716 matches
-
de țesut era indispensabil în fiecare gospodărie. Comună este străbătuta de trei drumuri județene: Ca și în alte localități de pe Valea Hârtibaciului, biserica ridicată în secolul al XIII-lea a fost o bazilica romanica din piatră cu corul pătrat, absida semicirculara și trei nave, cele laterale fiind închise dreptunghiular. Turnul era prevăzut cu o tribuna ce se deschidea spre navă centrală. În jurul anului 1500 s-au întreprins lucrări de fortificare a bisericii, în cursul cărora clopotnița a devenit turn de apărare
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]
-
secolului al XIX-lea s-a demolat o parte a curtinei nordice a incintei exterioare. Aceeași soartă au avut-o și cele două turnuri ale acesteia. Din materialele rezultate s-a ridicat actuala școală. În anul 1968 se prăbușește turnul semicircular sud - estic.
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]
-
și cu pictură nouă, în tehnica frescă, de către pictorul Stelian Onica. Biserica a fost resfințită în anul 1997. Biserica a fost construită din cărămidă pe fundație de piatră, fiind inițial acoperită cu șindrilă. Ea are formă dreptunghiulară, cu absida altarului semicirculară, decroșată, un turn-clopotniță deasupra pronaosului și intrare prin partea de vest. Fațada vestică a clădirii este realizată în stil neoclasic, fiind formată dintr-un fronton triunghiular, sprijinit pe doi stâlpi, adosați cu bază ionică și capitel simplu, ancadramente cu deschideri
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
înfrumusețare a Bisericii. Resfințirea Bisericii s-a făcut de Î.P.S.Dr. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ MITROPOLITUL ARDEALULUI și de P.S. VISARION RĂȘINĂREANUL anul 1998. Pentru toate lui Dumnezeu laudă"". Biserica din Groapă este o biserică-sală (formată dintr-un singur corp) cu absidă semicirculară și cu un turn cu trei nivele deasupra pridvorului. Ea are fațade simple, singurele elemnete decorative fiind pilaștrii cu capiteluri dorice. Accesul în lăcașul de cult se face printr-un pridvor deasupra căruia se înalță turnul clopotniță. Interiorul bisericii se
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
în partea de nord, având la colțuri patru balcoane din lemn. Pereții exteriori sunt susținuți de contraforturi în trepte care se înalță până la cornișă. Nava centrală și cea transversală au acoperișul în două ape, susținut de pilaștri. Altarul are forma semicirculară în interior și poligonală în exterior. Intrarea în biserică se face pe latura de est, printr-un portal cu muluri în stil neogotic. Ușa de la intrare este ornamentată cu fier, având în timpan un basorelief în care este reprezentat Isus
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
căror crestături pornesc de la simpla cioplire, la retragerile succesive, în unghi drept, ajungând la profilul « cap de cal ». În secolul al XIX-lea a fost ridicată peste pronaos o clopotniță scundă, iar pe latura de sud o prispă cu arcade semicirculare și stâlpi sculptați. Pereții interiori ai navei, inclusiv bolta, au fost tencuiți, pictura, ascunsă astfel, putând fi imaginată după aceea de pe tâmplă, cu chipuri frumoase și o plăcută paletă coloristică. Cele două registre, cu medalioane, foarte deteriorate, sunt urmate de
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
domnia regelui Geza al II-lea, adică după 1162, ca ""alii Flandrenses"", în ultimul sfert al secolului XII) au găsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii de
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
găsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii de 9,80 m, lățimea sălii în vest de 7,8 m și în est de 8 m). După piesele
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
socială a coloniștilor și condițiile istorice respective. Așa cum rezultă din analiza și interpretarea cercetărilor arheologice, capela s-a folosit, în prima etapă a evoluției așezării săsești, fără lărgire planimetrică, construindu-se doar o tribună de vest, susținută de patru arcade semicirculare, purtate de trei coloane cilindrice. Ipoteza aceasta este susținută de cele trei capiteluri romanice datate unanim în prima jumătate a secolului XIII, conservate în corul bisericii. Cel mai mare dintre ele (având suprafața de 48x48 cm) e așezat pe un
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
bisericii. Cel mai mare dintre ele (având suprafața de 48x48 cm) e așezat pe un segment de coloană, puțin scobit pe suprafața superioară, servind drept cristelniță. Fiecare din laturile rotunjite în partea inferioară, lăsând canturile să apară ca niște ciubuce semicirculare, este decorată, în partea superioară, printr-un scut central puțin reliefat și două jumătăți de scuturi laterale, cele două capiteluri mai mici având suprafața de 42x44 cm, fiind la fel ornamentate și având pe una din laturi patru mici scuturi
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
decât capela, anume din bazalt gri. Parterul nu are deschideri, poartă o boltă în leagăn pe axa est-vest, ca și catul al doilea, legat de cel inferior și de cel superior prin scări de piatră tăiate în grosimea zidului. Intrarea semicirculară în turn se află pe latura estică, accesibilă printr-o sară mobilă. De la al doilea cat în sus, nivelele aveau metereze înalte de 1.60 m, în nișe evazate spre interior, destinate arcașilor. Către sfârșitul secolului XIII, stingându-se probabil
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
nu s-a întâmplat. Cetatea trece, în secolul XIV, în posesia obștii, care modifică mai întâi partea estică a capelei, demolând convexitatea absidei și construind, în prelungirea pereților laterali ai acesteia, un cor devenit trapezoidal, închis în est, cu absidă semicirculară sprijinită de șapte contraforturi. Pe latura nordică a sălii, sacristia s-a construit înainte de modificarea corului, căci daca s-ar fi construit după ridicarea noului cor ar fi fost adosată acestuia și nu sălii. De altfel, sacristia veche, divizată printr-
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
al bisericii, intrare printr-un toc de piatră în arc frânt, cu ambrazură al cărei profil - baghetă semicilindrică între două cavete - este aproape identic cu ambrazura intrării din peretele nordic al bisericii-sală din Homorod, cu diferența că aici este închisă semicircular. Prin scările din grosimea zidului se ajunge la nivelele superioare, în al patrulea nivel, meterezul estic a fost transformat în intrare spre podul bisericii, fiind acoperit, ca toate meterezele turnului, în partea îngustă a nișei, cu lespezi, în cea evazată
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
penetrații și nervuri de teracotă, sistem obișnuit în bisericile săsești pe la anul 1500. Pentru întărirea părții de est a bisericii, corul a fost înălțat poligonal și înconjurat de un al doilea rând de contraforturi ce se unesc sus prin arcadele semicirculare pentru a susține parapetul unui cat de apărare, în spatele arcadelor devansate deschizându-se mașiculiuri. Alte contraforturi s-au adosat laturilor de nord și de sud ale sălii, care s-au înclinat sub presiunea bolții, creându-le astfel o contrapresiune. Această
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
acordă cu balustradele de lemn pictate și cu mobilierul bisericii; el e așezat deasupra ferestrelor gotice ale laturii de sud. Concomitent, s-a demolat și catul de apărare de deasupra corului, așezându-se acoperișul direct peste arcadele de apărare. Forma semicirculară a arcului triumfal s-a dovedit a nu fi romanica; el a fost înălțat pe colțurile vechii abside a capelei, arcul propriu-zis fiind din cărămidă și datând din secolul XVIII. Tot atunci s-a construit noua sacristie pe latura de
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
opere din trei perioade diferite cu efecte izbitoare, caracterul greu și sever al navelor romanești cu transeptul în stil de tranziție și cu corul în stil gotic. Transeptul este partea caracteristică a clădirii, cu cele cinci turle și capetele apsidale semicirculare. Nava a fost în principal construită în prima treime a secolului al XII-lea. Prefigurând stilul gotic timpuriu, ea are un mezanin cu balcon între arcada de la parter și triforiu. Pilaștrii dintre lucarnele cu arcuri rotunde ajută la susținerea boltei
Catedrala Notre Dame din Tournai () [Corola-website/Science/326545_a_327874]
-
de o rețea de nervuri. Deasupra lui a fost ridicat un turn cu patru niveluri, numit Turnul Prunelor pentru că aici se uscau toamna aceste fructe. Odinioară, turnul a avut un drum de strajă. Accesul se făcea prin portalul cu arhivoltă semicirculară din vest, dar și print-un portal nordic, unde a fost ridicat un turn de apărare de plan dreptunghiular cu patru niveluri. Acesta era la un moment dat accesibil la parter din biserică, apoi intrarea a fost zidită, deschizându-se
Biserica fortificată din Movile () [Corola-website/Science/326590_a_327919]
-
turnului se face comunicarea între cele două spații aflate deasupra absidei și a navei. Contraforții aflați pe latura de vest a navei au fost uniți prin arce făcute din cărămidă, creându-se astfel micile guri de turnare ce apărau intrarea semicirculară. Șanțurile de glisare ale hersei se mai observă și astăzi pe contraforți. Clopotele au fost mutate sub acoperișul care de altfel a acoperit ferestrele geminate. Interiorul a fost modificat în 1777, an în care s-au construit două tribune, una
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
și roșu. O a doua scară poate fi văzută cum duce spre etajul de apărare, ea aflându-se în grosimea zidului nord-vestic al sălii. Pe latura nordică a sălii s-a construit o intrare protejată de un portic cu arcade semicirculare, datarea sa nefiind stabilită încă. Incinta, construită simultan cu lucrările de fortificare ale bisericii, are un traseu oval, curtinele, înalte de 6-8 m, fiind prevăzute cu metereze și contraforți. La interior, zidurile par mai scunde, din cauza nivelului ridicat al curții
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
unei fortificații străvechi, astăzi dispărută, a fost ridicat, în perioada medievală, un edificiu din zid impunător, martor al bunăstării dar și al decăderii familiei nobiliare românești locale Caba: biserica-monument istoric ”Buna Vestire”. Lăcașul, tip „sală”, este compus dintr-un altar semicircular decroșat, un naos dreptunghiular spațios și un pronaos similar ca formă, precedate la apus, de un coridor, deasupra căruia se înalță un turn-clopotniță masiv (h 23,19 m) cu intrarea pe latura sa nordică, ușor dezaxat în raport cu corpul navei. Încă
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
păstrat multe din caracteristicile arhitecturale originare. O serie de elemente îi trădează, ca atare, vechimea multiseculară. Spre exemplu ancadramentul portalului de pe latura sudică a turnului are o deschidere dreptunghiulară, încălecată de o lunetă în arc frânt, închisă într-o arhivoltă semicirculară. În arc frânt se încheie și o fereastră a clopotniței, în timp ce un alt arc în acoladă, închide o nișă din interiorul altarului. Pe baza acestor elemente, monumentul a fost încadrat în ambianța gotică a artei medievale transilvănene a secolului al
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
structură au presupus demolarea navelor laterale prevăzute cu bolți în cruce pe ogive. Urme ale acestei demolări se regăsesc în partea nordică a bisericii, între contraforți și peretele principal al navei. Se mai păstrează din veche biserică cele patru arcade semicirculare care apar în ziua de azi închise cu cărămidă sau pietre pentru constituirea peretelui navei centrale. Odinioară aceste arcade erau deschise spre navele colaterale. Imediat demolării navelor colaterale, s-a ridicat un nivel de apărare prin înălțarea navei centrale. Clopotnița
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
sugerat faptul că aspectul actual al lăcașului de cult este rezultatul a cel puțin patru etape constructive distincte. Astfel, în faza originară, corespunzătoare secolelor X - XI, s-ar fi ridicat un edificiu cvadrilob, alungit pe direcția est-vest, cu absidele laterale semicirculare, boltite prin semicalote. Acest nucleu, luminat de patru ferestre, este supraînălțat printr-un turn central în formă de tambur prismatic. Intrarea inițială fusese proiectată pe latura de vest. Ca materiale de construcție s-au folosit piatra de râu și piatra
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
construirii ei. Prin planimetrie și stil ea aparține artei moldovenești din vremea lui Ștefan și Rareș, chiar dacă amestecul formelor arhitecturale din Moldova și Transilvania în chiar structura construcției îi dau un caracter de unicat. Planul treflat (triconic) cu abside laterale semicirculare, împărțit în naos, pronaos și altar, o face asemănătoare monumentelor moldovenești din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în vreme ce altarul poligonal de factură gotică, o apropie de arta transilvăneană. Bolțile cu nervuri de piatră, cum o dovedesc consolele
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
cât cele trei rânduri de cărămizi. Pe cele două laturi ale bisericii sunt câte cinci ferestre; două la pronaos și trei la naos. Chenarul lor este dreptunghiular din blocuri de piatră cu un ornament simplu. Deasupra chenarelor se află arcade semicirculare din cărămidă aparentă. În rând cu ferestrele sunt făcute arcade oarbe, identice cu cele din jurul ferestrelor. În ansamblul lor, ferestrele și arcadele sunt așezate astfel: spre altar cinci arcade oarbe, apoi în mijloc cele trei ferestre de la naos, trei arcade
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]