3,225 matches
-
apoi eliberată și recompensată cu fermă din această pusta, cu zeci de hectare. Citește mai mult La coborâre o aștepta un cavaler, cu pălărie neagră, având boruri mari, cu manșete dantelate la mâini și o invitase la umbră unui stejar secular care domnea peste pusta fără margini.-Ce bine să fii întâmpinată de un cavaler, îmbrăcat cu pantaloni negri, strânși în cizme înalte, cu cămașă albă de în topit, cu guler rotund care decorează haină lungă și albastră că văzduhul, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
de o muzică deșucheată, de două parale, care ne agresează urechile. S-au speriat și păsările și nu ne mai gratulează cu trilurile lor fermecate. Chiar, nici nu le mai vine să cânte, de vreme ce barbarii au năvălit în habitatul lor secular. S-au ascuns în scorburi sau printre frunze și tac, înmărmurite. După câteva ore de muzici cu salam, guță și copilul minune, familia de rrrrromi romanizați pleacă, fericită că a petrecut în natură. Am fi putut să-i punem capăt
TABLETĂ ESTIVALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357549_a_358878]
-
dealuri miresme de struguri copți și de gutui, pânze de păianjen agățate de crengi, sunet de tălăngi, și încă ceva... ce seamănă cu o chemare, un dor intens. Vrăjită de peisaj, descopăr o potecă ce se prelinge printre trunchiurile arborilor seculari. Am senzația că am pășit pe o cărare magică, o cărare secretă care nu știu unde duce. Privesc nedumerită în jur. Printre coroanele arborilor se zărește un colț de cer albastru, iar lumina soarelui ce răzbate printre coroanele arămii, pare că se
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358554_a_359883]
-
Discretă, mă ascund după o tufă de porumbar ca să nu deranjez, prin prezența mea, femeia ce pășea ca hipnotizată pe potecă. Chipul ei frumos părea pradă unei dureri ascunse. E doar una din poveștile de dragoste învăluite de energia stejarului secular, sub care altădată, iubiții își împărtășeau, reciproc, patima iubirii lor... O iubire ce se înfiripase într-o noapte magică de sânziene, când peste câmpuri zburdau nebune ielele prefăcute în fecioare fermecătoare, purtând coronițe din sânziene, pletele mirosindu-le a flori
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358554_a_359883]
-
duminica la pescuit, alții la film, alții la munte, alții... la biserică. Acest mod de a gândi presupune, în subsidiar, faptul că „religia“ (credința) este doar una dintre multele credințe pe care inșii le posedă la un moment dat - perspectiva seculară - ceea ce, din perspectivă religioasă este complet eronat și tendențios. Căci din acest punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea (și) socială. Sofismele liberei cugetări - căci sofisme sunt
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea (și) socială. Sofismele liberei cugetări - căci sofisme sunt - odată înlăturate, nu fac decât să releve concluzia: personajul care vorbește în numele secularului nu este cu nimic mai neutral decât cel care vorbește în numele religiosului. Doar pretinde, forțând lucrurile, că este. Există aici o cale de mijloc? Aparent, nu... Situarea, vorba post-modernilor, nu poate fi evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
unele menționate în operele lui Aristotel, se află într-un mediu protejat. Cel mai cunoscut maestru bucătar al celor 22 de mânăstiri ortodoxe de la Muntele Athos, călugărul Epifanios Mylopotamimos, aflat de 38 de ani în acest loc sfânt, respectând tradiția seculară a locului a sădit viță de vie și a ridicat un atelier pentru producerea vinului. Dintre renumitele vinuri biologice, purtând marca Mylopotamos, amintesc vinul roșu, demisec, din struguri Muscat de Hamburg - Inomeli și vinul alb, sec, cu aromă de mere
FILOZOFIA GUSTULUI LA MUNTELE ATHOS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358679_a_360008]
-
dintre om și Dumnezeu, precum și dintre Dumnezeu și lume. W. Warnach arată că Thills acordă prea puțină atenție și importanță dimensiunii pascale a iconomiei lui Hristos. Thills percepe coborârea în istorie prin întrupare ca pe o ridicare a tuturor lucrurilor seculare într-un plan nou de a fi. Un alt teolog protestant - Waenach subliniază că, în pofida coborârii într-un plan al Întrupării, există o urcare într-un plan al Învierii, în a cărui dinamism vor fi transformate toate lucrurile lumii [26
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
interne ale Bisericii nu trebuie, în același timp, să însemne și totala indiferență a Bisericii față de problemele societății contemporane. Biserica are datoria să lucreze pentru mântuirea credincioșilor și trebuie să intervină ori de câte ori aceasta este pusa în pericol de acțiunile puterii seculare iar intervenția Bisericii nu trebuie să se reducă la denunțarea acțiunilor distructive ale societății contemporane ci să se extindă în mod pozitiv în direcția determinării credincioșilor să lupte activ pentru eradicarea fenomenelor care atentează la integritatea chipului lui Dumnezeu rezident
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
reevanghelizare spirituală, de clarificare etică dar și de atenție sporită spre social. Cu toate dificultățile existente (care derivă din “moștenirea” lăsată de regimul communist) Biserica Greco-Catolică rămâne alături de toate cultele din România nu doar o continuatoare a unor tradiții religioase seculare dar și un interlocutor important pentru toate componentele societății românești. Nu în ultimul rând misiunea profund ecumenică a Bisericii Greco-Catolice o cheamă la un dialog sincer și constant cu ortodoxia majoritară, dialog ce nu poate decât să ducă la o
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
apunea în sară, Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
cooperării solidare actul pragmatic al alianțelor bazate pe concesii și compromisuri de moment. Dacă îmi e îngăduit să visez la o politică ideală, aș îndrăzni să spun că democrația creștină a deschis pentru prima dată o cale de comunicare dintre secularul brutal al politicilor economice și geopolitice care de multe ori au condus la conflict extern și crimă totalitarista internă, cu transcendență nevoii de înțelegere, cooperare și solidaritate umană care sensibilizează sufletul omului. Mulți cunoscători vagi ai politologiei europene atribuie aceste
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
numim), pe care Profesorul Ion Chivu o definea iarăși și iarăși cu fiece oră de literatură în parte. La fel ca între zidurile unui lăcaș monahal străvechi, unde se străduiește din răsputeri raza solară ca să pătrundă timid printre vitraliile domnești seculare înfipte în piatra rece și grea de sens a istoriei, și în mijlocul unei mulțimi de inimi încremenite definitiv în cele 3000 de bătăi ale ceasului unei singure ore, dascălul nostru îi săvârșea inimitabil oricărui text literar abordat o de neegalat
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DACIE SFÂNTĂ (ROMÂNIA MEA) Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 700 din 30 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Zeul tău, Dacie sfântă, Doarme-n vise seculare Peste arcul de Carpați, De la Tisa pân’la Mare. Cu mioarele prin stele Risipite pe câmpii, Ai trăit printre barbari Învelită-n strai de ii. Ai fost vis, ai fost legendă, Sedusă de toți dușmanii, Strecurată printre timpuri, Ai uitat
DACIE SFÂNTĂ (ROMÂNIA MEA) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359396_a_360725]
-
de planul Tău și-a lor silință în ascultare și credință, apoi să dau de Faraon (eu, vistierul vrerilor divine pentru a fratelui rostire) și-ndată să-l înștiințez că-ndemnul Tău imperativ este ca robii să-i sloboadă din seculara lor trudire, în caz contrar peste Egipt și peste-ntreaga-i seminție se va abate grea urgie. Cum Faraonul se credea zeu mai puternic decât Tine, a necinstit a Ta poruncă, ba în trufia-i sfidătoare i-a osândit pe
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
dorință din timpul lui deschis Cu pagini de trăire și gândul insomniei, Idealurile lui l-au făcut de ne-nvins Când Unirea desena harta României. Îți urmăm îndemnul în care ai crezut, O victorioasă împlinire peste timp, Unirea din idealuri seculare s-a născut Și-n culoarea tricolorului pe nimb. Istoria se-adună în pagini de carte, Eroice verbe impresionând și muza Ce îndemnuri și azi mai împarte: În Unire să-l urmăm pe Cuza. De-atunci mai bărbătească stânca este
CÂND TIMPUL CIPOLEŞTE STATUIA LUI CUZA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360349_a_361678]
-
ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Gloria Limbi Române, poem de Al Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 950, Anul III, 07 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
auzea sinistru cântecul huhurezului spintecând umbrele pădurii. O pâclă asemănătoare unui nor acoperea strălucirea lunii și atmosfera stranie din jur se accentua. De la poalele munților din apropiere răzbătea un cântec melodios. Îndemnat de un imbold necunoscut se strecură printre arborii seculari. Glasul duios continua să cânte cu un farmec aparte împletindu-se armonios cu vraja nopții. Printre tufișuri luna își revărsa razele-i reci învăluind freamătul pădurii, adierea vântului și șoaptele umbrelor. Cavalerul dădu frâu liber calului său continuând agale drumul
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
domnul Țării Românești, se abordează tema Tradițiilor și istoria culturală din această zonă străbătută atât de sinuos de râul Jiu.Locuitorii acestei Văi se ocupau cu păstoritul și agricultura, trăind în case și colibe construite din bârne oferite de pădurile seculare de pe versanții munților. Cultura populară a acestor locuitori era inspirată de preocupările lor zilnice:păstoritul și agricultura.Mai târziu când au fost descoperite marile zăcăminte de cărbune acest spațiu silvo-pastoral se transformă radical.Însă, unele tradiții se regăsesc și astăzi
SUFLETUL TEATRULUI DINTRE COPER ILE UNEI MONOGRAFII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360648_a_361977]
-
dezvoltat de bunăvoie instituțiile, deprinderile și principiile ei, cum ar fi ascetismul, ca să ne amintim în mod permanent că Biserica nu aparține lumii acesteia. În general, zilele de suferință și umilință au întrecut în număr zilele de glorie și putere seculară în istoria ortodoxă. Biserica noastră se poate mândri mai mult cu martirii și cu asceții lui decât puterea pe care a deținut-o în lume. Nu putem decât să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru acest lucru. După cum și cuvintele Sfântului
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
agresiv, care înăbușă chiar scopul ascetismului. Lumea va avea nevoie din ce în ce mai mult de spiritul unui monasticism autentic (veritabil). Așadar, Biserica Ortodoxă a intrat în al treilea mileniu, fără nici o putere politică sau economică, dimpotrivă ea a intrat cu o slăbiciune seculară, punându-se în discuție chiar supraviețuirea ei în acest mileniu. Toate bisericile ortodoxe sunt în dificultate și vor fi mai mult în viitor. Puterea Ortodoxiei nu constă în nici o putere seculară, ea constă în tradiția ei, deopotrivă dogmatică, scrpturistică și
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
sau economică, dimpotrivă ea a intrat cu o slăbiciune seculară, punându-se în discuție chiar supraviețuirea ei în acest mileniu. Toate bisericile ortodoxe sunt în dificultate și vor fi mai mult în viitor. Puterea Ortodoxiei nu constă în nici o putere seculară, ea constă în tradiția ei, deopotrivă dogmatică, scrpturistică și liturgică. Numai cu condiția ca această tradiție să fie interpretată într-un mod, care o va face relevantă nevoilor existențiale ale umanității de astăzi. Drept urmare, nu mai este suficient să conservăm
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
s-au ivit la milioane de ani după cataclismele și dezastrele geologice ale Miocenului, cataclismele și dezastrele sociale ale Petrila - zonă situată la limita de est al depresiunii Petroșani, pierdută între munții falnici ce-l înconjoară acoperiți de desișul pădurilor seculare a creat încă din antichitate condiții de viețuire și de locuire, dar, asupra cărora dovezi scrise, mai ales până la începutul secolului al XIV-lea, nu există. Dovada de trăire pe meleagurile Petrilene ne-o demonstrează doar mărturiile lingvistice, unele descoperiri
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. ---------------------------------------- Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 30 August 2013 (de Ziua Limbii Române) Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - GLORIE LIMBII ROMÂNE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 973, Anul III, 30 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360002_a_361331]
-
mai mică pe Valea Oltului...”. În continuare, doresc să mă opresc asupra descoperirilor monetare făcute pe teritoriul Petrilei, care, în lipsa altor documente, oferă posibilitatea de a reconstitui începuturile de viață omenească în acest colțișor de țară, ascuns în desișul pădurilor seculare. Peștera Bolii din apropiere, aparținând în acea perioadă localității Petrila, constituia un excelent adăpost pentru oamenii epocii de piatră. Elementele de așezare omenească în această peșteră sunt identice cu cele aflate în alte peșteri cu urme de trăire din epoca
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]