1,237 matches
-
i-au pus căluș, l-au legat la ochi și l-au amenințat în mod repetat că-l vor omorî. La un moment dat, l-au dezlegat la ochi, i-au scos călușul și l-au întrebat care este combinația seifului. A răspuns că nu știe, iar ei l-au amenințat din nou că-l vor împușca. Bărbații au rămas timp de aproximativ o oră și au răscolit dulapurile și fișetele. În acest interval, dl D. s-a temut pentru viața
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Cenușa a fost introdusă într-o pungă - deși în testamentul său (invalid) declara că le dorea împrăștiate de copiii săi pe litoralul de la Cabo San Lucas unde mergea în concediu în mod regulat - pe care am depozitat-o într-un seif la Bank of America, pe Ventura Boulevard, lângă un McDonald’s părăginit. Când am dus câteva costume Armani la un croitor pentru a le ajusta (pierdusem în doar câteva săptămâni toată greutatea acumulată în vara aceea), m-a dezgustat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Era oricum foarte grăbit; trebuia s-ajungă la facultate pe la opt ca să vândă o mare cantitate de narcotice unui grup important de boboci. Când m-a întrebat dacă am o pipă pe care i-aș putea-o împrumuta, am deschis seiful. A golit paharul de punch, fredonând cântecul zombilor Time of the Season. - Ce-i înăuntru? întrebă el, lungindu-și gâtul, apoi: E tare sombreroul. - Aici îmi țin banii și armele. Am luat din seif pipa de cristal pe care sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
aș putea-o împrumuta, am deschis seiful. A golit paharul de punch, fredonând cântecul zombilor Time of the Season. - Ce-i înăuntru? întrebă el, lungindu-și gâtul, apoi: E tare sombreroul. - Aici îmi țin banii și armele. Am luat din seif pipa de cristal pe care sub nici o formă nu doream să mi-o înapoieze după ce o va fi folosit. Voiam două doze din cea mai pură marfă și câteva mai grosolane pentru invitații care se vor îmbăta și nu vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ecranul gol. Primeam aceste mesaje de la începutul lui octombrie, neînsoțite de vreo cerere sau explicație. Îi sunasem de mai multe ori pe cei de la bancă, fiindcă aveam un cont acolo (și cenușa tatălui meu încă se mai afla într-un seif al trezoreriei) însă banca nu avea cunoștință de expedierea acestor mesaje, nefiind posibil ca vreun angajat să lucreze la ora aceea (în toiul nopții, adică). Frustrat, am renunțat la căutări. Iar mesajele continuau să sosească cu o frecvență cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în brațe, iar fetița zâmbi când mă văzu. Robby stătea în spatele lor, palid și speriat. - Domnule Ellis, nu e nimeni în casă în afară de noi... Am împins-o la o parte și m-am dus direct în birou, unde am deschis seiful în câteva secunde, am pus mâna pe pistolul calibru 38 pe care-l țineam acolo și apoi, încă amețit de la iarbă, am vârât pistolul la brâu, să nu-i sperii pe copii. Mă îndreptam spre trepte, dar m-am oprit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a fugit pe lângă ei ca să se urce în mașină, corect? - Păi...nu. Nu...Cred că a sărit pe fereastra lui Robby ... Fața lui Jayne se umplu de dezgust. Trecu pe lângă mine, intră în birou și puse arma la loc în seif, încuindu-l. Am urmat-o tăcut, uitându-mă de jur împrejur, să văd dacă exista vreo urmă a cuiva care fusese în casă, că nu era vorba de o fantasmă cauzată de sangria și marijuana; un sentiment general foarte negativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
-se, producând plescăituri jilave. Sarah și-a întors capul și a început să zbiere când a văzut-o gonind spre noi. Biroul meu părea cel mai aproape. Ușa era deschisă. Ușa de la intrare nu era. În birou aveam arma din seif. Ne-am adăpostit în birou și am încuiat ușa. Am pus-o pe Sarah pe canapea. Amândoi copiii plângeau. Am repetat inutil că totul va fi „bine.“ Ținând sabia de lumină către cifru am deschis seiful și am scos pistolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
birou aveam arma din seif. Ne-am adăpostit în birou și am încuiat ușa. Am pus-o pe Sarah pe canapea. Amândoi copiii plângeau. Am repetat inutil că totul va fi „bine.“ Ținând sabia de lumină către cifru am deschis seiful și am scos pistolul. Am scanat biroul cu sabia și am localizat celularul. L-am rugat pe Robby să țină sabia de lumină până când am format 911. Robby se uita fix la pistolul meu. Asta l-a făcut să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ani - cu grătarul de somon. Cina a fost calmă, dar după aceea, afară, lângă piscină, fumând țigări cu surorile mele, a urmat o dezbatere intensă privitoare la cenușa tatii (nu le-am spus nimic despre ceea ce găsisem mai devreme în seiful de la bancă în locul cenușii) după care am abordat tot felul de subiecte: tipa cu care trăia când a murit avea un amant - știam asta? Nu-mi aminteam. Bineînțeles că nu-mi aminteam, au sărit surorile mele, din moment ce-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în amurg. Peste de drum de McDonald’s se găsea Bank of America unde fusese depozitată cenușa tatălui meu. Ceea ce nu spusesem nimănui era ce-am făcut pe 9 noiembrie când m-am dus să iau cenușa. Când am deschis seiful în ziua aceea, interiorul era sur cu cenușă. Cutia care conținuse rămășițele tatălui meu explodase și acum cenușa tapeta pereții lunguieții al seifului bancar. Și în cenușă cineva scrisese, probabil cu degetul, același cuvânt pe care fiul meu îl scrisese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
era ce-am făcut pe 9 noiembrie când m-am dus să iau cenușa. Când am deschis seiful în ziua aceea, interiorul era sur cu cenușă. Cutia care conținuse rămășițele tatălui meu explodase și acum cenușa tapeta pereții lunguieții al seifului bancar. Și în cenușă cineva scrisese, probabil cu degetul, același cuvânt pe care fiul meu îl scrisese pe peisajul lunar. Într-o barcă de pescuit care ne-a dus dincolo de valurile Pacificului l-am eliberat odihnei veșnice. Fulgii de cenușă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pentru grupul spaniol și portughez - a fost prădat. Li s-au furat banii - aproape 800 de dolari - din camera lor de hotel. Îi văd cum se ceartă. Cine a închis ultimul ușa? Și, mai ales, cine a uitat deschisă ușa seifului?... Poliția ia amprente și chestionează vecinii de cameră. Noroc că nu sunt cazat la un etaj cu ei. Cred că se conturează deja un capitol important și profund dezagreabil în Trenul Literaturii. Cei mai mulți scriitori au avut de suferit la Madrid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
schimbul abia acum o oră de la o colegă de-a sa, care a și plecat acasă. Nu mă mai stăpânesc, încep să strig revoltat, și mai apar încă vreo trei recepționere. Caută toate cu febrilitate pașaportul prin sertarele meselor, în seifuri... Un milițian - a ieșit, pare-se, de la bar - întreabă și el care-i pricina scandalului... Situația mi se pare absurdă, fără nici o logică, și asta mă înfurie și mai mult. De ce lipsește doar pașaportul meu? Spun cuvinte grele despre KGB-ism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
originale, aflate în păstrarea Băncii Naționale a României, privind negocierile și deciziile cuprinse în acordurile semnate de Rusia și România în 1916-1917 care reglementau chestiunile legate de predarea - preluarea valorilor românești, transportul, verificările efectuate de persoane autorizate române și ruse, depozitarea lor în seifurile din Palatul Kremlin, inventarierile succesive, organizarea pazei etc. Persoanele implicate direct în operațiunile acestea, diplomații martori ai negocierilor, precum și ai imixtiunilor abuzive ale Sovietelor au lăsat nenumărate dovezi, relatări, amănunte, descrieri ale evenimentelor petrecute în Rusia după preluarea puterii de către
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de valuri, fără Papa și Gregorine pe punte, Pilar părea un bătrân lup de mare scos la pensie! Fidel Castro i-a permis lui Mary să ia tot ce dorește de la Finca. A luat o parte din manuscrisele păstrate în seif la Banco Nacional de Cuba, printre ele și manuscrisul "Insule în derivă", publicat postum cu mare succes. A mai luat și tablourile de Miró, Andre Masson, Paul Klee și Juan Gris, valorând 5 milioane de dolari și ca o "văduvă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
crestat. Urcam pe-o scară de bloc. Treptele erau dintr-un metal negru, tocit. Ne-am oprit În fața unei uși strîmte, Îmbrăcate În metal, și Jack a ciocănit Într-un fel elaborat, lăsîndu-și capul În jos ca un spărgător de seifuri. A deschis ușa un homalău masiv, flasc, Între două vîrste, cu tatuaje pe antebraț și chiar și pe dosul palmelor. - Ăsta-i Joey, a zis Jack. Și Joey a zis: - Noroc. Jack a scos o hîrtie de cinci dolari din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
minute s-o iau. Ike Bătrînu’ se așezase și răsfoia o revistă. A ridicat ochii. - De ce? Vrei? - Da. - O aduc imediat. Ike s-a-ntors după două ore. - A trebuit să-l aștept pe gagiu să vină de la masă ca să-mi deschidă seiful de la hotel. Îmi țin marfa-n seif. Așa nu mă doare capu’. Le-am zis la hotel că e praf de aur, pe care-l folosesc la ... - Da’ ai adus-o? - Da, am adus-o. Unde-ți sînt ustensilele? - În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
așezase și răsfoia o revistă. A ridicat ochii. - De ce? Vrei? - Da. - O aduc imediat. Ike s-a-ntors după două ore. - A trebuit să-l aștept pe gagiu să vină de la masă ca să-mi deschidă seiful de la hotel. Îmi țin marfa-n seif. Așa nu mă doare capu’. Le-am zis la hotel că e praf de aur, pe care-l folosesc la ... - Da’ ai adus-o? - Da, am adus-o. Unde-ți sînt ustensilele? - În baie. Ike s-a Întors din baie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
a fost nevoie ca acțiunea să fie înăbușită prin forță. Cu toate că episcopul a reușit să păstreze unitatea țării, guvernul central rămînea slab, subvențiile rușilor continuînd să fie principala sursă de venit. Nu exista nici urmă de vistierie; Petru avea un seif în care păstra banii statului. Nu exista un sistem juridic sau legi care să impună respectul general față de ele. Căpitanii judecau unele cazuri mărunte, iar senatul se ocupa de infracțiunile mai mari, dar organizarea era tot primitivă. Deși prima școală
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Monumentul Lupoaicei Capitoline cu Romulus și Remus“, asta trebuie să vadă, nici lupoaică fără sugari, nici sugari fără lupoaică. Într-un timp, se fura și lupoaica. „Am sugarii, mi-ajunge - a spus domnul casier Huțupan, care-i ținea încuiați în seiful cu valută -, lupoaica s-o ia cine nu-i însurat!“ Domnul Huțupan avea dreptate. Una-două, descuie seiful, una-două încuie seiful și fă-le procese verbale de predare-primire. Vara, mai ales, când grupurile de japonezi se iveau pe neanunțate, nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fără lupoaică. Într-un timp, se fura și lupoaica. „Am sugarii, mi-ajunge - a spus domnul casier Huțupan, care-i ținea încuiați în seiful cu valută -, lupoaica s-o ia cine nu-i însurat!“ Domnul Huțupan avea dreptate. Una-două, descuie seiful, una-două încuie seiful și fă-le procese verbale de predare-primire. Vara, mai ales, când grupurile de japonezi se iveau pe neanunțate, nu mai putea să facă plăți. Până să cheme lăcătușul, până să-l lase nițel să se dezmeticească din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
un timp, se fura și lupoaica. „Am sugarii, mi-ajunge - a spus domnul casier Huțupan, care-i ținea încuiați în seiful cu valută -, lupoaica s-o ia cine nu-i însurat!“ Domnul Huțupan avea dreptate. Una-două, descuie seiful, una-două încuie seiful și fă-le procese verbale de predare-primire. Vara, mai ales, când grupurile de japonezi se iveau pe neanunțate, nu mai putea să facă plăți. Până să cheme lăcătușul, până să-l lase nițel să se dezmeticească din beție, se supărau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
spălatul veselei - cu calitatea suplimentară de a catifela și înfrumuseța mâna femeii. Al 16-lea recensământ ornitologic pe lacul Leman: 87.000 de păsări - fără a socoti pescărușii; cu 30% mai mult decât în 1967. Ex-regina Spaniei scoate dintr-un seif al Băncii din Lausanne adevărata perlă „Peregrina”. O echipă de savanți sovietici pleacă să studieze în Asia Centrală viața și obiceiurile scorpionilor. În ultimii 300-400 milioane de ani, scorpionii nu s-au schimbat, n-au evoluat. Dureros mor pe altarul științei
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
neîncrezători și temători iar Alin îi susținu privirea până la un punct. Se aplecă peste ea și îi umezi buzele, uimit de culoarea intensă a ochilor ei, mai verzi ca niciodată. Era o noapte în care își puteau permite să deschidă seiful secret cu toate amintirile lor. Nicole scăpă, cu intenție, o întrebare:Spune-mi, te rog! Te-ai culcat și cu alte femei cât ai stat departe de mine? - Hai nu fi geloasă. Ai încredere în mine că orice aș fi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]