1,147 matches
-
I. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Munții cu cea mai mare altitudine din Carpații Orientali sunt: a) Munții Maramureșului; b) Munții Călimani; c) Munții Rodnei. 2. Munții Gutâi sunt alcătuiți din roci: a) sedimentare; b) vulcanice; c) metamorfice. 3. Obcinele bucovinene sunt alcătuite din roci: a) vulcanice; b) sedimentare; c) șisturi cristaline. 4. Lacul Sf. Ana se află în munții: a) Călimani; b) Ciomatu; c) Bodoc. AUTOEVALUARE Munții Ceahlău creasta principală Piatra Singuratică din
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cea mai mare altitudine din Carpații Orientali sunt: a) Munții Maramureșului; b) Munții Călimani; c) Munții Rodnei. 2. Munții Gutâi sunt alcătuiți din roci: a) sedimentare; b) vulcanice; c) metamorfice. 3. Obcinele bucovinene sunt alcătuite din roci: a) vulcanice; b) sedimentare; c) șisturi cristaline. 4. Lacul Sf. Ana se află în munții: a) Călimani; b) Ciomatu; c) Bodoc. AUTOEVALUARE Munții Ceahlău creasta principală Piatra Singuratică din Munții Hășmaș Munții Ciucaș Postăvaru și orașul Predeal CARPAȚII MERIDIONALI a. Limite și vecini se
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
800 m doar în trei vârfuri (Munții Apuseni), iar în rest se mențin de la 400 la 1 600 m; sunt puternic fragmentați tectonic, apărând ca masive înconjurate de depresiuni joase; au o alcătuire geologică complexă din roci cristaline, magmatice și sedimentare dispuse neuniform, ceea ce creează impresia de mozaic petrografic; dețin resurse de subsol complexe reprezentate de minereuri feroase și neferoase, cărbuni, materiale de construcție, izvoare minerale etc.; constituie un castel de ape, deoarece în crestele înalte își au izvoarele numeroase pâraie
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Între câmpuri există două categorii de văi. Unele sunt largi, aparținând râurilor cu izvoare în munți sau în Subcarpați și au permanent apă. Celelalte sunt DE REȚINUT Depresiunea colinară a Tran silvaniei s-a format prin scufundare (origine tectonică); depozitele sedimentare au grosimi de peste 4 500 m; înclinarea generală este de la nord-est la sud-vest; pe marginea podișului sunt prezente cutele diapire (cu sâmburi de sare), iar în partea centrală, domurile gazeifere (structuri ușor boltite cu zăcăminte de gaz metan). RELIEFUL 33
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
bazalt, în diverse locuri din regiunea montană: Racoș (jud. Brașov), Brănișca (jud. Hunedoara), Toplița (jud. Harghita); b) metamorfice: • marmura, de culori diferite: Ruschița (albă și roz), Alun (gălbuie), Porumbacu; • calcare metamorfice, mai ales în Munții Apuseni (Moneasa, Vașcău, Căprioara); c) sedimentare: • calcare, în multe regiuni ale țării: Hârșova și Basarabi (Podișul Dobrogei), Bicaz (Carpații Orientali), Săndulești (Depresiunea Tran silvaniei); • travertin: Banpotoc (jud. Hunedoara), Borsec (jud. Harghita); • gresii, marne, argile, pietrișuri și nisipuri, cu exploatări în foarte multe localități. Carieră de granit
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Dobrogei), Bicaz (Carpații Orientali), Săndulești (Depresiunea Tran silvaniei); • travertin: Banpotoc (jud. Hunedoara), Borsec (jud. Harghita); • gresii, marne, argile, pietrișuri și nisipuri, cu exploatări în foarte multe localități. Carieră de granit în Munții Măcinului AMINTIȚI-Vă principalele tipuri de roci eruptive, sedimentare și metamorfice; modul de formare a tipurilor de roci menționate și utilizarea acestora. ACTIVITățI ECONOMICE 119 120 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Industria de prelucrare a materialelor de construcții Este o industrie care realizează o gamă variată de produse, ce pot
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fost utilizat ca o sursă „empirică” de caracterizare, de la menționatul demers a lui Catell și până la teoria celor cinci mari factori, considerându-se că felul în care oamenii s-au caracterizat de-a lungul veacurilor reprezintă o sursă colectivă de sedimentare a experienței, o cunoaștere obiectivă comunitară. Acest fapt se cere subliniat mai ales deoarece mulți consideră că o psihologie a trăsăturilor diferă mult de psihologia persoanei, care se bazează pe narațiune. Pentru a ajunge la trăsături care să permită predicția
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
culegerea ș.a.; • să realizați unele experimente ajutătoare; • să apelați la „munca de teren” ( biologie, zoologie, botanicăă. Etapele memorării sunt: 1. Pentru învățare: citirea capitolului; sublinierea noțiunilor mai importante; realizarea planului capitolului; repetare pe baza cărții; repetare fără carte. 2. Pentru sedimentare: realizarea unui plan de recapitulare; dobândirea obișnuinței de a renunța la elementele neesențiale; repetarea materialului în 2-3 etape. Important de reținut: Atunci când aveți de memorat ceva, pentru a fi mai eficienți este bine: • să memorați ce este important; nu repetați
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
sursa de apă este supusă la următoarele tratamente: - reținerea cu ajutorul unor grătare și site a materiilor grosiere aflate în suspensie în apă (argilă, resturi vegetale etc.) sau chiar a unor animale vii; - precipitarea substanțelor de dimensiuni mici aflate în suspensie, sedimentarea și decantarea lor; - filtrarea, care constă în traversarea unor straturi de nisip, care rețin cele mai mici particule; - filtrarea pe cărbune activ în scopul îndepărtării unor mirosuri sau gusturi neplăcute; - dezinfecția apei, pentru îndepărtarea agenților patogeni (viruși și bacterii) prin
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
apei Mării Negre a atins proporții mari. 5. Căi de limitare a poluării apelor Natura se apără. Procesul de autoepurare a apelor are la bază: - fenomene fizice: - diluarea poluantului prin amestecarea apelor murdare cu ape curate; - dizolvarea în apă a oxigenului; - sedimentarea unor substanțe aflate în suspensie. - fenomene chimice: - procese de coagulare a suspensiilor din apă; - fenomene biologice: 69 - descompunerea de către bacteriile aerobe și anaerobe, existente în mod natural, a unei cantități însemnate din materiile organice. Autoepurarea biologică este procesul cel mai
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
metafizice din nord în raport cu cea meridională are mult de-a face cu efortul sporit impus ei de clar-obscur. Nordul e o deltă a luminii, o limită a puterilor ei de-a se distinge de mediul pe care-l străbate; adumbriri sedimentare provenind din amonte machiază abundent aparența. În labirintul septentrional, lumina pătrunde dezbărată de furoarea ei eroică mediteraneană; toropită de oboseală, înainte de luptă somnolează de-a lungul trupului masiv, numai caiere de negură, al obscurității. E posibil însă ca tocmai somnul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
multă sare decât cele mai multe celule vii, iar concentrația de potasiu este de 1000 de ori mai mare decât în apele oceanice. Pe locul actualei depresiuni, a existat în cuaternar lacul Lisan, ce a persistat 80000 de ani, și care prin sedimentare a fost restrâns la actuala Mare Moartă. În zona acestei mări s-au descoperit ,,manuscrisele de la Marea Moartă’’ în limbile ebraică și arameică, în anul 1947, ce conțineau documente, vase de lut, circa 40000 fragmente pe suluri de piele, cu
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
colective, cele care livrează noțiuni, percepții, esențializări generice, valorizează fapte, evenimente. Reperajul istoric al mitului venirii americanilor este deopotrivă rezultatul „forjării coerenței, al transmiterii, al continuității istoriei unui grup”38. Mai exact, acest mit al venirii americanilor este prefațat de sedimentarea unor percepții, imagini, simboluri extrase din ceea ce a Însemnat Înainte de 1918 emigrarea românilor În America privită ca pământ al făgăduinței, din interpolarea sau prelucrarea În memoria colectivă dinspre discursul elitei politice ardelene a principiilor wilsoniene ale autodeterminării din preajma unirii din
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a personalității. Totuși, principala cauză, așa cum aveau să arate cercetările care au reușit să aducă soluții de rezolvare a paradoxului, a fost inadecvarea modelelor, asumpțiilor și metodelor complementare de verificare empirică. 2. Consistența, atribut cardinal al personalității Ca urmare a sedimentărilor ocazionate de eforturile pozitiviste de cercetare empirică, în definirea personalității au început să apară citate tot mai frecvent elemente consensuale, precum: stabilitatea, persistența manifestării caracteristicilor individuale, structurilor dispoziționale (trăsăturilor), structurilor procesuale (variabile persoană) sau comportamentelor expresive; unicitatea organizării acestor elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pozitiv însușirile fizice și fertilitatea solului, fapt extrem de important mai ales în spațiile verzi amenajate pe terenuri sărace sau recuperate din diferite activități. Pe lângă aportul de substanțe nutritive, vegetația contribuie și la refacerea structurii solului, a capacității de filtrare și sedimentare, la creșterea activității microflorei și microfaunei solului ce duc în final la ameliorarea fertilității solului și la refacerea unor verigi importante din circuitul diferitelor elemente în natură. Funcția de protecție climatică este exercitată de toate spațiile verzi sub diferite aspecte
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
îndeplinită de spațiile verzi, indiferent de mărimea sau natura vegetației acestora, sub diferite aspecte: reducerea poluării fizice a atmosferei, reducerea poluării chimice a atmosferei, reducerea poluării fonice. Reducerea poluării fizice este realizată tocmai prin capacitatea vegetației de reținere, fixare și sedimentare a particulelor aflate în suspensie în atmosferă, a pulberilor fine sau a fumului. Prin frunzișul și textura coroanelor diferitelor specii lemnoase sau textura diferitelor suprafețe cu vegetație ierboasă, prin micșorarea vitezei de deplasare a aerului, vegetația reține mari cantități de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și o scoarță profundă ductilă, straturi care sunt separate prin formarea de minerale numită zona de discontinuitate Conrad. Pe baza compoziției chimice, structura Pământului este considerată a fi formată din următoarele straturi: 1. sial ( siliciu și aluminiu) strat de roci sedimentare și granitice 2. sialma (siliciu, aluminiu și magneziu)strat intermediar. 3. sima (siliciu și magneziu) care cuprinde partea inferioară a scoarței și o parte din manta. 4. mafe (magneziu și fier) situat în întregime în manta 5. nife ( nichel și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
talcul, etc. Însă, cele mai multe trec printr-un proces amplu de tratare chimică, metalurgică pentru a se putea extrage partea utilă, indispensabilă celor mai multor ramuri industriale. Scoarța terestră este solidă până la adâncimi de 15-20 Km este alcătuită din roci eruptive, sedimentare și metamorfice, în care se găsesc numeroase zăcăminte de substanțe minerale utile. Compoziția chimică a scoarței terestre este neomogenă, după F. Clark ea este constituită 95% din roci eruptive și 5% din roci sedimentare. Principalele elemente chimice componente ale litosferei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
Km este alcătuită din roci eruptive, sedimentare și metamorfice, în care se găsesc numeroase zăcăminte de substanțe minerale utile. Compoziția chimică a scoarței terestre este neomogenă, după F. Clark ea este constituită 95% din roci eruptive și 5% din roci sedimentare. Principalele elemente chimice componente ale litosferei sunt: O-oxigenul 47%, Si-siliciul - 29,5%, Al -aluminiul 8,05%, Fe -fierul 4,65 %, Ca -calciul 2,86%, Na -sodiul 2,5%, K- potasiul 2,5%, Mgmagneziul 1,87%, Ti- Titanul 0
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
diferitelor exemple de specii de minerale . II.3 Mineralogeneza. Procese magmatice (procese endogene) Mineralogeneza s-ar traduce prin , stiința care se ocupă cu studiul condițiilor fizice , chimice și geologice de formare a mineralelor . Mineralogeneza este legată de trei procese : magmatice , sedimentare și metamorfice . Formarea unui mineral presupune o trecere a unei cantități de substanță din starea mobilă într-o stare stabilă , solidă , în general, în condiții fizico-chimice determinate pentru fiecare mineral. Majoritatea mineralelor se formează din soluții lichide sau gazoase , iar
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
determinanți în formarea mineralelor . Deoarece rocile magmatice ocupă un procent uriaș în constituția litosferei, voi încerca o detaliere a proceselor magmatice , în rândurile de mai jos, după ce voi aminti câteva caracteristici ale celorlalte două procese de geneză a mineralelor: procesele sedimentare și procesele metamorfice Magma este un sistem natural multicomponent format dintr-o fază lichidă una solidă subordonată cantitativ și uneori o fază gazoasă. Faza lichidă este cel mai frecvent o topitură de silicați , dar apar și compuși carbonați , sulfurici sau
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
naturii"35. Însă această disociere trebuie bine înțeleasă. Herder nu se referă la formele gramaticale care se regăsesc în orice limbă; ci la înlănțuirea lor, la integrarea lor sintactică, la desfășurarea lor în vederea unei avansări frastice. Opoziția e aceea dintre sedimentarea verticală de forme și idei și raționalizarea lor orizontală. De aceea va vorbi adesea de "radical" ca unitate a unei limbi imperfecte, ca expresie a dezechilibrelor ei, a excesului și a penuriei: pentru că îl interesează retragerea formelor din execuție, de-
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
față de concentrarea lui semantică. În Corespondența asupra lui Ossian și cântecele vechilor popoare, evocă o legendă referitoare la formarea tunetului prin spargerea unui ulcior 36. Textul dezvoltă ceea ce Herder consideră a fi o percepție originară, devenind astfel versiunea narativă a sedimentărilor semantice și emoționale încapsulate în radical. E un cuvânt implodat, ale cărui conținuturi simultane s-au etalat într-o narațiune cu aspect mitic. De cealaltă parte, Herder vizează cuvântul prins în structurile prozodice repetitive. Rima, monotonia reiterativă a ritmului sau
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
evului mediu timpuriu, prin care slavona crease corespondente pentru câteva cuvinte-cheie ale doctrinei creștine: æmulatio și zelus. La baza acestei utilizări religioase medievale stă o opoziție consacrată în antichitatea greco-romană, între imitatio și æmulatio. Cuvântul s-a constituit așadar prin sedimentarea a două culturi, una religioasă, alta retorică. Reamintesc pe scurt datele acestei polarități conceptuale binecunoscute. Cultura clasică, începând cu Quintilian, trasează linia ce desparte două atitudini posibile în imitație. În vreme ce imitatio implica fidelitatea și obediența în raport cu modelul, æmulatio presupunea situarea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
context situațional geografic IlvaMică, un sat în județul Bistrița-Năsăud). Aceste trăsături pertinente sunt trăsături sociodemografice (variabile latențe) și se încadrează în ceea ce Ricœur (apud Floch, [1995] 2000: 30-32) numește "caracter", o parte din identitate narativa binara, axată pe continuitate și sedimentare. Dacă Ileana pierde prin apartenența la o clasă inferioară, câștigă o valentă superioară prin elementele cu care a înzestrat-o natură. Descrierea fizică, construită pe o raționalitate metaforica, posedă un stil identitar prin întruparea a două elemente de natură feminină
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]