680 matches
-
zona colinară a Ceceniei, unde a rezistat două săptămâni, suferind în schimb pierderi grele; rușii au admis și ei peste 50 de morți. Pe 29 martie 2000, 52 de soldați ruși au fost uciși lângă Vedeno, în urma unei ambuscade a separatiștilor asupra unui convoi OMON din Perm. Pe 23 aprilie 2000, un convoi cu 22 de vehicule care transporta muniție și alte echipamente pentru forțele aeropurtate a fost atacat lângă Serjen-Iurt, în defileul Vedeno, de circa 80 până la 100 de „bandiți
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
până la 100 de „bandiți”, conform generalului Troșev; în cele patru ore de luptă care au urmat, tabăra federală a pierdut 15 soldați guvernamentali, conform ministrului rus al Apărării. General Troșev a declarat presei că au fost găsite cadavrele a patru separatiști. Cartierul General al Forțelor Aeropurtate a susținut ulterior că 20 de separatiști au fost uciși și 2 luați prizonieri. Curând, forțele rusești au ocupat și ultimele localități care mai rămăseseră centre ale rezistenței organizate. Armata rusă a lansat o nouă
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
luptă care au urmat, tabăra federală a pierdut 15 soldați guvernamentali, conform ministrului rus al Apărării. General Troșev a declarat presei că au fost găsite cadavrele a patru separatiști. Cartierul General al Forțelor Aeropurtate a susținut ulterior că 20 de separatiști au fost uciși și 2 luați prizonieri. Curând, forțele rusești au ocupat și ultimele localități care mai rămăseseră centre ale rezistenței organizate. Armata rusă a lansat o nouă ofensivă împotriva ultimelor bastioane separatiste din munți, în decembrie 2000. Președintele rus
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
un grad sporit de autonomie, însă o lega în continuare strâns de Rusia și de guvernul federal. Constituția a intrat în vigoare pe 2 aprilie 2003. Referendumul a fost puternic sprijinit de guvernul rus, însă a fost criticat dur de separatiștii ceceni; mulți cetățeni au ales să îl boicoteze. Ahmad Kadîrov a fost asasinat prin detonarea unei bombe, în 2004. Din decembrie 2005, fiul său Ramzan Kadîrov, liderul milițiilor pro-moscovite cunoscute drept "Kadîrovțî", este conducătorul de facto al Ceceniei. Kadîrov, ale
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
ruse joacă acum un rol mai discret în republică. Forțele cecene pro-Kremlin, cunoscute drept "Kadîrovțî", sub comanda omului forte local Ramzan Kadîrov, domină acum operațiunile de securitate și impunere a legii, mulți dintre membrii lor (inclusiv Kadîrov însuși) fiind foști separatiști care au dezertat în tabăra rusă începând cu 1999. Din 2004, Kadîrovțî au fost parțial încorporați în două unități ale Ministerului de Interne, "Nord" și "Sud" ("Sever" și "Iug"). Alte două unități ale forțelor cecene promoscovite, "Est" și "Vest" ("Vostok
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
în și în afara Ceceniei. Țintele atentatorilor sinucigași ceceni variau în funcție de circumstanțele atentatelor, majoritatea atacând obiective militare sau guvernamentale. Ambele tabere au comis numeroase asasinate. Cele mai cunoscute dintre acestea includ uciderea, pe 13 februarie 2004, în Qatar, a fostului președinte separatist cecen aflat în exil Zelimhan Iandarbiev, iar pe 9 mai 2004, uciderea președintelui cecen pro-rus Ahmad Kadîrov, în timpul unei parade în Groznîi. Cu toate că insurgența locală anti-rusească în Caucazul de Nord începuse încă dinainte de război, în mai 2005, la două luni
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
Iandarbiev, iar pe 9 mai 2004, uciderea președintelui cecen pro-rus Ahmad Kadîrov, în timpul unei parade în Groznîi. Cu toate că insurgența locală anti-rusească în Caucazul de Nord începuse încă dinainte de război, în mai 2005, la două luni după moartea lui Ahmad Mashadov, separatiștii ceceni au anunțat în mod oficial că au format un Front Caucazian, cu scopul de a „reforma sistemul de putere politic și militar”. Alături de „sectoarele” cecen, daghestanez și inguș, în „Front” au fost incluse și "jamaatele" Stavropol, Cabardino-Balcaria, Krasnodar, Karaciai-Cerchezia
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
forțele federale și militanții locali continuă în Daghestan, în timp ce lupte sporadice erup în celelalte regiuni din sudul Rusiei, în special în Ingușetia. Cel mai notabil astfel de incident s-a produs la Nalcik, pe 13 octombrie 2005. Oficialii ruși și separatiștii ceceni și-au acuzat în mod repetat și regulat adversarul de comiterea a numeroase crime de război incluzând răpiri, asasinate, luări de ostatici, jafuri, violuri și alte diverse violări ale legilor războiului. Organizațiile umanitare și internaționale, incluzând Consiliul Europei și
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
Serbiei de după moartea despotului în 1355 a fost dramatică. Puternicii nobili feudali sârbi nu au respectat autoritatea urmașului lui Ștefan Uroș al V-lea. Tânărul Ștefan era tânăr și cu o minte mai puțin ageră decât a tatălui său. Boieri separatiști au încercat să profite de această situație și au fragmentat statul sârb. La început, au ieșit de sub controlul sârb provinciile grecești Tesalia și Despotatul Epirului, urmate de regiunile locuite de albanezi. În Macedonia de sud și vest au apărut o
Ascensiunea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/323805_a_325134]
-
1960 s-a format un nou partid african „Uniunea Național Africană din Kenya”(KANU), sub conducerea liderului kikuyu James S. Gichuru și a lui Mboya Tom. În urma unor neînțețegeri în KANU acesta se scindează și ia naștere un nou partid separatist rival Uniunea Democrată Africană din Kenya (KADU), condus de R. Ngala și Muliro M. În 1952 izbucnește cea mai importantă și mai violentă revoltă de până atunci din colonie, revolta etnicilor kikuyu denumită „Revolta Mau Mau”. 4 000 de oameni
Istoria Kenyei () [Corola-website/Science/324094_a_325423]
-
Polity, unul dintre aceștia fiind Orlandine - un haiman care adoptă o abordare diferită a tehnologiei Jain aflată în posesia eiwho takes a whole different approach to studying the Jain technology she has in her possession, iar celălalt fiind un lider separatist periculos de pe planeta Coloron. Horace Blegg, infamul nemuritor legendar, învață pas cu pas mai multe despre tehnologia Jain și despre el însuși, în timp ce Cormac continuă să descopere detalii legate de Dragon și încearcă să limiteze răspândirea tehnologiei Jain. În final
Agentul Cormac () [Corola-website/Science/324197_a_325526]
-
acesta lucrează în calitate de asistent personal și gardă de corp a tatălui său, muftiu al Republicii Cecenia la acea vreme. Pe fondul radicalizării unor militanți și a apariției wahhabismului, din 1999 cei doi Kadîrov se alătură forțelor federale și luptă împotriva separatiștilor ceceni. Începând cu anul 2000 Ramzan Kadîrov devine tot mai influent. Acesta devine membru, apoi șef al miliției speciale care se ocupa de siguranța persoanelor din conducerea Republicii Cecenia. Acesta participă la operațiuni speciale și este responsabil de negocierile cu
Ramzan Ahmatovici Kadîrov () [Corola-website/Science/324342_a_325671]
-
ceceni. Începând cu anul 2000 Ramzan Kadîrov devine tot mai influent. Acesta devine membru, apoi șef al miliției speciale care se ocupa de siguranța persoanelor din conducerea Republicii Cecenia. Acesta participă la operațiuni speciale și este responsabil de negocierile cu separatiștii, pe care încearcă să-i convingă să treacă de partea guvernării pro-ruse. După alegerea tatălui său în calitate de președinte al republicii în 2003, Ramzan conduce grupul responsabil de asigurarea securității șefului statului. În 2003-2004 Ramzan Kadîrov deține funcția de locțiitor al
Ramzan Ahmatovici Kadîrov () [Corola-website/Science/324342_a_325671]
-
trebuie să fie liber să urmeze convingerilor sale în probleme de religie. Chiar de la început, el a dat voce la trei principii care au fost centrale în cariera lui ulterioară: separatismul, libertatea religioasă și separarea bisericii de stat. Ca un separatist el a concluzionat că Biserica Anglicană era iremediabil corupt și că unul trebuie să se separe complet de aceasta pentru a întemeia o nouă biserică pentru cultul adevărat și pur a lui Dumnezeu. Căutarea sa pentru biserica adevărată în cele
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
punctul că el a acceptat opinia botezului credincioșilor, sau credobaptismul. Williams ținea servicii divine în casa sa de câtva timp pentru vecinii lui, dintre care mulți l-au urmat pe el din Salem. La acel punct ei erau ca și separatiștii din Plymouth, încă mai credeau în botezul bebelușilor. Williams a ajuns să accepte punctul de vedere a antipedobaptiștilor englezi. John Smyth, Thomas Helwys și John Murton au fost co-fondatorii mișcării Baptiste în Anglia și au produs o literatură bogată susținând
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
libertatea de conștiință. Williams a citit desigur unele din scrierile lor pentru că a comentat pe baza lor în cartea lui "„Principiul Sângeros”". În timp ce Smyth, Helwys și Murton au fost Baptiști Generali, o varietate de Baptiști Calviniști au crescut din unii Separatiști în jurul anului 1630. Williams a devenit un Calvinist sau Baptist Deosebit (Baptist Reformat). Totuși, Williams nu a adoptat opinii antipedobaptiste înainte de exilarea sa din Massachusetts, pentru că antipedobaptismul nu a fost un punct de acuzație ridicată la persoana lui de adversarii
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
a desprins o altă grupare, care a format "Marea Lojă a Transilvaniei". În ianuarie 2009 s-a încercat divizarea organizației, de către Anca Nicolescu si Andre Szakvary, care au înființat o organizație separată. Cele două grupuri au ajuns în instanță, grupul separatist pierzând procesul. În anul 2010, din MLNUR este redenumită în " (MLNR 1880)". În luna iunie 2013, la București, sub impulsul Marii Loji Naționale Române 1880, s-a semnat Actul de creare al "Uniunii Mondiale Masonice Tradiționale", care regrupează în prezent
Marea Lojă Națională Română 1880 () [Corola-website/Science/326415_a_327744]
-
regina Catherine este forțată să se alieze cu necromanții pentru ca împreună să-l distrugă pe regele Gryphonheart, înainte ca acesta să devină prea puternic ca lich. Campania bonus din final, accesibilă numai după terminarea tuturor celorlalte campanii, ne spune povestea separatiștilor care trăiesc în ținuturile contestate. Se începe un război la frontiera dintre Erathia și AvLee. Sătui de conflictele care au adus numai neliniște în ținuturile lor natale, separatiștii se aliază pentru independența față de cele două mari regate. Mai târziu reiese
Heroes of Might and Magic III () [Corola-website/Science/322500_a_323829]
-
din final, accesibilă numai după terminarea tuturor celorlalte campanii, ne spune povestea separatiștilor care trăiesc în ținuturile contestate. Se începe un război la frontiera dintre Erathia și AvLee. Sătui de conflictele care au adus numai neliniște în ținuturile lor natale, separatiștii se aliază pentru independența față de cele două mari regate. Mai târziu reiese că în spatele acestei acțiuni se află Archibald Ironfist, oponentul principal din Heroes of Might and Magic II. Ca și în celelalte titluri ale seriei, jocul prezintă două aspecte
Heroes of Might and Magic III () [Corola-website/Science/322500_a_323829]
-
de către căpitanul John Smith. Așezarea, care a servit drept capitală a coloniei, este astăzi modernul oraș Plymouth. În perioada sa cea mai înfloritoare, se întindea în cea mai mare parte a sud-estului actualului stat Massachusetts. Fondată de un grup de separatiști și de Anglicani, care împreună vor fi cunoscuți sub numele colectiv de "Pilgrims" ("Pelegrinii" în Statele Unite) sau "Pilgrim Fathers" ("Părinții Pelegrini" în Marea Britanie), Colonia Plymouth a fost, alături de colonia fondată în jurul orașului Jamestown, Virginia, de azi, una din primele colonii
Colonia Plymouth () [Corola-website/Science/322553_a_323882]
-
din zona disputată. La 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o așa numită "Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice" a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova. Chiar și după încetarea focului, Rusia a continuat să ofere regimului separatist sprijin militar, politic și economic, permițându-i să supraviețuiască și conferindu-i un anumit grad de autonomie vis-à-vis de Moldova, care continuă până în prezent.
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
Consiliul militar al Armatei a 14-a îi adresează președintelui Mircea Snegur un ultimatum, prin care cere ca forțele moldovene sa se retragă, în caz contrar, trupele rusești vor trece la atac. Pe 21 iunie, orașul este continuu bombardat de către separatiști. În ciuda acestor fapte, Boris Elțin acuză Moldova de agresiune, amenințînd ca armata rusă va fi obligată să riposteze. Până în dimineața zilei de 22 iunie, cu aproximativ 200 de morți și 300 de răniți forțele moldovene sunt nevoite să se retragă
Bătălia de la Tighina (1992) () [Corola-website/Science/330696_a_332025]
-
în volum total de pește 56 de mii de litri. Deasemenea, serviciul sanitar a examintat în martie (2014) solicitarea guvernatorului unității teritoriale autonome Găgăuzia, Mihail Formuzal, de a relua livrările producției vitivinicole pe piată Federației Ruse” ca urmare a referendumului separatist găgăuz. Deja a fost stabilită lista întreprinderilor care vor prezenta mostre de produse pentru examinare în laboratorul Rospotrebnadzor-ului. Cu toate acestea Găgăuzia nu va putea exporta vin în Rusia fără acordul Chișinăului. Cei mai mari consumatori de vinuri moldovenești din
Embargoul rus asupra vinurilor din Republica Moldova (2013-prezent) () [Corola-website/Science/330160_a_331489]
-
cu Pokanoketii, masa care este acum considerată baza pentru Ziua Recunoștinței. Toți bărbații adulți de la bordul Mayflower au semnat așa-numita Înțelegerea Mayflower , un document care va deveni temelia guvernării Plymouth, prin care făgăduiesc să formeze o comunitate autonomă. Deși Separatiștii au fost o minoritate în cadrul grupului, ei au format centrul puternic, ce controla în întregime guvernului coloniei în primii 40 de ani. William Bradford, un lider al congregației separatiste, a fost unul dintre semnatarii Mayflower Compact, si a servi că
Istoria colonială a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329122_a_330451]
-
activist politic în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și oponent al regimului separatist care se menține până în prezent în Transnistria din 1992. Născut la data de 9 martie 1961 în satul Corjova, raionul Dubăsari, într-o familie completă, cu doi copii. Cu sora să mai mică, a rămas fără părinți la vâstra de
Valeriu Mițul () [Corola-website/Science/329328_a_330657]