1,137 matches
-
doarme noaptea, fie că stă treaz ziua: sămînța încolțește și crește fără să știe el cum. 28. Pămîntul rodește singur: întîi un fir verde, apoi spic, după aceea grîu deplin în spic; 29. și cînd este coaptă roada, pune îndată secera în ea, pentru că a venit secerișul." 30. El a mai zis: "Cu ce vom asemăna Împărăția lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfățișa? 31. Se aseamănă cu un grăunte de muștar, care, cînd este semănat în pămînt, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
copii ai lui aveau nevoie de prezența protectoare a tatălui lor. După felul cum au decurs lucrurile, în desfășurarea acțiunii de atac ce mi se ordonase, cred că, dacă Mihai ar fi fost umbra de lângă mine, am fi fost amândoi secerați de riposta inamică. Singur, cu răspunderea acțiunii încredințate, m-am descurcat onorabil, iar Mihai s-a întors mai târziu la cei șase copii ai lui. După război, când l-am indicat pe Mihai că mă cunoaște bine din toată perioada
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ei au fost dușmanii dreptei credințe și ai Moldovei; unele scene din Geneză, reflectă condițiile de viață ale vremii - Adam lucrând pământul, cu plug de lemn, Eva toarce și leagănă un copilaș, Cain și Abel cu turma de oi și secerând; cămașa pruncului Iisus este deseori decorată cu motive locale; îngerul ce vestește sfârșitul lumii și învierea morților, folosește un bucium moldovenesc. Figurile sfinților sunt adevărate portrete ale unor oameni din popor. Cel care a pictat Probota vedea așezămintele din Muntele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a rodit sămânța înzecit și însutit. Pilda despre sămânța bună și neghina, o scenă foarte frumos realizată. În dreapta secerișul grâului adunat de îngeri în rai, iar în stânga al neghinei, care se aruncă în focul veșnic. Se remarcă mișcarea oamenilor care seceră și duc snopi etc. Iisus este reprezentat de două ori, în colțul din dreapta cu doi îngeri, și la mijloc, ținând câteva spice și un coș. Pe fațadele laterale sunt câte 7 scene, din care 4 pe glafurile celor două ferestre
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ei”. Păi tu credeai că este așa ușor să administrezi o moșie din care să scoți o brumă de „bucate”? Ferească Sfântul! D-apoi acolo-i soare, mai și plouă, suflă vântul, trebuie să ari, să semeni, să prășești, să seceri și să aduci recolta la hambare...Pe când o dugheană...îi altceva! Vinzi marfa, iei banul și gata! Și dacă-i cumva și un locușor potrivit pentru vânzarea vinișorului și rachiului, treaba merge strună. Dar să nu-i judecăm noi, fiule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
obosești tu. Luke era în pat, rezemat cu spatele de perete. Mișto piept, mă gândeam vag. Pentru un idiot nenorocit. Părea complet șocat. — La revedere, am spus eu zâmbind din nou și răsucindu-mă pe călcâie. Simțeam că durerea îmi secera picioarele. Stai puțin, a strigat el. Ce mai e acum? m-am întrebat. Probabil voia un sărut de adio. Putea să vrea, că n-avea să primească. Ce e? l-am întrebat ascunzându-mi nerăbdarea. —Ți-ai uitat cerceii. Brigit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
jur ca să vadă noaptea subțiindu-se... Zorii erau aproape. Avea timp exact cât să se ducă sus pe coama dealului și să se întoarcă înainte să sosească cei ce urmau să prindă maimuțele. Îmbrăcându-se în grabă, își luă cuțitul, secera și un ghem de funie și dispăru între umbre, trecând astfel pe lângă spion, care deja se ascundea în tufe așteptând drama acelei dimineți. Având febră din cauza agitației și nervozității pe care le simțea, aștepta răsăritul acelei zile care, decisese el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
sigur că nu poate rata și că animalul nu va face un salt brusc sau o mișcare ciudată, Gacel apăsă ușor pe trăgaci, glonțul porni cu un șuierat sfâșiind vântul și antilopa căzu în genunchi, de parcă cineva i-ar fi secerat cele patru picioare sau pământul s-ar fi înălțat dintr-o dată până la ea, ca prin farmec. Femelele sale îl priviră fără interes și fără frică, pentru că, deși împușcătura fusese asurzitoare, nu era legată în mintea lor de ideea de pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de astă dată cu ceva mai multă metodă, adică trăgând asupra apărătorilor și ferestrelor de unde porniseră focurile de armă. Un fiu al lui Adam, lovit În frunte, a fost singura pierdere din tabăra noastră. Deja salvele tovarășilor săi reîncepuseră să secere primele rânduri ale asaltatorilor. Ofensiva Își pierdea elanul, atacatorii au dat Înapoi, s-au sfătuit zgomotos. Se regrupau pentru o nouă Încercare, când un bubuit zgudui cartierul. Un obuz tocmai aterizase În mijlocul răsculaților, provocând un măcel urmat de o debandadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
orașului. La un moment dat a zis că reușește el să fugă până acasă, n-avea decât de dat colțul. A așteptat un moment de liniște, s-a aruncat afară din ascunzătoarea porții, a ajuns la colț și a fost secerat În șira spinării de mitraliera de la primărie. Reacția emotivă a tatălui meu, care făcuse și primul război mondial, a fost asta: mai bine să rămână În gangul porții”. „E un loc plin de amintiri foarte plăcute, locul ăsta”, observă Diotallevi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
neagră. Avu loc mai Întâi o execuție hieratică, ca și cum s-ar fi desfășurat cu Încetinitorul, pe care regele o accepta cu o bucurie dureroasă, plecându-și docil capul. Apoi cel cu glugă izbi cu o secure, cu un tăiș care seceră aerul ca mișcarea unui pendul, impactul lamei se multiplică În fiecare suprafață reflectorizantă, mii de capete se rostogoliră, și din acel moment imaginile se succedară una după alta fără ca eu să mai pot urmări acțiunea. Cred că, treptat, toate personajele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și ochește precis, nemilos. Ce să facă el cu prizonierii!? Abia dacă îi mai rămâne o țigară lui. Aerul e tot mai tare și respirația îl face vizibil ca o locomotivă: a naibii treabă!. Auzul îi țiuie de cartușele care seceră mărăcinii. Stârcii și guzganii aleargă înnebuniți. Explozii firave îl caută la rădăcina bolovanilor mai răsăriți. Inima lui Leonard se zbate entuziasmată. Peste ea, în buzunar, se află scrisoarea. Scrisoarea către cei de acasă cu mesajul de adio al unui eventual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Între timp negurile se cam risipiseră și dușmanul se codea pe colina cu iarbă măruntă. Leonard însă, deși derutat de spini, se găsea la adăpostul lanului de buruieni. Oricât s-ar fi îndârjit ocupantul, tot n-ar fi putut să secere cu mitralierele toată câmpia aceea cețoasă și zburlită ca o țeastă de nebun. De-acuma speranța i se transformase într-o bucurie mocnită. Aproape că râdea cu nasul înfipt printre bulgări. Îl ucidea însă setea. Gâtul i se uscase până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și de puternici sunt! Vierme e, din nou, cu fața la fereastră: Măi, a mai venit o prăjină, o momâie creață, lângă Călăreți... Ăia o escortează. Merge încet, pe jos, are un cearceaf cenușiu pe ea și mânuiește o sculă, o baritai secera, cu lama lungă, lungă, plină de cerneală. Ba nu, nu de cerneală... Un falx. Un falx thracic, precizează Dănuț doct, numele instrumentului. Moartea! gândește Fratele. Deci, s-a terminat... Nu. Nu este Moartea. Este Astaroth! grăiește Îngerul. Sephirahul devorator de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
muncă. Dar cine să mai mă angajeze? Nici la negru nu se găsește de lucru în această criză economică și nici patronii nu mai angajează fără forme legale, căci fiscul s-a pus pe ei și nu-i iartă. Îi seceră cu amenzile usturătoare, bașca chiar cu închisoarea. Și, apoi, nu sunt singurul anticipat în această țară. Ca mine sunt cu miile, poate chiar cu zecile de mii. Pe o parte îi cunosc din frumosul cartier al orașului, unde tronează în
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pe Vale la Vinețești ori pe la fântânile din câmp intonând rugăciuni în genunchi către Cel de Sus, închinându-ne cu ochii spre cer, poate că vine un nor de ploaie rătăcit în imensitatea cerului, dar în zadar. Când s-a secerat grâul, orzul sau secara, oamenii aproape că nu și-au scos nici sămânța aruncată la semănat, iar toamna la culesul porumbului sau a floriisoarelui recolta a fost foarte slabă. Norocul nostru a fost că în anul agricol 1945 a fost
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cei 11 copii au murit, cred de foame. Familia avea sub un hectar de teren de cultură și nici vite nu avea în gospodărie. Când grâul, secara și orzul au început să dea în pârgă, deci spre coacere, unii oameni secerau snopi și-i puneau la uscat la soare, apoi îi băteau și obțineau boabele. Cum din trei-patru snopi nu se obținea o cantitate mare de boabe de grâu ca să le ducă la măcinat la moară, oamenii le măcinau la râșnițe
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
primiți. Tot ceea ce istorisesc de la Turtucaia sunt imagini de infern, de pildă acea halucinantă poveste despre un bac pe care s-au încărcat răniți, dar, chiar în clipa când s-a desprins bacul de mal, cei rămași pe pământul bulgăresc, secerați de focul dușman neiertător și neavând în față decât imensul fluviu, într-o pornire de groază animalică, s-au repezit, urcându-se peste răniți, împingându-i, călcându-i, strivindu-i în picioare. M-am înfiorat, imaginându-mi vaietele, urletele, acel
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că într-o bună zi o să mă părăsească. Ei bine, ziua asta n-o să vină niciodată. Stella n-o să mă părăsească niciodată. O să se agate de mine cu ghearele de oțel ale iubirii ei, până când o moarte violentă o să ne secere pe unul dintre noi doi. — O moarte violentă? — Orice moarte e violentă. — Am încetat să mai sper că o să te părăsească. — Stella ar dori să mă vadă într-un scaun pe roți, pe care să-l împingă ea. Crezi într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Numai luleaua lui Moș Ion pâcâie încet. Acum s-a apucat din nou de lucru. Apucă cu mâna firele de grâu, le taie cu secera și le face snopi. Ziua a trecut repede! E seară!... Moș Ion are mult de secerat, dar va mai secera și mâine. Se ridică în picioare, își îndreaptă șalele și pleacă'nspre casă. Din sat se aude lătratul câinilor. Își mai privește o dată ogorul, vede snopii așezați în formă de colibă. Ajungând în sat, i se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Ion pâcâie încet. Acum s-a apucat din nou de lucru. Apucă cu mâna firele de grâu, le taie cu secera și le face snopi. Ziua a trecut repede! E seară!... Moș Ion are mult de secerat, dar va mai secera și mâine. Se ridică în picioare, își îndreaptă șalele și pleacă'nspre casă. Din sat se aude lătratul câinilor. Își mai privește o dată ogorul, vede snopii așezați în formă de colibă. Ajungând în sat, i se pare firea încremenită. Afară de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mișcare? a întrebat Toaibă. 23 Niște umbre pe care mai mult le ghicesc sapă - mi se pare - gropi individuale sau vreo tranșee. Ce zic ei? <Acușica trebuie să sosească nătăfleții și îi vom întâmpina cum se cuvine: bine adăpostiți, îi secerăm ca pe grâu” - a presupus Toaibă. Ba mai puneți-vă pofta-n cui! Aveți minte mai mult decât o găină - a apreciat Urecheatu. Dacă noi mai înaintăm o sută de pași, ajungem în cealaltă parte a poienii și de acolo
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
voie. Nu? Cred și eu! Boii ară și caii mănâncă sau, mai pe șleau spus, leatul sapă și eu stau la adăpost, așteptând să-mi pice în labă Toaibă cu ai lui. Ce gândeai? Să vezi ce îi iau la secerat cu automatul... Numai că - treabă anapoda - socoteala de acasă nu s-o potrivit cu cea din târg nici cât îi negru sub 24 unghie. Ia hai sus, domn’ sărjănt! Sus, părinte, că se udă cărțile! Tare mă tem însă că te-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și alta pe cealaltă latură a pădurii... Asta înseamnă mișcare serioasă, Toaibă. Altfel nu poți neutraliza o grupare inamică bine înfiptă în teren. Ca să vă liniștesc, am să vă amintesc că vom acționa noaptea și că luna-i doar cât secera. Totul depinde de felul cum te miști. Eu așa aș face, domn’ locotenent. Care ar fi primul pe care l-ai lua cu tine în grupa de atac? Pe Trestie, prietenul meu, și pe urmă pe restul îi știți dumneavoastră
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ce veți mînca, nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. 23. Viața este mai mult decît hrana, și trupul mai mult decît îmbrăcămintea. 24. Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici camară, nici grînar: și totuși, Dumnezeu îi hrănește. Cu cît mai de preț sunteți voi decît păsările! 25. Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? 26. Deci, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]