1,629 matches
-
și de egalitaristă pentru vremea ei. Dar când Lefty se simți dat la o parte, aplică represaliile tradiției. Încetă să-și mai strige nevasta kukla, care Însemna „păpușă“, și Începu să-i spună kyria, care Însemna „doamnă“. Reinstaură În casă segregarea sexuală, rezervând sala pentru oaspeții lui de sex masculin, și o surghiuni pe Desdemona la bucătărie. Începu să dea porunci: ― Kyria, cina mea! Sau: ― Kyria, adu băuturile! Făcând toate acestea, se comporta ca și contemporanii săi și nimeni nu observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și asimilaționiști. Se ascundeau după perdeaua lor de chiparoși și de Crăciun puneau și un Moș Crăciun pe lângă luminițe. În 1971: Judecătorul Stephen J. Roth de la Tribunalul Districtual al Statelor Unite a hotărât că În sistemul de Învățământ din Detroit exista segregare de jure. A dat imediat ordin ca școlile să fie desegregate. Exista o singură problemă. În 1971 populația de elevi a Detroitului era deja optzeci la sută de culoare. ― Judecătorul ăla n-are decât să hotărască ce-are el chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Wolverette de la wolver, „care se comportă ca un lup“, plus sufixul feminin -ette. Baker & Inglis. În limba engleză busing, transportarea elevilor din zona lor de reședință la o școală din altă zonă, de obicei cu autobuzul, aici pentru a contracara segregarea de facto din școlile publice (În urma unui decret al Curții Supreme de Justiție din S.U.A. din anul 1971). John Philip Sousa, supranumit „Regele marșurilor“ (1854-1932) - capelmaistru american și compozitor de marșuri militare. Firme producătoare de nave de agrement. Kilt - fustă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Paranteză. Ieșeam mereu în excursii cu ei, iar în tabere - în fiecare vară. Cei mai mulți erau dintre cei „integrați”, adică cei cu intelect de limită care însă erau integrați în clase speciale din școala de masă; era un pas înainte față de segregarea lor totală ce se petrecea în majoritatea școlilor ajutătoare din România de atunci. Îi ascundeam ca să ne ajutăm să credem că nu există. Dar ei erau tot mai mulți; efectele „alimentației raționale”, cum o numea Ceaușescu, le trăiam în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
salon imens. Ea mă privea în ochi și mă încuraja ca un antrenor pe boxerul preferat: „Dă cu el de pământ!”. O simțeam radiind de câte ori argumentele mele erau mai tari și când eram ceva mai ironică. Chiar și la masă segregarea noastră a continuat. Ospitalitatea lor a fost copleșitoare. Arabii nu te hrănesc, ci te răsfață. Te servesc chiar ei cu mâna lor, bărbații pe bărbați, femeile pe femei. Simți că ar vrea să îți ghicească gândurile, ca să fii cât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
legitimitatea relațiilor homosexuale, adică a aproximativ 10% din populație. Ia stați cu mintea la sex! Așa cum le-a plăcut întotdeauna marilor patriarhi ai cunoașterii. No, thanks! În New York se comenta cererea comunităților gay de grădinițe separate pentru copiii lor. Detest segregările. Motivul pentru care nu accept eu căsătoriile între homosexuali, ci doar uniunile consensuale, este acela că eu cred că trebuie încurajată heterosexualitatea ca dezirabilă. Și așa bărbații tind să își creeze medii segregate față de cele ale femeilor, și reciproc. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un „pedant” joc de-a corectitudinea politică. Este o manifestare de nazism in nuce, din anii săi de început. Și este grav tocmai de aceea : poate fi un început a ceva mult mai grav ! Au mai fost multe acte de segregare și discriminare. Acesta are însă ceva în plus. Domnul Cherecheș nu este un banal populist exaltat din categoria Vadim sau, mai recent, Dan Diaconescu. Nici un „ingenuu” care se trezește vorbind, din categoria Prigoană. Cherecheș este un manager inteligent și eficient
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fac parte, în vederea eliminării treptate a situației dificile prin care trec. 3. Aspectul social rezumă consecințele deficientei și ale incapacității în plan social, în noțiunea de handicap, respectiv inadaptare, aceasta putându-se manifestă sub diverse forme: inadaptare propriu-zisă, marginalizare, inegalitate, segregare, excludere. Astfel, handicapul se referă la dezavantajul social, la pierderea și limitarea șanselor unei persoane de a lua parte la viață comunității la un nivel echivalent cu ceilalți membri. El descrie interacțiunea dintre persoană cu dizabilități și mediu.12 De
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și pentru care și-au asumat răspunderea. Introducere Parisul, oraș capitală, își concentrează forțele într-un spațiu restrîns de 87 km2, aproape circular. Clasele populare au fost în mare parte izgonite în afara limitelor administrative ale orașului, dincolo de bulevardul periferic. Această segregare accentuează excluderea socială, iar Parisul nu încetează să se îmburghezească. Chiar dacă nu toți francilienii 2 au posibilitatea să locuiască în Paris, aceasta nu justifică ideea potrivit căreia capitala ar fi rezervată claselor avute. Chestiunea amestecului social se va afla așadar
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
care figurau deja în anuarul de la 1903 (data primei sale ediții) și care se regăsesc și astăzi, un secol mai tîrziu, în paginile sale, sînt încă și mai pariziene și mai bine reprezentate în cartierele selecte [Pinçon și Pinçon-Charlot, 2003-1]. Segregarea spațială nu înseamnă doar un acces inegal la diferitele valori de uz urbane, adică la habitatele cele mai agreabile și la locurile cel mai bine dotate. Ea este de asemenea, la modul simbolic, o expresie a puterii. Asemenea numelui, titlului
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
orașului. Ea desemnează un ideal, dificil de atins, dar afirmat cu tărie de aleși și exprimat în texte legislative și reglementări: asigurarea coexistenței claselor sociale în aceleași comune, în aceleași cartiere sau în aceleași imobile. Prin aceasta, noțiunea se opune segregării [Fijalkow, 2002]. Se pot prefigura și alte forme de melanj: demografic, al generațiilor, etnic, al culturilor din lumea întreagă. Dar aceste variații sînt supradeterminate de compoziția socială. La Paris, procesul de gentrificare a fost însoțit de o întinerire a populației
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
laolaltă a unor moduri de viață nu numai diferite, ci și ierarhizate din punct de vedere social [Chamboredon și Lemaire, 1970; Pinçon, 1982]. Sociologii pot, sprijinindu-se pe anchete, să destrame mitul melanjului social, foarte adesea pus în dificultate de segregarea școlară. În schimb, în administrație și în sfera politică, este foarte greu să te opui acestei exigențe de melanj social atît de clamate în toate inițiativele din domeniul serviciului public. În aceste întîlniri unde se negociază conflictele de competențe, primarii
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
un muzeu la altul, realizezi amploarea bogățiilor acumulate în sînul acestor familii. Mediul pe care ele îl cultivă îi asigură fiecăreia posibilitatea de a se bucura de aceste bogății astfel colectivizate. Omogenitatea socială a cartierelor selecte pune în lumină ambivalența segregării: aceasta nu înseamnă numai separație, ci și agregație și dorința de a fi împreună cu cel asemenea ție. Cele două procese sînt legate. Corectitudinea rezidențială a cadrelor și profesiunilor intelectuale Marea burghezie își asumă cu un cinism social uluitor voința de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
melanjul, dar aceasta și în virtutea divergențelor dintre modurile de viață. Însă și categoriile populare încearcă să regăsească în mediul rezidențial în care trăiesc modul lor de a fi. Administratorii imobilelor de locuințe sociale o știu bine, ei constatînd procese de segregare pînă și în interiorul spațiului de locuințe cu chirii mici (HLM). Astfel, puținele locuințe sociale din cartierele selecte ale Parisului erau ocupate, în 1968, de categorii mai înstărite decît acelea care domiciliau în locuințele din arondismentele periferice din est. Familiile care
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Bobigny. În schimb, imediat ce apare un spațiu verde, chiar dacă e situat la est, prețurile pariziene înregistrează o continuitate: 3 729 euro în arondismentul 12, 3 388 în Vincennes și 3 728 în Saint-Mandé. Pădurea Vincennes joacă așadar un rol de segregare, ca și pădurea Boulogne, cu singura rezervă că, fiind situată la est, nu membrii marilor cercuri pariziene aleg să locuiască aici, ci o burghezie mai recentă și mai puțin înstărită. Prin urmare, dacă dincolo de bulevardul periferic prețurile din zona periferică
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
celebrităților în mijlocul multitudinii de morți anonimi. Vizitatorul trebuie să se descurce prin propriile-i mijloace pentru a localiza diviziunile potrivit apartenențelor religioase sau pentru a găsi o personalitate rătăcită atît de departe de Orașul Luminilor. Și aici, banii sînt motorul segregării. La Thiais, cei fără domiciliu stabil ajung în cele din urmă să aibă o casă: beneficiază de gratuitate, la fel ca și persoanele în vîrstă fără familie. Dar efemerul nu se oprește aici: generozitatea administrației este limitată la cinci ani
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
superioare. Acest proces, cunoscut și sub denumirea de îmburghezire, se traduce prin refacerea clădirilor și creșterea valorilor imobiliare, ceea ce exercită o presiune asupra locuitorilor nevoiași să se deplaseze spre cartiere mai puțin căutate și conduce astfel la o formă de segregare (n.t.). 9 HBM Habitations à bon marché (fr.). HLM Habitations à loyer modéré (fr.), locuințe cu chirie mică (n.t.). 10 În calitate de prefect, Georges Eugène Haussmann (1809-1891) a transformat Parisul prin demararea de importante lucrări urbanistice: crearea de gări
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
pe Kenton pe cărarea alunecoasă a duplicității și spionajului. Americanii înșiși sunt împărțiți între „rebeli” și „tory”, iar Criss călătorește către granița cu marile lacuri și cu Canada, acolo unde domnesc marile familii cu ereditate mixtă, americană și indiană. Înainte de segregarea pe care o va impune secolul al XIX-lea, întâlnirea dintre rasele ce coexistă aici este posibilă, iar clanul Montour, respectat de indieni și de europeni în egală măsură, este proba vitalității acestei civilizații metise și multiculturale. Alianța cu englezii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
vorbă cu executivii care conduceau lumea de afaceri și de finanțe pentru prima zi și cu miniștrii și consilierii lui Mandela ziua următoare. Acest moment istoric a marcat tranziția de la un guvern sortit eșecului dar longeviv, bazat pe instituții ale segregării rasiale la unul în care controlul politic urma să fie preluat de majoritatea cetățenilor, populația nativă a Africii de Sud. Era perioada devastărilor, a incertitudinii și exaltării. Întâlnirile mele cu toți liderii albi ai mediului de afaceri și toți consilierii de culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
va fi trimis la specializare teologică în Elveția și Franța de către tutorele său, ieromonahul Iosif Gheorghian, ia drumul Parisului un alt artist gorjean reformator, Constantin Brâncuși. Asimilarea deplină a estetismului românesc are loc în preajma anului 1908: atunci se produce și segregarea polemică dintre „tradiționaliști” și „simboliști” în mediile cafenelei literare (Kubler, Capșa, Terasa Oteteleșanu). Segregarea se va prelungi, complicîndu-se în cadrul proaspăt-înființatei Societăți a Scriitorilor Români. Tot în 1908 apar Romanțele pentru mai tîrziu, Casa cu geamurile portocalii și Revista Celor l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Iosif Gheorghian, ia drumul Parisului un alt artist gorjean reformator, Constantin Brâncuși. Asimilarea deplină a estetismului românesc are loc în preajma anului 1908: atunci se produce și segregarea polemică dintre „tradiționaliști” și „simboliști” în mediile cafenelei literare (Kubler, Capșa, Terasa Oteteleșanu). Segregarea se va prelungi, complicîndu-se în cadrul proaspăt-înființatei Societăți a Scriitorilor Români. Tot în 1908 apar Romanțele pentru mai tîrziu, Casa cu geamurile portocalii și Revista Celor l’alți cu primul nostru manifest simbolist, Ovid Densusianu publică în Vieața nouă pledoaria „Versul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
simbolistă - diseminată de mult și în publicații ostile - se manifestă, mai mult decît la Vieața nouă, în interiorul „revistelor de poezie”, organizate sub forma unor „antologii” reprezentative, polemice față de gustul oficial și realizate de autori în general foarte tineri. Tendința de segregare polemică e dublată însă de „eclectismul” jocului pe mai multe fronturi. Personalități puternice, mai apropiați de spiritul popular și de „tradiția autohtonă”, atipicii, „neefeminații” Arghezi și Minulescu vor fi acceptați, către 1911-1912, de criticii antisimboliști cu o reală comprehensiune estetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
martie - 5 aprilie 1912), cu mai mulți colaboratori decît Revista celor l’alți, cu un program mai decis, cu un sumar poetic mai bogat și mai valoros și cu o atitudine mult mai polemică. Numele revistei indică o atitudine de segregare, de respingere ostentativă a publicului filistin, „burghez”, a comercializării și oficializării artei, a inerțiilor conservatoare. Grupul „insularilor” îi cuprindea pe G. Bacovia, Șerban Bascovici, N. Budurescu, M. Cruceanu, D. Karnabatt, N. Davidescu, D. Iacobescu, Emil Isac, Claudia Millian, Adrian Gr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vicios al puterii) să nu mai fie cu putință; marginalul, minoritarul de orice fel trebuie să se laude cu „diferența” sa, să‑i oblige pe ceilalți s‑o admire, nu doar s‑o accepte indiferent și s‑o evite prin segregare rezidențială și ocupațională (atitudine pe care unii activiști civici români o iau drept toleranță). Marginalii trebuie neapărat să se grupeze În asociații activiste, să‑și promoveze (deci să‑și politizeze) „diferența”; nu există marginalitate solitară ori În cerc restrâns; marginalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pretindă femeilor o colaborare activă în scopul răspândirii Evangheliei, din cauza excluderii femeilor din viața publică și de la liturgia sinagogală. Isus, cu toate acestea, le-a permis să-l urmeze. Isus nu ține cont de convențiile și de prescripțiile umilitoare ale segregării feminine. Așa cum procedează față de bărbați, se întreține public și cu femeile, fie că sunt păgâne, asemenea femeii siro-feniciene (Mc 7,24-30), sau considerate eretice și egale cu cele păgâne, asemenea samaritencei (In 4,6-27). A permis Mariei din Magdala și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]