2,517 matches
-
programelor individualizate de stimulare; - identificarea posibilelor școli incluzive/integratoare. 3. Acțiuni la nivelul școlii incluzive/integratoare: - acțiuni de sensibilizare a cadrelor didactice din școală; - identificarea claselor integratoare; - formarea cadrelor didactice care desfășoară activități cu colectivele integratoare; - sensibilizarea elevilor din școală; - sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate În parteneriat Între școli speciale și școli integratoare: - stabilirea parteneriatelor Între școli;
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
rezidențiale; dezvoltarea serviciilor alternative existente și crearea de noi servicii alternative, cu accent special pe promovarea formării/orientării și integrării profesionale a persoanelor cu handicap; componenta 2: dezvoltarea instituțională, care cuprinde: asistență tehnică pentru managementul schemei de granturi; campanie de sensibilizare. Această campanie va avea ca obiective: informarea persoanelor cu handicap și a familiilor acestora cu privire la drepturile de care beneficiază și serviciile pe care le pot accesa; combaterea discriminării și stigmatizării persoanelor cu handicap; promovarea formării profesionale și încadrării în muncă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
continuat cursul practic de mobilitate și orientare pentru cei 15 ghizi instruiți în cadrul proiectului în anul 2003. Proiectul din anul 2004 a presupus și extinderea activității în alte zone. În acest scop, a avut loc la Cluj-Naopca un seminar pentru sensibilizarea și conștientizarea autorităților locale în legătură cu drepturile adulților cu surdocecitate. La seminar au participat reprezentanți ai autorităților locale (Cluj-Napocaă, ANPH, ai Asociațiilor Surzilor și Nevăzătorilor, asistenți universitari, directori și profesori la școlile speciale din Cluj-Napoca și reprezentanți ai ONG-urilor. Atât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Bucureștiă; - Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei - prin acreditarea locală a serviciilor sociale, conform H.G. nr. 1024/2004; - Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice - la nivel central, prin strânsa și reala colaborare a acestor structuri. Un rol deosebit de important îl prezintă și sensibilizarea opiniei publice (mass-media, societatea civilăă la problematica socială complexă a vârstnicului. IV. Propuneri Modificarea Legii nr. 17/2000, astfel încât toate persoanele vârstnice aflate în dificultate, conform certificării efectuate prin anchetă socială și prin aplicarea grilei de evaluare a nevoilor, să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
persoanei cu handicap; 4. campanii pentru construirea și promovarea imaginii reale a persoanei cu handicap; 5. dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru persoanele cu handicap (juridică, familială, orientare profesională, educațieă. E. Programul de accesibilitate Activități eligibile: 1. campanii de informare și sensibilizare a factorilor responsabili și a comunității în asigurarea accesului persoanei cu handicap la viața socială; 2. oferirea de servicii specializate pentru asigurarea accesului persoanei cu handicap la viața socială. F. Programul de integrare socială Activități eligibile: 1. campanii de informare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
factorilor responsabili și a comunității în asigurarea accesului persoanei cu handicap la viața socială; 2. oferirea de servicii specializate pentru asigurarea accesului persoanei cu handicap la viața socială. F. Programul de integrare socială Activități eligibile: 1. campanii de informare și sensibilizare a opiniei publice și a factorilor interesați în integrarea socială a persoanelor cu handicap; 2. dezvoltarea serviciilor de abilitare/reabilitare/recuperare în vederea integrării sociale a persoanei cu handicap. G. Programul de formare și orientare profesională a persoanelor cu handicap Activități
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
căutată, atunci, În totalitatea acestor procedee, În efortul de adoptare a unei mitologii (populare și romantice) și a unei retorici care se interpune Între simțuri și obiectul liric. În primele cicluri (Doine, Lăcrămioare) tendința este cea semnalată Înainte: o vagă sensibilizare a ideii, o măreție abstractă a obiectului („falnic ca un stîlp de pară”), o mitologizare În care lucrurile aspiră la Însușirile lor arhetipale. În Pasteluri percepția este mai directă și, cum am dovedit, cu un mai mare efort de a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de Învățământ; stimularea unităților școlare; motivarea cadrelor didactice; Încheierea de proiecte În parteneriat cu alte instituții; introducerea unor mijloace de transport specifice; popularizarea unor experiențe de succes; Înființarea unor centre de informare și/sau recuperare zonale; dezvoltarea unor campanii de sensibilizare guvernamentale sau interinstituționale de sensibilizare a comunității; atragerea specialiștilor Încă din facultate; dezvoltarea unor cursuri de formare pentru educatori, referenți sociali; realizarea unui curriculum specializat pentru viitorii Învățători/profesori; Întâlniri regulate Între educatori, specialiști, părinți; instituirea unei școli a părinților
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
motivarea cadrelor didactice; Încheierea de proiecte În parteneriat cu alte instituții; introducerea unor mijloace de transport specifice; popularizarea unor experiențe de succes; Înființarea unor centre de informare și/sau recuperare zonale; dezvoltarea unor campanii de sensibilizare guvernamentale sau interinstituționale de sensibilizare a comunității; atragerea specialiștilor Încă din facultate; dezvoltarea unor cursuri de formare pentru educatori, referenți sociali; realizarea unui curriculum specializat pentru viitorii Învățători/profesori; Întâlniri regulate Între educatori, specialiști, părinți; instituirea unei școli a părinților; transport pentru copiii cu dizabilități
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
și interiorizării setului de reguli și norme existente În viața și activitatea grupului. În viața grupurilor sociale și școlare există și momente de disfuncționalitate care pot fi prevenite sau Înlăturate prin intervenții focalizate pe schimbarea unor atitudini sau opinii necorespunzătoare, sensibilizarea membrilor grupului față de anumite probleme, satisfacerea unor cerințe ale grupului sau exprimarea unor păreri cu privire la reorganizarea grupului. Din perspectiva psihosociologică, orice demers În abordarea strategiilor de implementare a Învățământului integrat În sistemul de Învățământ actual trebuie să pornească atât de la
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
nivelul principiilor generale ca și la cel al practicii cotidiene o serie de principii fundamentale: lărgirea caracterului participativ al managementului școlar; atragerea familiei ca partener tradițional al școlii; extinderea colaborării către toți factorii care pot deveni sensibili față de dezvoltarea educației; sensibilizarea tuturor categoriilor care pot avea o relativă disponibilitate În raport cu problemele școlii și cu susținerea sa. Dincolo de eforturile pe care fiecare școală trebuie să le facă pentru atragerea și sensibilizarea partenerilor sociali, transformarea parteneriatului educațional Într-o realitate, presupune și adoptarea
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
colaborării către toți factorii care pot deveni sensibili față de dezvoltarea educației; sensibilizarea tuturor categoriilor care pot avea o relativă disponibilitate În raport cu problemele școlii și cu susținerea sa. Dincolo de eforturile pe care fiecare școală trebuie să le facă pentru atragerea și sensibilizarea partenerilor sociali, transformarea parteneriatului educațional Într-o realitate, presupune și adoptarea unor măsuri pentru formarea personalului din Învățământ În sensul cooperării, al parteneriatului, pentru motivarea resurselor umane În vederea dezvoltării de relații parteneriale, precum și diseminarea unor informații relevante pentru problema parteneriatului
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
interpersonală, lipsa de interes din partea familiei, carențe comportamentale și atitudinale la nivelul ambelor părți etc. Pentru a depăși aceste bariere, care afectează inevitabil parteneriatul dintre școală și părinții elevilor, trebuie asumate ca priorități: creșterea inițiativei și implicării managerilor școlii În sensibilizarea și atragerea familiei; elaborarea și aplicarea sistematică a unor proiecte centrate pe parteneriatul cu părinții; transformarea comitetelor de părinți În structuri active și dinamice care Își pot asuma rolul de interfață În relația dintre școală și părinți; ameliorarea modalităților de
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
decembrie 2001; OUG. l 23/10.2001 cu privire la organizarea Comisiei de Protecție a Copilului; H.G. decembrie 2001 privind metodologia de funcționare a C.P.C.; H.G. 21 8/2002 metodologia de expertizare, diagnosticare și evaluare În cadrul C.P.C; Programul Național privind informarea, sensibilizarea și pregătirea școlii și comunității În vederea integrării copiilor și tinerilor cu deficiențe (cerințe educaționale speciale) „O ȘCOALĂ PENTRU TOTI!”; Programul Național „Dezvoltarea resurselor umane pentru accelerarea integrării școlare a copiilor cu deficiențe (dizabilități)”. Clarificări conceptuale 1. Conceptul de educație specială
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
Sale, purificând simțurile și conștiința. Omul se poate împărtăși de ea datorită noii relații de iubire între Dumnezeu și om făcută posibilă prin Întruparea Domnului Hristos. Spiritualizarea omului presupune o existență continuă în prezența harului, iar această spiritualizare înseamnă și sensibilizarea puterilor sufletești pentru lucrările harului<footnote Magistrand Ion I. Bria, op. cit., p. 479. footnote>. Prin harul Sfântului Duh revărsat în suflet ca lumină la botez, creștinul devine frate al lui Hristos și fiu al lui Dumnezeu. Prin primirea harului omul
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
senzoriale punctuale sunt exagerate realizându-se un cerc vicios de întreținere al durerii [Sandu, 1996]. Se pot stabili corelații psiho - fizice ale percepției durerii la pacienții cu dureri cronice: la aceștia, comparativ cu grupele martori sănătoși s-a înregistrat o sensibilizare semnificativ crescută la stimulii dureroși, probabil datorită adaptărilor SNC la durerea cronică. La vârstnici datorită proceselor ireversibile ale senescenței scade numărul receptorilor și afinitatea situs-urilor de cuplare cu drogurile, deoarece îmbătrânirea fiziologică impune totuși reduceri ale numărului de neuroni și
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
sunt denumiți astfel, pentru că în condiții experimentale reacționează la excitanți mecanici și termici; există și nociceptivi C cu sensibilitate restrânsă la stimuli noxici mecanici și câteodată, la rece. Nociceptori tăcuți, ce în mod normal nu răspund la stimularea nociceptivă ; după sensibilizare prin fenomene noxice (exemplu inflamație), pot răspunde la stimuli noxici mecanici și termici; sunt de fapt nociceptori chimici, ce răspund la produșii eliberați în cursul inflamației. Nociceptorii articulari La nivel articular există de două ori mai mulți axoni aferenți amielinici
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
nu în mod obligatoriu cauzate de către acestea. Deoarece tehnologia pentru determinarea funcționării sistemelor neurotransmițătoare se dezvoltă, cu siguranță și capacitatea noastră de a înțelege relația dintre neurotransmițători și tulburările afective va crește. Un model interesant cunoscut sub numele de modelul sensibilizării prin stimulare sugerează că, în cazul oricărui tip de depresie sau manie aceste sisteme neurotransmițătoare se dereglează ușor (Brown, 1976, apud Hoeksema, S.N., 1998)159. În cazul primului episod, este posibil ca un stresor puternic să inițieze dereglarea, dar episoadele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Israelului, țară unde, în ciuda celor mai bine de treizeci de ani de cercetări legate de programe pentru a face față violenței din școală (Benbenisthy și Astor, 2005, p. XVII), nu existau deloc, până foarte decurâd, nici o dată națională despre fenomen. Sensibilizarea opiniei publice, relatează Benbenisthy și Astor, doi cercetători care au efectuat ancheta cea mai recentă cu privire la acest subiect, a precedat cu mult colectarea datelor. Totuși, în Israel, ca în multe alte țări, câteva fapte diverse implicând prezența armelor albe în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vedere social. Această organizare a muncii depinde în mare măsură de ceea ce noi am numi în Franța proiect pedagogic, nu proiectul administrativ obligatoriu, ci o voință comună în acțiuni. Astfel, în ce privește hărțuirea între elevi, aceasta este strâns corelată cu o sensibilizare a adulților din școli, al căror nivel de formare și informare este esențial (Olweus, 1993; Smith și Sharp, 1994; Royer, 2003). Rolul directorului nu poate fi subestimat (Raudenbush și Bryk, 1986; Olweus, in Smith et al., 1999; Debarbieux, 1999). Încurajator
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prin reglementările legale în vigoare. Pe de altă parte, poate că un pas important pentru ieșirea din actualul cerc vicios l-ar putea avea formarea unor actori-cheie1 (atât femei, dar mai ales bărbați) în instituțiile responsabilizate prin lege și, astfel, sensibilizarea acestora la problema egalității de șanse, prin prezentarea câștigurilor de calitate și eficiență pe care le determină o conduită integratoare de gen. Fără includerea nivelurilor celor mai înalte ale managementului instituțiilor guvernamentale în mainstreaming-ul de gen, demersurile reale de aplicare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cadaveric cât și a intensificării activității de transplant de la donator viu. Aprecierea finală a activității de transplant este dată de supraviețuirea grefei renale și a pacientului transplantat. Numeroși factori influențează aceasta supraviețuire: vârsta și sexul perechii donator-primitor, gradul de histocompatibilitate, sensibilizarea pretransplant la antigenele HLA, boala renală subjacenta, starea generală de sănătate pre-transplant și complicațiile IRC survenite în cursul dializei, complianța pacientului, timpul de ischemie rece, terapia imunosupresoare. Dar, dincolo de toate, fiecare dintre acești factori contributori este influențat decisiv de calitatea
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
datora toxicității ICN. b. Rejetul acut: reprezintă cea mai frecventă cauză de pierdere a grefonului și o urgență de diagnostic și tratament. Formele de rejet sunt: - rejetul hiperacut care apare pe masa de operație. Se datorează anticorpilor citotoxic preformați prin sensibilizarea anterioară. Clinic constă în imposibilitatea rinichiului de a se perfuza la ridicarea penselor vasculare după anastomozare. Rinichiul devine ferm apoi cianotic și moale. Poate fi prevenit prin testare corespunzătoarea anterior transplantului - rejetul accelerat: începe în a doua - a treia zi
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
XX i-au fost Însă descoperite proprietățile, pentru ca la sfârșitul anilor 1990 ele să fie larg difuzate. Acesta este momentul În care marii fabricanți de produse pe bază de tomate ( În frunte cu Heinză au orchestrat o vastă campanie de sensibilizare vizând să facă cunoscute proprietățile „nutriționale” ale licopenului. Astăzi, importanța tomatelor În prevenirea cancerului este recunoscută, grație diferitelor anchete epidemiologice. Un efect protector Împotriva cancerului de prostată Consumul de tomate permite reducerea riscurilor unui cancer de prostată, datorită licopenului, antioxidant
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de soc). Se bea două căni pe zi dintro infuzie, cu două lingurițe de flori la cană. Infuzie din 40 g la litru pentru băi locale sau cataplasme. 10.3. ECZEMELE Sunt boli cu o simptomatologie foarte variată produse de sensibilizarea organismului față de diferite substanțe. Boala începe printr-o roșeață a pielei însoțită de prurit. Pe aceste zone inflamate apar vezicule (beșici), ce datorită gratajului se sparg lăsând să se scurgă la suprafața pielei un lichid eczeme zemuinde apoi se formează
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]