2,355 matches
-
Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii.Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
exterioare, o îngemănare a răsăritului spiritual cu amurgul temerilor, dar și o pledoarie pentru valorile ființei umane. Poetul își cântă cu ardoare trăirile așezate pe portativul luminii zdrobind întunericul și modelând din lutul vremii un drum presărat cu credință și seninătate. Sandu Cătinean este poetul sensibilității și al profunzimilor fără de margini care înalță spre bolta divină rugi copleșitoare în care freamătă dorința de pace și armonie. Zborul său se țese în acorduri de lumină în nopți strălucitoare și zile care curg
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
ușor din cap, cu un zâmbet reținut. Îl aștepta să continue. — Ce știi despre fabricarea aurului? Dante Încercase să formuleze Întrebarea pe un ton Întâmplător, dar Își dădea seama el Însuși de enormitatea cuvintelor sale. Fu surprins cel dintâi de seninătatea cu care genovezul Îi răspunse, ca și când ar fi fost vorba de o chestiune Întemeiată. — Am auzit câte ceva, În Îndelungata mea viață. Multe iluzii, o cercetare cu sângele clocotind În vine. Ani Întregi de insomnie Închinați acestei lucrări... nu știu dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fi fost angajat Într-un duel. — Dar, dacă am admite că efectul cerurilor asupra naturii noastre e necesar, s-ar nărui Întreg eșafodajul etic pe care se sprijină toate legile noastre, obiceiurile și Însuși simțul nostru moral, replică el cu seninătate. Așadar, chiar și moartea meșterului Antonio ar fi Înscrisă În eterna peregrinare a astrelor, iar mâna care a determinat-o ar deveni un simplu instrument iresponsabil. Ar fi fost inutilă Redempțiunea, Întrucât ar fi fost absentă Vina. Însăși religia noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Sunt absolut sigur că el este și te rog să nu Încerci să mă convingi de contrariu. L-am testat, așa că nu mai Încape nici o Îndoială. Mințea. Care testare? Eu unde mă aflam când o făcuse? Mai mult Însă decât seninătatea cu care inventa bazaconii, mă uimea tonul: se voia ferm și autoritar, și nu era decât Împleticit și rugător. Îi cerea Încuviințarea, se străduia s-o convingă, era limpede. Nu Înțelegeam de ce: după vorbă, după port, Eva nu părea altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
acele momente când, În camera mea, a năvălit Roger Howard. Calmul lui englezesc, care mă scotea adesea din calmul meu românesc, se făcuse țăndări, iar pe lângă fizionomia de acum, aceea cu care mă Întâmpinase la aeroport putea fi calificată drept seninătate olimpiană. Era răvășit, până și luminoșii lui ochi verzi Își modificaseră culoarea Într-un cenușiu Învârtoșat și sumbru. - Adam, aici se pregătește ceva! Consiliul se Întrunește peste o jumătate de oră și... - Nu se poate, era stabilit pentru mâine după-amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
un cumplit, ucigător sentiment de jenă. „Căci oare ce mă ține pe mine treaz - gândi Barzovie-Vodă, punând degetul pe rană - dacă nu apropierea acestei june cu miros de palimpsest? Se cade oare ca un Domn să coboare din augusta lui seninătate până acolo unde mici simțuri tulburi, hărăzite îndeobște omului de rând, îl împiedică a vedea clar și-a citi corect în Cartea ăstei lumi? Nu, jună copilă - își mai zise el - nu mă atrag puternicele, dar trecătoarele tale farmece. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
X-lea, vertijul de culori din Capela Sixtină provocându-i, de pildă, doar o persistentă migrenă. Un părinte însărcinat cu ștergerea prafului l-a descoperit sforăind în inestimabila bibliotecă. Compensa însă totul printr-un amestec excepțional dozat de viclenie și seninătate, cum, vorbind de personalitățile laice ale lumii, numai la Churchill am mai întâlnit. Episodul 203 îN GRAIUL SFÂNTULUI FRANCISC La ora când se petrecea această parte a poveștii noastre, papa Grigorie al XV-lea se plimba cufundat în gânduri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
apoi la chipurile lui Ioan și Malhus, confrații săi, chipuri stinse, ca și al său probabil, dar toți trei cu ochii pironiți la azuriul cerului ca la o minune a lumii. Oare și ăsta era tot vis? Încremenirea lor Înfocată, seninătatea, cucernicia față de soare și de lumina zilei lui Dumnezeu, ochii lor țintuiți la bolta cerului, la bolta albastră a cerului, fără urmă de nor, de un albastru mistuitor, de un albastru tămăduitor, de un albastru albastru - o minune a cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ar fi să credem că dialogul, se presupune că de cealaltă parte se afla o persoană din familie, n-a fost atât de placid și instructiv pe cât merita interesul său pe deplin justificat de cetățean și președinte și că, fără seninătatea necesară a se lansa în improvizații abia însăilate, încerca să se sustragă acum acestei situații dificile, invitându-și subordonații să se exprime, ceea ce, cum de asemenea știm, este un alt mod, mai modern, de a fi șef. Ce au spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
că da, dar... Conducătorii partidului de dreapta, care se afla la guvernare și ocupa primăria, porneau de la convingerea că acest atu, indiscutabil, spuneau ei, avea să le pună victoria pe o tavă de argint și, astfel, adoptaseră o tactică de seninătate, cu o tentă de tact diplomatic, încredințându-se criteriului sănătos al guvernului, căruia îi revenea misiunea de a impune respectarea legii, Așa cum e logic și firesc într-o democrație consolidată, ca a noastră, au încheiat ei. Cei din partidul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
demnitate științifică de respectat, o conștiință profesională de apărat, pentru noi e foarte important să fim capabili să demonstrăm superiorilor noștri că merităm banii pe care ni-i plătesc și pâinea pe care o mâncăm, Sunt pierdut, Nu vă grăbiți. Seninătății impresionante a votanților de pe străzi și din secțiile de votare nu-i corespundea o dispoziție sufletească identică în cabinetele miniștrilor și nici în sediile partidelor. Chestiunea care-i preocupa cel mai mult și pe unii și pe alții era la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nu mă mână nici un fel de animozitate împotriva persoanei în cauză, însă această patrie, care are în excelența voastră pe cel mai demn reprezentant, se află mai presus de orice, aceasta este legea mea, singura pe care o recunosc, cu seninătatea celui care tocmai și-a îndeplinit datoria. Cu respect. Urma semnătura, iar jos, în stânga, numele complet al semnatarului, adresa, telefonul, precum și numărul buletinului de identitate și adresa de e-mail. Președintele republicii așeză încet foaia de hârtie pe masa de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
am văzut eu bine că avea un pistol, a scos mâna dreaptă din buzunarul pardesiului ca să ia plicul, Dar plicul era gol, l-am deschis eu, ar țipa ministrul, Asta nu mai e treaba mea, albatros, ar răspunde el cu seninătatea celui perfect împăcat cu conștiința sa, Știu foarte bine ce vreți dumneavoastră, ar țipa din nou ministrul, dumneavoastră vreți să nu mă ating nici de un fir de păr al protejatei dumneavoastră, Nu e protejata mea, e un om nevinovat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
său de interne și știa că avea să plătească pentru că nu respectase instrucțiunile pe care le primise de la el, cele exprese, dar mai ales cele subînțelese, în cele din urmă, la fel de clare ca și celelalte, dar îl surprindea, asta da, seninătatea chipului pe care-l vedea în oglindă, un chip de unde ridurile păreau să fi dispărut, un chip unde ochii deveniseră limpezi și luminoși, chipul unui om de cincizeci și șase de ani, de profesie comisar de poliție, care tocmai trecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Și, printre ele, chipul acestui bărbat, Arrigo da Jesi, care pe atunci ținea catedra de filosofie naturală. - De când ai părăsit Parisul? Întrebă poetul. - Timpurile s-au schimbat pe meleagurile Franței. După atacurile adepților papei, devenise imposibil să mai predai cu seninătate. Așa că am traversat Alpii și m-am oprit pentru o vreme În mai multe orașe din Nord. În ultimul timp am predat la Toulouse. Surprinderea inițială a lui Dante se risipea pe măsură ce imaginea paternă a bărbatului Își recăpăta consistența În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
meditație profundă, cu capul Înclinat și cu ochii Închiși. Pe fața sa, marcată de vreme, rețeaua de riduri parcă se accentuase În ultimele ceasuri, săpând brazde până la os. O grimasă de suferință Îi altera expresia ce purta Îndeobște pecetea unei seninătăți conferite de o viață bogată și Închinată artelor liberale. Dante avu impresia că era afectat de o durere insuportabilă, ca și când un junghi neașteptat i-ar fi devorat măruntaiele. În momentul acela, Marcello deschise ochii și Îl recunoscu. Ca prin farmec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Aceeași frumusețe, pierdută și regăsită, născută și distrusă, apărută și dispărută. Văzându-le astfel, una lângă alta, te lua amețeala. Treceai de la una la alta, dar o regăseai pe aceeași. Era în asta ceva pur și diabolic, un amestec de seninătate și groază. În fața unei asemenea statornicii, ai fi putut chiar crede că frumusețea rezistă neschimbată, în pofida timpului, și că ceea ce a fost se va întoarce. M-am gândit la Clămence. Mi s-a părut deodată că aș fi putut adăuga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
sânii Marianei erau acasă și cât vedea cu ochii, numai sânge și fum și inimi și rinichi și ficați și cauciucuri arse și chips-uri și sticle de Coca Cola părăsite în goana unei apocalipse neanunțate. * Horațiu primi vestea cu seninătate: se așteptase la asta. Probabil făcuse Maica o minune sau probabil trebuia să iasă din nou din închisoare Miron Cozma sau probabil nea Ovidiu câștigase la loto și îi răscumpărase libertatea. Pleca din închisoare ca un erou: cel care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
întâlnirea mea cu ei a fost una de care îmi amintesc cu mare plăcere și foarte utilă dacă stau să mă gândesc la câte lucruri am învățat despre umilință, despre dusul tăvii cu profesionalism, despre vise frânte, despre acceptarea cu seninătate a condiției, lipsa de invidie profesională, curajul de a te bucura de succesul altuia care izbutea să iasă în lume, să spargă carapacea anonimatului. Povestește Bobiță Mușatescu despre Grișa Nagacevschi care, în Înșir’te mărgărite, intra în scenă numai după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
el este doar purtătorul de cuvânt al lui Platon... Cu atât mai mult cu cât Antiphon nu face din bani condiția fericirii, și nici măcar o posibilă cale de acces la ea. Fericirea înseamnă viața în armonie cu tine însuți, pacea, seninătatea, liniștea sufletului care nu știe ce-i aceea tulburare. De fapt, să extrapolăm puțin: dacă banii câștigați prin activitatea sofistică îți permit să scapi de dureri, necazuri sau suferințe, iar apoi să accezi la acea stare în care trăiești în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fie el însuși și, mai ales, fără să se întineze... Adevărata plăcere constă în a-ți râde de plăcere - altfel spus: plăcerea filosofului implică disprețul pentru plăcerea omului de rând. Cea autentică presupune o bucurie neîncetată, absența tristeții, pacea sufletească, seninătatea, spiritul radios și alte dovezi dinamice ale jubilației în act. Contrafacerile sporesc chinul, amplifică dorința și alimentează nevoia pe principiul eternei întoarceri a răului. Cui îi spune că a trăi este un rău, Diogene îi răspunde: nu, nu a trăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
agregarea atomică algică. Foamea și setea, de exemplu, semnalează necesitatea de a recompune forma materială adecvată absenței durerii. Durerea generată de lipsa de hrană cere îndestularea stomacului, care calmează suferința, o oprește, o stopează și generează plăcerea de a regăsi seninătatea firească. Nu toate durerile pot fi astâmpărate la fel de simplu. Viața ar fi fericită și veselă dacă singurele suferințe ar fi cele legate de lipsa băuturii sau a mâncării. Epicur o știe, litiaza renală și hidropizia îl chinuie destul ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de vârful culturii și al civilizației, în vreme ce epicurismul rămâne pe cât se poate un naturalism - de care Rousseau își va reaminti. Pentru că dorința legată de aceste obiecte inutile și găunoase alienează, îngrădește spiritul, stă în calea libertății, a autonomiei și a seninătății. Odată această taxinomie stabilită, putem efectua un calcul, pentru că plăcerea rezidă doar în satisfacerea dorințelor naturale și necesare. Fericirea, binele suveran, bucuria, finalitatea hedonistă presupun absența tulburărilor, pacea, liniștea sufletească, sănătatea trupească, armonia păstrată sau redobândită. A cunoaște logica dorințelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
a împărtăși puncte de vedere sau de a le confrunta: iată niște dorințe nenaturale și nenecesare, ba chiar artificiale și facultative, și totuși bogate în potențialități hedoniste. Epicuriene chiar: a restaura o ordine, a crea o armonie, a construi o seninătate, a-ți desăvârși ataraxia... -10- Plăcerea hedonismului ascetic. Plăcerea austeră a lui Epicur lasă mult înapoia ei caricaturile. El însuși a avut grijă să precizeze tot ce separă această definiție a plăcerii ca produs al ascezei de abandonul grosier în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]