3,823 matches
-
după cum rezultă dintr-o interpretare logică globală a art. 133 și 134 din Constituție. ... 17. Legiuitorul a sesizat necesitatea delimitării între cele două categorii de atribuții - investigativă și de judecată disciplinară, astfel încât, în încercarea de a face această separație a funcțiilor de cercetare disciplinară (prealabilă) și cea de judecată disciplinară, Legea nr. 317/2004, în forma criticată, împarte destul de judicios atribuțiile investigative/de cercetare disciplinară prealabilă și cele de judecată disciplinară între Inspecția Judiciară și secțiile CSM, consolidând imparțialitatea, echidistanța
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295142]
-
Parlamentul au rolul decizional. Din cauza instituirii acestui regim distinct al stării de alertă, în care Guvernului îi revine puterea de a o declara și prelungi, Parlamentul nu poate controla modul de exercitare a acestei puteri, fiind blocat de principiul separației puterilor în stat. Or, conchid autorii, un asemenea mecanism este contrar prevederilor art. 93 din Constituție, regimul stării de alertă reprezentând un mecanism de substituire a regimului stării de urgență/asediu, singurul în limitele cărora ar fi trebuit să fie luate
DECIZIA nr. 551 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299037]
-
pct. 5 din aceasta, cu referire la dispozițiile art. 21 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 360/2002. ... 17. Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la separația puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici
DECIZIA nr. 3 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299147]
-
privire la art. 28-31 din această lege și cu atât mai mult nu pot adăuga la lege. Orice altă interpretare prin care s-ar extinde rolul și funcțiunea hotărârilor (nu și ale deciziilor) Curții Constituționale constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție. ... 7. Prin urmare, se susține că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este pronunțată fără niciun fundament legal și printr-o interpretare abuzivă și neconstituțională
HOTĂRÂREA nr. 35 din 2 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296731]
-
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul securității raporturilor juridice și principiul separației puterilor în stat. În acest sens arată că niciun text de lege dintre cele criticate nu reglementează concret, precis și clar cuantumurile elementelor salariale, astfel că salarizarea în perioada 2010-2017 conține doar norme de trimitere care, în final, regresează la
DECIZIA nr. 38 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299625]
-
clar cuantumurile elementelor salariale, astfel că salarizarea în perioada 2010-2017 conține doar norme de trimitere care, în final, regresează la legislația în materia salarizării valabilă în anul 2009 și abrogată la 1 ianuarie 2010, cu consecința ultraactivării acesteia. ... 6. Principiul separației puterilor în stat este încălcat, deoarece Guvernul a utilizat mecanismul ordonanțelor de urgență succesive pentru a bloca efectul legilor-cadru de salarizare date de Parlament, ca autoritate legiuitoare. ... 7. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 201
DECIZIA nr. 38 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299625]
-
la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. “ ... ... 13. Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție referitoare la separația puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a analizat critici identice cu cele formulate în prezenta cauză prin Decizia nr. 195 din 7 aprilie 2022, publicată
DECIZIA nr. 38 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299625]
-
astfel ca implementarea unui nou sistem de salarizare să nu conducă la diminuarea drepturilor salariale ale niciuneia dintre categoriile profesionale plătite din fonduri publice. În consecință, a reținut Curtea, prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate nu s-a încălcat principiul separației puterilor, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 19. În sfârșit, în ceea ce privește critica referitoare la tehnica de reglementare, Curtea a precizat că aceasta relevă o problemă de legiferare, ce nu poate fi soluționată însă decât
DECIZIA nr. 38 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299625]
-
de Casație și Justiție cu ocazia soluționării recursurilor în interesul legii. ... 6. Astfel, dispoziția legală criticată nu poate fi interpretată în sensul că hotărârile judecătorești care restrâng în mod nepermis drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei și încalcă principiul separației puterilor în stat produc consecințe juridice. ... 7. Se mai arată că textul criticat nu face distincție între hotărârile judecătorești care respectă și cele care nu respectă principiile statului de drept. Atât timp cât dispoziția criticată nu are în vedere situațiile
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
teritoriul României, beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%. “ ... ... 34. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (1), (4) și (5) privind caracterul statului român, separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale și principiul legalității, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 31 privind dreptul la informare și art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la obligativitatea de a se reglementa prin lege organică statutul
DECIZIA nr. 687 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299633]
-
abuzul, conform jurisprudenței constante a Curții Constituționale. ... 15. Prin urmare, prevederile art. 27^21 alin. (1) lit. d) și ale art. 69 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 360/2002 contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și ale art. 1 alin. (5), în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii. ... 16. Se susține că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică și
DECIZIA nr. 594 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298494]
-
numire în funcție, la cerere, polițistul poate fi numit direct în oricare dintre funcțiile vacante prevăzute la alin. (1). ... 23. În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
DECIZIA nr. 594 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298494]
-
principiilor Constituției, iar nu asupra modului în care instanțele judecătorești înțeleg să interpreteze și să aplice normele juridice în spețe individuale, la situații concrete. Dacă s-ar considera competentă să efectueze o astfel de verificare, Curtea Constituțională ar nesocoti principiul separației puterilor în stat, intrând în sfera de competență a instanțelor judecătorești. ... 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.
DECIZIE nr. 659 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298894]
-
alin. (2) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, încalcă prevederile constituționale referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor și la reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora, întrucât dispozitivul deciziei menționate nu face distincție între funcționarii bancari cu funcții de conducere sau care fac parte din organele de conducere, pe
DECIZIA nr. 29 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298877]
-
nu ar fi posibil, pe cale de interpretare jurisdicțională, aparținând chiar Înaltei Curți de Casație și Justiție, să se extindă aplicarea unui text de lege la situații care nu se încadrează în acea normă juridică, întrucât s-ar încălca principiul separației puterilor în stat. Invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 838 din 27 mai 2009, prin care s-a reținut că puterea judecătorească nu poate crea norme juridice, prerogativă ce aparține Parlamentului și, în anumite situații strict delimitate de
DECIZIA nr. 29 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298877]
-
supremă prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, se instituie practic o normă juridică nouă, cu putere de lege organică, întrucât reprezintă o normă cu care se completează alte texte care incriminează infracțiuni, fiind încălcat, în acest mod, principiul separației puterilor în stat. ... 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
DECIZIA nr. 29 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298877]
-
a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal“. ... 10. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, instanța judecătorească, autoare a excepției, invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor și ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora. ... 11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal
DECIZIA nr. 29 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298877]
-
ca salarizarea magistraților să se realizeze în raport cu gradul instanțelor sau parchetelor în care activează, indiferent că sunt procurori, judecători sau magistrați-asistenți. În al doilea rând, salarizarea prin nerespectarea nivelului instanței/parchetului unde activează magistrații constituie o încălcare a separației puterilor în stat de către puterea judecătorească prin crearea unui nou sistem de salarizare, care reprezintă o atribuție a legiuitorului. ... 16. Ministerul Justiției susține că Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 nu poate fi adusă în sprijinul
DECIZIA nr. 680 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298902]
-
încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții. “ ... ... 28. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și principiul legalității, în art. 142 alin. (1) privind structura Curții Constituționale și în art. 147 alin. (4) din Constituție privind efectele deciziilor Curții Constituționale. ... 29. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că
DECIZIA nr. 680 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298902]
-
Codul de procedură civilă, nu se încadrează în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă. “ ... 17. În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor și alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
prezenta cauză, rezultată în urma dezlegării de drept date de instanța supremă, nu vizează conținutul normativ al celei constatate ca fiind neconstituțională, nu pot fi reținute aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018 și nici nesocotirea principiului separației și echilibrului prin depășirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor sale constituționale în sensul arogării atribuțiilor autorității legiuitoare cu consecința nesocotirii efectelor general obligatorii ale deciziei instanței constituționale și a supremației Constituției. ... 24. În continuare, referitor
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
alin. (3) și ale art. 91 alin. (3) lit. b) din Codul penal, precum și ale art. 582 alin. (3) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind statul de drept în componenta sa referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor, separația și echilibrul puterilor, respectarea legilor, universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora, unicitatea, imparțialitatea și egalitatea
DECIZIA nr. 533 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297982]
-
intermediară. “ ... ... 19. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept în componenta sa referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor, ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în fața legii, ale art. 21
DECIZIA nr. 533 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297982]
-
posibilitatea de a le verifica pentru a evita sancțiunea penală aplicabilă pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații sau sancțiunea contravențională, după caz. ... 19. De pildă, având în vedere că prin actualul Cod civil a fost instituit regimul matrimonial al separației de bunuri (art. 360), o astfel de ipoteză poate justifica, în practică, refuzul soțului de a furniza celuilalt soț informații privitoare la bunurile proprii. Tot astfel, există situații în care veniturile obținute de soț sunt protejate de o clauză de
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
mod particular, trebuie să beneficieze. ... 6. De altfel, în considerarea unei asemenea valorificări a atributelor proprii vieții private a fiecăruia dintre soți, care cuprinde și o componentă financiară și materială, a fost instituit prin actualul Cod civil regimul matrimonial al separației de bunuri (art. 360), ipoteză care se poate ivi în practică și care poate justifica refuzul soțului de a comunica celuilalt soț veniturile proprii. ... 7. Tot astfel, există situații în care veniturile obținute de soț sunt protejate de o clauză
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]