5,553 matches
-
trăiește, biologia ia dezvăluit în mare parte misterele irealității și variabilității prin genetică. Omul a creat multe lucruri valoroase. Însă în evoluția sa, imboldul acestuia spre supraviețuire l-a determinat să creeze armele. Arme din ce în ce mai sofisticate, capabile să facă rău semenului său, să-i permită accesul prin forță la sursele de existență. Folosind, din veac în veac știința, a reușit să creeze cele mai cumplite arme, armele de distrugere în masă (A.D.M.) sau armele C.B.R.N. În prezent, aceste arme pot
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93202]
-
și prin dezinvoltura cu care și-a acoperit numele de indignarea crescîndă a breslei filozofilor, Hulme te silește să te gîndești la contemporanul lui, Oscar Wilde. Aceeași nonșalanță în scandalizarea lumii și aceeași ușurință în a primi cu seninătate furia semenilor. Hulme a murit la vîrsta de 34 de ani, în primul război mondial, cînd un obuz a nimerit chiar pe locul unde își îndeplinea rolul de servant de tun în Artileria Regală Marină. Pînă atunci își înscrisese în palmaresul filozofic
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
de eficiență, sistemul judiciar e și unul opresiv. în chip similar îl percepe și Arghezi, ceea ce ne îngăduie a considera Florile de mucigai drept o sumă de "texte de persecuție" care conțin întrebarea în ce măsură îi putem judeca și sancționa pe semenii noștri. Al doilea brand arghezian asupra căruia poposește Lazăr Popescu este cel al dublurii. S-a remarcat frecvent oscilația umorii poetului între postúri extreme, între beatitudinea credinței și simțămîntul lipsei de har, între entuziasm și scepticism, între puritate și abjecție
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
prin minune și de care îi e frică să nu fie recuperat. Fostul preadolescent Ierusalim se întoarce din altă lume (Frankfurt și Paris), dintr-un Occident al proxeneților și al pedofililor, unde a cunoscut toate relele și abuzurile făcute de semenii săi până la situații incredibile. Parcă s-ar fi întors din infern. La baza rețelei s-a aflat Eduard Știreanu, cunoscut sub numele Edi, fratele vitreg al lui Doru, fugit în străinătate cu câțiva ani înainte de 1989, asociat cu alți transfugi
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
Încît Christina se văzu nevoită să continue, adresîndu-se ascultătorilor și luîndu-i ca martori. Da, dragi prieteni, ascultători fideli ai emisiunii Întîlnire cu Fericirea, invitatul nostru din această seară este un căutător neobosit al Fericirii și un luptător neobosit pentru Fericirea semenilor săi. Adică, pentru Adevărata Fericire! Este binecunoscutul misionar evanghelic John Godbread, din Maryland, care s-a aflat pe insula Roland În ultimele două săptămîni, a străbătut-o de la un capăt la altul, s-a Întîlnit cu sute și mii de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a fiecăruia n-o va afla nimeni niciodată, e o chestie pur interioară și personală. — Trebuie să vă spun, zice Petrică cu aceeași icoană a bătrînului Valter înaintea ochilor, că unii oameni pătimesc îngrozitor de mult în viață doar pentru binele semenilor lor, asta-i cea mai mare nedreptate, dom’ Președinte, nu e o prostie să fii partizanul unei idei anume? Mie așa mi se pare, și cu toate astea n-am reușit pînă acum să fiu indiferent. — Să nu spui niciodată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că, Într-o zi va afla despre sine că s-a rătăcit doar un timp În mizeria acestei lumi. S-a desprins cu greu de gura metroului În care trăiește pe viu aproape zilnic batjocura sau mila, compasiunea sau indiferența semenilor. Mult mai În vârstă ca el, și mai neputincios, Kawabata cerșește prin preajma ghetoului și Antoniu Îl menajează, și nu-i impune norme ,,de lucru,,, dimpotrivă Îl cruță pe cât poate cerșind și pentru el. Se gândește la pensionarul palid, la scuipatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
viață, dar mai există liberul arbitru care ești tu, și atunci nu mai poți Învinovăți pe nimeni și trăiești cum te-ai programat: scormonind prin gunoaie sau Întinzând mâna. Fiecare din cei ce populează ghetoul are povestea lui pe care semenii se prefac că n-o aud. O farfurie cu sarmale, o sticlă de bere sau câteva haine primite de pomană, nu pot Înlocui frumusețea și intimitatea misterioasă a unui cămin. Dar eu am renunțat de bună-voie și acum, la aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aștepte. Uneori resemnați și liniștiți, alteori violenți și imperativi. Sunt buni psihologi și societatea ar putea să-i folosească la alcătuirea unor chestionare despre mase. Cerșetorii sunt mostre umane ale unui timp nedeterminat. Ei există grație milei de sine a semenilor. Îți este milă de tine gândindu-te că poți ajunge și tu cu mâna Întinsă la un colț de stradă, și atunci, arunci grăbit bănuțul metalic sau bancnota foșnitoare, fără să mai privești Înapoi. Uneori, smerenia lor este ipocrită, ipocrizia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
lăsați de izbeliște, aruncați În stradă de trântori care trăiesc pe spinarea lor. Bătrânii tremură la gândul că li se vor lua banii, și la gândul că le vor fi ocupate locurile care cerșesc. Cel care Întinde mâna așteptând mila semenilor, e adesea un ,,excursionist,, care-și cară În rucsacul ponosit tot avutul. Cu el În spinare colindă orașul În căutarea hranei și adăpostului. Este un globe-trotter adaptat și rezistent, care-și păzește ,,agoniseala,, purtând-o cu sine demn. Două tinerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
coborî și va ieși la suprafață, exact În locul În care cerșește. I-a făcut bine plimbarea, a uitat pentru o oră de apăsătorul sentiment al morții pe care-l trăiește În ultimul timp. A remarcat acea Încruntare generală din privirile semenilor, ca pe un semn al neîncrederii În ei, nicidecum ca pe o risipă de energie negativă. Trenul a luat-o la goană spre stația următoare și Antoniu mai zăbovește puțin pe peron, privind În stânga și-n dreapta cu lăcomie. Scara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
confruntări terifiante, unele care-au dus chiar la crimă, Încât nu s-a Întovărășit niciodată cu ea, dimpotrivă, i-a devenit dușman. A văzut copii morți de comă etilică, a văzut oameni crăpând ca pe-un lemnișor de foc, capul semenilor, a văzut cum pentru o țigară, cinci lei, o felie de pâine, o sticlă de bere, un leu, ș.a.m.d., s-a ajuns la crimă... În ghetou, cu excepția pruncilor, toată lumea bea vârtos, tot ce Îi pică În mână: bere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
se-ntâmpla în mod atât de clar și evident. Nu acesta era viitorul pe care plănuisem să mi-l construiesc. Mi-am zis: „Ceva nu e-n regulă“. Când-colo, nimic nu era în neregulă, pur și simplu învățasem ceea ce majoritatea semenilor mei învață, de obicei, prin intermediul poponețului, până-n vârsta de trei ani. Învățam că lucrurile se-ntâmplă independent de eforturile tale impetuoase, că toate strategiile, tenacitatea, ingeniozitatea și vigoarea pot să nu însemne nimic sau să nu te ducă nicăieri. Începeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
o sută de ori până acum e că omor în fiecare zi pe câte cineva. Și mai iau și o groază de bani pentru asta. O întreb cum rămâne cu ideea Monei. De ce nu-ți poți controla puterea iubindu-ți semenii atât de mult încât să nu-ți poți dori să-i omori? Aici nu-i vorba de iubire sau de ură, zice Helen. E vorba despre putere. Oamenii nu se apucă să citească o poezioară ca să-și omoare copiii. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
vă prindă și să vă mântuiască sufletul. Nu ca un Dumnezeu pasiv și răbdător, ci ca un copoi tenace și agresiv. Vrem ca ucigașul să mărturisească la proces. Vrem să-l vedem în imaginile din sala de judecată, înconjurat de semenii săi. Detectivul este un păstor, și vrem ca ucigașul să se întoarcă la turmă, în mijlocul nostru. Noi îl iubim. Ne este dor de el. Vrem să-l strângem în brațe. Poate că de-asta sunt atâtea femei care se mărită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
timpurii ale zilei, la masa de scris, în cămăruța sa, unde Simona a fost prezentă tot timpul, așternînd în paginile din "Ora solstițiului" tot ce are mai bun sau ce poate da la iveală mai de valoare în contact cu semenii o femeie ca ea. "Oare, într-adevăr ar fi murit pentru mine dacă...!? Doamna Ana de ce n-a murit? chiar dacă mi s-a spus că..." Își impune cu greu să fie atent la discuțiile care au început deja, dar tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
hârtiei, tiparul, busola și praful de pușcă sunt dintre cele mai cunoscute invenții cu originea în această țară. Mătasea și porțelanul care definesc bunul gust și luxul sunt asociate și ele Imperiului Cerului. Chiar și cei mai puțin educați dintre semenii noștri recunosc cu mare ușurință un artefact cultural provenit din spațiul chinez, așa cum recunosc, poate, un obiect vechi egiptean. În zilele noastre, orice observator grăbit poate constata cu ușurință că atât în spațiul privat, cât și în cel public, multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sufletul larg deschis necazurile vieții. Doctrina confucianistă i-a permis să persevereze în căutarea idealului său și a lucrurilor frumoase din viață. Astfel, Su Shi a reușit să-și păstreze integritatea și, totodată, să facă față loviturilor nemiloase primite de la semenii săi. Temperamentul lui Su Shi era caracterizat prin franchețe, bunătate sufletească și eleganță în comportament, dar în același timp era plin de vioiciune, un om care spunea răspicat lucrurilor pe nume. Tocmai datorită unei astfel de personalități și a spiritualității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
tot în noi și va izbucni în spume sângerii îndată ce-i va veni din nou vremea. Ce-i drept, acum poate că nu va mai lovi cu creionul la testicule sau cu măciuca în cap, își va chinui și ucide semenul cu vise atroce repetitive, despre torturarea celor dragi și a lui însuși, induse prin electrozi lipiți pe tâmple de un supermicrosoft minune... Și nu pentru că e un burjui nenorocit, ci pentru că nu ține cu Steaua. După ani de despărțire, Lucian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
nu auziseră avionul. Prăpădul coborîse fără zgomot pe o scară de mătase și ei nu auziseră nimic: deodată, zidurile Începură să se năruie. Ciudate efecte are suflul unei bombe; uneori aduce ca un vis urît, sau cu răzbunarea cuiva Împotriva semenilor săi: poate să te azvîrle gol pușcă În stradă, sau să te expună privirilor indiscrete ale vecinilor, În timp ce dormi În pat sau șezi pe closet. Arthur Rowe se simțea ca un somnambul și capul Îi era plin de zgomote: zăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fără Îndoială - cinstiți, dar iată că se agățau de o contradicție de-a lui. — În locul dumneavoastră nu mi-aș face griji, zise fata. Rowe Îi privea șovăitor. Se gîndea că e cu neputință să trăiești fără a avea Încredere În semenii tăi: e ca și cum te-ai Închide În propriul tău eu, carcera cea mai Îngrozitoare. De peste un an era Închis Într-o astfel de carceră, din care nu ieșise nici măcar cît ies pușcăriașii cînd sînt mutați Într-o altă celulă, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ar fi trăit Într-o țară mică, nu În Rusia, care-i mai degrabă un continent decît o țară! De ce scrie el așa? Dacă ne-am lua după el, am crede că răul suprem pe care-l putem face unui semen al nostru este să-l ucidem. De murit, trebuie să murim cu toții, și fiecare dintre noi se teme de moarte, dar omorînd un om Îl scăpăm de această teamă, care altfel ar crește an de an... Și apoi, nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
țepoasă de militar și cu expresia aceea de adîncă Îngrijorare și simț al răspunderii. Un lucru este limpede: nebunii Își păstrau personalitatea chiar și În acest loc. Nici o nebunie nu putea stinge În sufletul lui Stone simțul datoriei ostășești față de semenii săi. Recunoașterea făcută În „Pavilionul special“ se dovedi mai ușoară decît se așteptase Digby, care nu sperase ca doctorul să lipsească atît de mult. Ajuns repede la ușa acoperită cu draperia verde, care scîrțîi Într-un fel ce-i aminti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
sufletul sau spiritul său. Putem da vina pe tehnologie, considerând-o răspunzătoare pentru că ea cunoaște un avânt considerabil? Sigur că nu. Omul însuși se face răspunzător pentru declinul spiritual din vremurile noastre. El este cel care s-a înstrăinat de semenii săi, de natură și chiar față de Dumnezeu. Este vorba numai de opțiunea lui, alegând ceea ce i se pare mai ușor. Sloganul potrivit căruia „timpul costă bani” nu face altceva decât să cultive goana după bani și să o justifice. Acesta
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
algoritmul umilirii individului, în numele unei fictive libertăți colective. Cinismul profesioniștilor puterii îi repugnă acestui îndrăgostit de absolut. [...] Constrâns să vegheze între cei patru pereți ai unei celule înghețate (nu i s-a dat căldură), izolat vreme de zece ani de semenii săi, Djilas descoperă tâlcul ideii de identitate a sinelui. Îndărătul neputinței aparente se află colosala forță a gândului, destinul autonom al ideilor pe care nimeni nu le poate îngrădi în cămașa de forță. [...] Pentru el sistemele marxiste sunt întemeiate pe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]