaticii. Nu greșea, cred, profesorul Seweryn Bialer, de la Universitatea Columbia din New York, atunci când remarca anacronismul simbolului însuși al comunismului. Secera și ciocanul sunt unelte ale unei alte epoci, mărturii ale trecutului iar nu ale viitorului tehnologic. Proletariatul clasic, cel descris de Marx și Engels, nu mai supraviețuiește decât în paginile îngălbenite de vreme ale manualelor de materialism istoric. Noi grupuri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
asemenea, percutoarele, dăltițele de piatră și toporașele de mână, folosite de familiile care au locuit în raza orașului Huși și în împrejurimi. În ceea ce privește Epoca Metalelor, la Ghermănești și Berezeni s-au descoperit două depozite de unelte și arme din bronz (seceri, topoare de tip celtic, vârfuri de lance, brățări și ace). La Râșești, lângă movila Răbâia, din epoca Hallstatt (începutul mileniului I î. Hr.), provin îndeosebi vârfuri de săgeți, pumnale, sulițe, scări și zăbale pentru frâie, ceea ce atestă un anumit nivel de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolele IV-III î. Hr.) preferau locuințele de suprafață, cu vetre deschise, și se ocupau cu agricultura, cu creșterea vitelor, cultura viței-de-vie și țesutul. În cetatea geto-dacică (dava) de la Bunești-Averești, au fost descoperite două depozite de unelte de fier, ce conțineau: topoare, seceri, dălți, săpăligi, cuțite, dornuri, clești pentru forjă, tipsii de forjă, brăzdare de plug, numeroase unelte pentru prelucrarea bijuteriilor. Amforele grecești descoperite în așezarea getică de la Curteni (sfârșitul secolului al VI-lea - începutul secolului al V-lea î. Hr.) dovedesc faptul că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
64 fălci pe moșia Hulboca din ținutul Iași, dar chiar și așa se aflau în imposibilitatea de a-și achita datoriile față de proprietari. La 24 septembrie 1847, printr-un ordin al Ministerului de Interne, către Isprăvnicia Fălciu, locuitorii angajați la seceră de către pitarul Neculai Obreja erau obligați să-și achite datoriile. Nemulțumirea țăranilor s-a manifestat în mai multe moduri: plângeri adresate autorităților administrative (cele mai simple forme), strămutări masive în interiorul țării, fuga peste hotare, nesupunerea la îndeplinirea obligațiilor feudale până la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu turistul străin pe strada, la data și ora....? Puteai să nu-i spui că te-a întrebat unde-i farmacia (voia omul să se convingă că în socialism medicamentele sunt ieftine), sau că de unde poate cumpăra un steag cu secera și ciocanul? Voia omul să decupeze ciocanul ca să aibă cu ce sfărâma „orânduirea cea crudă și nedreaptă”. Dacă știai să răspunzi, scăpai, dar se întâmpla să răspunzi foarte bine și atunci răspundeai mereu. Așa i s-a întâmplat lui Sorin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]