943 matches
-
sprijin de către stat pentru transporturi, trebuie menționată existența unor fluxuri financiare între autorități (Ministerul Transporturilor) și agenții economici din transportul feroviar, care s-au constituit din alocări de sume bugetare în vederea compensării unor dezavantaje în exploatare, ca rezultat al procesului de segmentare a monopolului CFR și reorganizare a activităților desfășurate de către societățile naționale de transport feroviar, marfă și călători . Alocarea nu constituie - în acest caz - ajutor de stat, deoarece nu creează un avantaj specific agenților economici beneficiari, ci compensează operarea pe o
RAPORT din 9 aprilie 2002 privind ajutoarele de stat acordate în România în perioada 1996-1999, conform Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat şi Hotărârii Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare şi informare în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142099_a_143428]
-
1 al art. I din DECIZIA nr. 1.124 din 17 august 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 821 din 6 septembrie 2004. Capitolul 2 Identificarea pieței relevante a produsului Articolul 3 (1) Analiza pieței relevante a produsului pornește de la segmentarea sectorului comunicațiilor electronice în funcție de următoarele distincții: ... a) rețele publice de comunicații electronice și servicii de comunicații electronice destinate publicului/rețele și servicii de comunicații electronice furnizate pentru nevoi proprii; ... b) piețe cu amănuntul/piețe de gros; ... c) furnizare de rețele
REGULAMENT din 12 decembrie 2002 (*actualizat*) privind identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146642_a_147971]
-
a doua, cu copii. Analiza statistică efectuată de M. Oppermann a evidențiat o distribuție bimodală, pentru cererea turistică, reprezentată de familii și grupuri de patru persoane. Familiile sunt interesate în mod deosebit de vacanțele la ferme. Specialiștii consideră că identificarea și segmentarea pieței turismului rural reprezintă domeniul cel mai puțin cercetat și cunoscut, în sistemul turismului rural. Există câteva studii care se opresc asupra consumatorului de turism rural și altele care, utilizând diverse surse, au permis cunoașterea evoluției acestei piețe. B. Lane
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
și managementul său doresc să realizeze și se materializează în sistemul de obiective care urmăresc satisfacerea comenzii sociale și a intereselor consumatorilor de produse și servicii specifice organizației sportive. Determinarea misiunii și a rolului organizației sportive presupune și: * delimitarea și segmentarea pieței căreia se adresează oferta organizațională stabilită ca urmare a studierii pieței și a determinării nevoilor sociale; * promovarea filozofiei organizației sportive prin scoaterea în evidență a valorilor și aspirațiilor, cu referire atât la cele generale, specifice domeniului educației fizice și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
să fie reușită, este necesar să se stabilească pe cine trebuie să informeze sau să influențeze campania. Aceasta se poate adresa unor categorii largi de public sau unor segmente bine definite, cu trăsături specifice. Identificarea publicului țintă presupune cunoașterea acestuia. Segmentarea publicului are ca scop principal identificare grupurilor importante pentru succesul campaniei. În general, aceste grupuri au În comun ceva relevant pentru obiectivele campaniei. Segmentele de public vor fi atinse de campanie simultan sau pe rând. 5. Stabilirea strategiilor Strategiile reprezintă
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
de consultanță și-a dovedit succesul și în privința menținerii fidelității clienților. 5.1. Fără vânzări, nimic nu merge în afaceri Specialiștii de la A.T. Kearney spun că, în actuala conjunctură economică, este imperios să se treacă de la strategiile tradiționale de segmentare a pieței consumatorilor, bazate doar pe potențialul de vânzări, poziție competitivă și geografică, către o abordare mult mai apropiată de tipul consumatorului (microsegmentare), pentru a putea înțelege valorile și nevoile lui, pentru a le putea susține și dezvolta în viitor
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
Crește puterea echipei de vânzări „Pentru companii, a venit momentul să revizuiască pârghiile prin care își pot consolida vânzările”. Michael Weiss, vicepreședinte A.T. Kearney DEZVOLTĂ O STRATEGIE CLARĂ DE VÂNZĂRI Țintește cel mai ridicat nivel al câștigurilor rezultat din segmentarea pieței. Aliniază valoarea ofertei cu tipul de consumator pe care îl ai în centrul atenției. O strategie efectivă de vânzări începe cu integrarea ideilor de marketing, chiar de la baza departamentului forței de vânzări. Strategia se bazează pe două componente: - Concentrarea
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
să fie reușită, este necesar să se stabilească pe cine trebuie să informeze sau să influențeze campania. Aceasta se poate adresa unor categorii largi de public sau unor segmente bine definite, cu trăsături specifice. Identificarea publicului țintă presupune cunoașterea acestuia. Segmentarea publicului are ca scop principal identificare grupurilor importante pentru succesul campaniei. În general, aceste grupuri au în comun ceva relevant pentru obiectivele campaniei. Segmentele de public vor fi atinse de campanie simultan sau pe rând. 5. Stabilirea strategiilor Strategiile reprezintă
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
interventricular membranos), remodelarea aparatului valvular cu formarea corzilor tendinoase și a cuspidelor valvulare, dispariția unei părți a sistemului excitoconductor și remodelarea postnatală a fasciculului Hiss. În cursul săptămânii a 5-a de viață intrauterine crestele bulbare și truncale fuzionează determinând segmentarea bulbului bulbus cordis și truncus arteriosus, iar într-un timp ulterior spiralarea aortei ascendente și a trunchiului pulmonar. Artera pulmonară stângă și segmentele distale ale arcului aortic comunică prin ductul arterial, derivat embriologic al arcului VI faringian. În momentul nașterii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
retras spre stânga înapoi. În această fază acționează energic m lui și a șoldurilor. Când ciocanul ajunge la punctul minim de sol ( rează întreaga sa forță pentru ultima parte a efortului final propriu-zis. Acesta este caracterizat de următoarele acțiuni motrice segmentare: * picioarele se extind puternic și continuă rotația lor spre stânga; lui, se înclin greutatea corpului se transfer traiectorie circular spre sus, cu mișcarea rotund țe; ă bine stabilit în sprijin, pe piciorul * capul este în extensie, trunchiul bine îndreptat din
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
proprietar de fabrică sau un medic sau profesor. De aceea, a spune că între acești oameni pot exista dușmănii de tip social, era un nonsens. Așa cum spuneam, lumea occidentală, a comerțului și a banilor, era una extrem de dinamică. Existau suprapuneri, segmentări, o delimitare extrem de clară între aparținătorii unei clase sociale sau alta fiind imposibilă. Raportul față de mijloacele de producție, introdus de socialiști drept criteriu de apartenență la o clasă socială sau alta, era unul extrem de relativ și irelevant 1173. Societatea occidentală
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
73 1.2. Problema frazei / 76 1.3. Exemplu de construcții detașate și de relative / 80 2. Coeziune textuală și progresie tematică / 87 2.1. "Perspectiva funcțională a frazei" / 87 2.2. Tipurile de progresie tematică / 91 3. Punctuația și segmentarea unităților / 96 3.1. Segmentarea grafică / 96 3.2. Un exemplu de sintaxă expresivă publicitară / 99 3.3. Segmentarea unei scrieri oralizate: "Vive le Québec libre!" (Trăiască Quebecul liber!) / 102 3.4. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <1> / 109
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
76 1.3. Exemplu de construcții detașate și de relative / 80 2. Coeziune textuală și progresie tematică / 87 2.1. "Perspectiva funcțională a frazei" / 87 2.2. Tipurile de progresie tematică / 91 3. Punctuația și segmentarea unităților / 96 3.1. Segmentarea grafică / 96 3.2. Un exemplu de sintaxă expresivă publicitară / 99 3.3. Segmentarea unei scrieri oralizate: "Vive le Québec libre!" (Trăiască Quebecul liber!) / 102 3.4. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <1> / 109 4. Stabilirea textului și construirea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și progresie tematică / 87 2.1. "Perspectiva funcțională a frazei" / 87 2.2. Tipurile de progresie tematică / 91 3. Punctuația și segmentarea unităților / 96 3.1. Segmentarea grafică / 96 3.2. Un exemplu de sintaxă expresivă publicitară / 99 3.3. Segmentarea unei scrieri oralizate: "Vive le Québec libre!" (Trăiască Quebecul liber!) / 102 3.4. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <1> / 109 4. Stabilirea textului și construirea obiectului analizei / 114 Ce trebuie reținut la sfârșitul celor două capitole introductive / 119 Capitolul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la toate nivelele de complexitate. Prezenta lucrare va avea așadar drept centru de interes partea dreaptă a schemei 2 și baza schemei 3. Unitățile textuale suportă două tipuri de operații de textualizare. Pe de o parte, ele sînt decupate prin segmentare (discontinuitatea lanțului verbal care merge de la segmentarea cuvintelor la cea a paragrafelor unui text) și, pe de altă parte, sînt legate între ele (operațiuni de legare) pentru a forma unități mai complexe (fabrică de continuum). Schema 4 detaliază ansamblul operațiilor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
va avea așadar drept centru de interes partea dreaptă a schemei 2 și baza schemei 3. Unitățile textuale suportă două tipuri de operații de textualizare. Pe de o parte, ele sînt decupate prin segmentare (discontinuitatea lanțului verbal care merge de la segmentarea cuvintelor la cea a paragrafelor unui text) și, pe de altă parte, sînt legate între ele (operațiuni de legare) pentru a forma unități mai complexe (fabrică de continuum). Schema 4 detaliază ansamblul operațiilor complementare de cotextualizare care se află în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
între ele (operațiuni de legare) pentru a forma unități mai complexe (fabrică de continuum). Schema 4 detaliază ansamblul operațiilor complementare de cotextualizare care se află în centrul acestei lucrări. Așa cum vom vedea în capitolele 2 (§ 3) și 4, o primă segmentare [1] decupează unități de prim rang pe care o primă operație de legare [2] le adună în unități de rangul 2. Aceste unități (perioade și/sau secvențe) sînt ele însele obiectul unei noi segmentări [3] care le delimitează marginile inițiale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
2 (§ 3) și 4, o primă segmentare [1] decupează unități de prim rang pe care o primă operație de legare [2] le adună în unități de rangul 2. Aceste unități (perioade și/sau secvențe) sînt ele însele obiectul unei noi segmentări [3] care le delimitează marginile inițiale și finale. Legarea [4] acestor unități de rang 2 duce la paragrafe de proză sau la strofe componente ale unui plan de text [5] și la o unitate textuală ea însăși delimitată de o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
marginile inițiale și finale. Legarea [4] acestor unități de rang 2 duce la paragrafe de proză sau la strofe componente ale unui plan de text [5] și la o unitate textuală ea însăși delimitată de o a patra operație de segmentare, pe care o putem numi peritextuală [6] în măsura în care fixează marginile sau frontierele unui text uneori plurisemiotic (articol de ziar sau rețetă de bucătărie). Capitolul 4 va fi consacrat în întregime tipurilor de legare [2], capitolele 5 și 6 se vor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Ne vom ocupa de aceasta progresiv, revenind asupra problemei spinoase a frazei (§ 1). Vom vedea ce trebuie reținut din descrierea înlănțuirilor frastice propuse de Școala de la Praga (§ 2). Vom dezvolta apoi pe larg punctuația definită ca o operație complexă de segmentare a unităților (§ 3), și vom încheia cu problemele ridicate de stabilirea textelor, adică a obiectului însuși al acestui studiu (§ 4). 1. Un "nou aparat de concepte și de definiții" (Benveniste) 1.1. Categorii ale limbii și categorii textuale Solidaritățile sintactice
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la această ruptură trece, așa cum reiese din citatele precedente, printr-o definire a unității textuale minimale care implică problematizarea unității frază. 1.2. Problema frazei 1 Nu reiese de nicăieri că noțiunea de frază ar fi un mijloc adecvat de segmentare a discursului. (Alain Berrendonner 2002: 24) Într-una din cele mai răspicate și mai recente luări de poziție, J. Gardes Tamine critică noțiunea de frază, de propoziție, de enunț și de perioadă, fiind de părere că acestea sînt cu mult
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
introdusă o succesiune temporală de acțiuni și de legături de la cauză la efect (cum nu este totuși cazul circumstanțialului din P5). Cu acest tip de construcție intrăm într-un domeniu care va fi abordat ceva mai departe, și anume problema segmentării enunțurilor minimale. În cele două versuri citate, Blaise Cendrars propune un decupaj al materiei verbale foarte diferit de cel din articolul din ziar. Principala consecință a acestei segmentări este deconstrucția povestirii. Analiza este confirmată de folosirea frecventă a construcțiilor detașate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un domeniu care va fi abordat ceva mai departe, și anume problema segmentării enunțurilor minimale. În cele două versuri citate, Blaise Cendrars propune un decupaj al materiei verbale foarte diferit de cel din articolul din ziar. Principala consecință a acestei segmentări este deconstrucția povestirii. Analiza este confirmată de folosirea frecventă a construcțiilor detașate în presa scrisă, unde acestea permit introducerea unei cauzalități narative: T5 Scăpînd de sub supravegherea mamei [e1], un băiețel în vîrstă de 16 luni a căzut mortal vreo zece
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1995: 38-41. - Denis SLAKTA: "L'ordre du texte", Études de linguistique appliquée 19, Paris, Didier, 1975: 30-42. - Henri WEIL: De l'ordre des mots dans les langues anciennes et comparées aux langues modernes, Paris, Didier, (1879) 1991. 3. Punctuația și segmentarea unităților 3.1. Segmentarea grafică Următoarele șase depeșe jurnalistice de Félix Fénéon ilustrează diversitatea posibilităților de segmentare a frazelor: T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi îl azvîrliră. T9
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
L'ordre du texte", Études de linguistique appliquée 19, Paris, Didier, 1975: 30-42. - Henri WEIL: De l'ordre des mots dans les langues anciennes et comparées aux langues modernes, Paris, Didier, (1879) 1991. 3. Punctuația și segmentarea unităților 3.1. Segmentarea grafică Următoarele șase depeșe jurnalistice de Félix Fénéon ilustrează diversitatea posibilităților de segmentare a frazelor: T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi îl azvîrliră. T9 [P1] Între Deuil și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]