1,305 matches
-
oameni, București, 1978; Mănăstirea Nicula (în colaborare cu arhimandritul Cleopa Nanu), Cluj-Napoca, 1985; De ziua inimii noastre, îngr. Constantin Mohanu, pref. Șerban Cioculescu, Craiova, 1987. Ediții: Ion Pop-Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Serafim Duicu). Culegeri: Basme armenești din Transilvania, București, 1967; Frumoasa privighetorilor. Basme armenești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1974; Orații de nuntă (Colăcării, cântece și strigături culese de pe Valea Someșului), București, 1979; Poezii populare din Ardeal, în Folclor din Transilvania, VIII, București, 1986
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
icoanelor pe sticlă de la Nicula”, ST, 1970, 2; Ion Taloș, „Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula”, TR, 1970, 18; Virgil Cândea, Un omagiu artei de la Nicula, SXX, 1970, 2; I. Oprișan, „Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula”, RITL, 1970, 4; Serafim Duicu, „Studii de folclor și artă populară”, F, 1970, 10; Ion Buzași, Creații de nuntă someșene, T, 1980, 1; Șerban Cioculescu, Folcloristica, RL, 1980, 50; Teodor Mihadaș, Ion Apostol Popescu, ST, 1984, 2; Emil Lazăr, Ion Apostol Popescu, ST, 1995
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
Filimon-Stoicescu, București, 1967 (în colaborare cu Iosif Pervain și Romulus Todoran); Timotei Cipariu, Jurnal, pref. edit., Cluj, 1972; Ion Heliade-Rădulescu, Suvenire și impresii ale unui proscris, pref. edit., Cluj-Napoca, 1975. Repere bibliografice: Ion Buzași, Timotei Cipariu, „Jurnal”, UR, 1972, 1447; Serafim Duicu, „Petru Maior - un ctitor de conștiințe”, „Steaua roșie”, 1973, 271; Aurel Șorobetea, „Petru Maior- un ctitor de conștiințe”, ST, 1974, 1; Alexandru Duțu, „Petru Maior - un ctitor de conștiințe”, RSE, 1974, 2; Ioana Em. Petrescu, „Petru Maior - un ctitor
PROTASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289044_a_290373]
-
aici), Adrian Marino (cu numeroase comentarii de ideologie literară), Gheorghe Grigurcu, Mihai Novicov, Teodor Vârgolici, Dan Culcer, Eugen Negrici, Laurențiu Ulici, Romul Munteanu, Niculae Gheran, Aureliu Goci, Mircea Anghelescu, Dan Zamfirescu, Eugen Simion, Al. Oprea, Ov. S. Crohmălniceanu, Dinu Flămând, Serafim Duicu, Nicolae Manolescu, Costin Tuchilă, Cornel Ungureanu, Valentin Tașcu ș.a. Critica de teatru și de artă încearcă să scoată în evidență valorile locale. Constantin Brâncuși și Ion Țuculescu sunt creatori care oferă dese prilejuri de afirmare a orgoliului local, lor
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
10; Eugen Simion, Iulian Negrilă, ST, 1985, 3; G. I. Tohăneanu, Iulian Negrilă, O, 1986, 16; Al. Ruja, „Însemnări despre scriitori”, O, 1987, 48; Ion Lungu, „Însemnări despre scriitori”, T, 1988, 1; Ion Buzași, „Însemnări despre scriitori”, ST, 1988, 4; Serafim Duicu, Din istoria presei românești, RL, 1988, 23; Vasile Popeangă, Prezențe scriitoricești în Transilvania, R, 1988, 9; Ion Buzași, „Însemnele natale”, TR, 1989, 37; Ion Buzași, „Dor albastru”, TR, 1992, 9; Al. Piru, Iulian Negrilă, „Curierul Aradului”, 1994, 145; Dumitru
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
personajelor. Ileana apare în fața sătenilor dând dovadă de un comportament ciudat, care sfidează legile comunității, și pe care tatăl ei, Ion Chiorul, se simte chemat să le restabilească. De fapt, fata respectă o seamă de norme impuse de iubitul ei, Serafim Corbu, care o amăgește mereu, dovedindu-se nesincer în sentimentele lui, un mărunt donjuan de extracție rurală, un amant de ocazie, preocupat să-și joace cartea îmbogățirii prin Saveta, fiica bogătașului Filimon. Scenele duplicității sunt surprinse cu veridicitate de autor
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
6775. Stoica Eugenia, 6 apartamente, București, str. Dristorului 96. 6776. Stamadide D-tru, 10 apartamente, București, calea Dudești 23, 27 6777. Simionescu Traian, 4 apartamente, București, calea 13 Septembrie 78. 6778. Sofia M. Ene, 6 apartamente, București, str. Lânăriei 14. 6779. Serafim D. Elenă, 5 apartamente, București, str. Rumeoara 30. 6780. Spirescu Maria, 6 apartamente, București, str. Coltei 42 6781. Sersca Gh., 3 apartamente, București, str. Profesorilor 8, 10 6782. Stroescu Petre, 4 apartamente, București, calea Moșilor 311, str. Sf. Ion Moși
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
și Zoie, 7 apartamente, București, str. Salvator 39, 41 7140. Sarodon R. Tudor, 4 apartamente, București, calea Griviței 215 7141. Sglahin A., 3 apartamente, București, str. Dr. Pasteur 18 7142. Spandonide G. Ioan, 50 apartamente, București, B-dul Cuza 10 7143. Serafim Haralambie, 5 apartamente, București, str. Simonide 5, str. Ceres 12 7144. Stoenescu Gherghina, 5 apartamente, București, str. Frunte Lata 16 A 7145. Simionescu Naie, 20 apartamente, București, str. Uranus 66, str. Măgurele 2, str. Viilor 10, Uranus 31 7146. Stoicescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
10 55. Stanciu Ștefan, str. Fântânica 12 56. Borcan Ștefan, str. Fundeni 22 57. Tudor Oțelia str. Girafei 29 58. Nisim Arona, str. Iuliu Barasch 17 59. Maria Popovici, str. Gabroveni 22 60. Petrescu Constantin, str. Pictor Andreescu 12 61. Serafim Gigian, str. Pop de Bășești 50 62. Necunoscut, str. Petricica 1 63. Tudor Ștefan, str. Pelicanului 4 64. Dumitrescu Constantin. Sos. Pantelimon 193 65. Margaritescu Constantin sos. Pantelimon 293 66. Gheorghe Petrescu, str. Popa Nicolae 32 67. Elinescu M., str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
specifică vârstei adolescentine, dar cu mari inegalități valorice. Astfel, în prima carte se întâlnesc felurite motive literare: țara cu palmieri și trandafiri, cu gazele și flori de lotus, care este țara imaginară a poeziei, ori încăperea în care îngeri și serafimi din paradis dănțuie în sunetele clapelor clavirului sau lacul cu zâne, care trezește reveria îndrăgostitului, cât și peisajul ruinelor unei cetăți de odinioară, prin care vântul plânge, căci apasă „vremuri grele de urgie”. Ecouri eminesciene vibrează în multe poeme: „Gândind
ORESTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
al XVIII-lea, îngr. G. Ivașcu, București, 1966, 128-170; Ist. lit., II, 37-46; Pervain, Studii, 15-44; Nicolescu, Șc. Ardeleană, passim; Dumitru Ghișe, Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Cluj, 1972, 21-100; Dicț. lit. 1900, 565-569; Macrea, Contribuții, 9-21; Lungu, Școala Ardeleană, passim; Serafim Duicu, Pe urmele lui Samuil Micu-Clain, București, 1986; Mazilu, Vocația, 114-121; Dicț. esențial, 517-519; Pompiliu Teodor, Sub semnul Luminilor. Samuil Micu, Cluj-Napoca, 2000. C.T.
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
Cornel Munteanu, „Fii binevenit, călătorule!”, ST, 1986, 7; Simion Bărbulescu, Mirabila poveste, AST, 1986, 8; Ioan Holban, A doua carte, CRC, 1986, 43; Ion Simuț, Pragul romanului, F, 1986, 10; Mariana Vereș, Călătoria ca recuperare a identității, TR, 1986, 48; Serafim Duicu, Privind lucrurile prin amintirea despre ele, VTRA, 1986, 12; Eugen Simion, Complicațiile prozei, RL, 1987, 12; Eugen Simion, Jocuri de oglinzi, RL, 1989, 16; Ioan Holban, Exerciții de intuiție, CRC, 1989, 29; Cornel Munteanu, Recursul la real, ST, 1989
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
românească între 1900-1918”, LCF, 1984, 8; Eugen Onu, Argumentele dramaturgiei, T, 1984, 3; Constantin Cubleșan, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, TR, 1984, 14; Ion Istrate, Teatrul românesc la început de secol, ST, 1984, 4; N. Barbu, Modernitatea literaturii, CRC, 1984, 20; Serafim Duicu, Dramaturgia românească, dramaturgie europeană, R, 1984, 5; Marian Popescu, Dramaturgia începutului de secol, RL, 1984, 24; Corina Șuteu, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, TTR, 1985, 1; Mircea Morariu, Artiști pe scena lumii, RL, 1990, 37; Ion Cocora, „Actori pe scena
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
era lăudat pentru înălțimea vocației și slujirii sale. Cu binecuvântarea mitropolitului Nicolae Bălan, tânărul Ioan devine novice al mănăstirii din Sâmbăta de Sus, pe care o cunoștea încă din anul 1942. Paginile despre anii călugăriei redeșteaptă amintirea dragă a părintelui Serafim Popescu, a cărui prezență blândă, domoală, caldă și liniștitoare e menită să-i cucerească și pe cititorii de astăzi. Urmează apoi un capitol care relatează experiența părintelui Teofil cu unii membri ai mănăstirii din Vladimirești, unde a avut loc întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
îndeosebi asupra semnificației personajelor și a artei construcției epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară, studiile lui B., însuflețite de febră polemică, beneficiază de o anume densitate și rigoare a demonstrației. SCRIERI: Banchetul lui Lucullus, îngr. și pref. Serafim Duicu, Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „Banchetul lui Lucullus”, FLC, 1978, 30; Silvia Urdea, Septimiu Bucur - restituit, VTRA, 1979, 2; Dicț. scriit. rom., I, 388-389. C.T.
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
1971, 12; Nicolae Balotă, Marin Bucur, „La apa Vavilonului”, RL, 1971, 33; Nae Antonescu, Marin Bucur, „La apa Vavilonului”, ST, 1971, 16; Șerban Cioculescu, Un bilanț generos, RL, 1973, 21; Al. Dobrescu, Marin Bucur, „Istoriografia literară românească”, CL, 1973, 13; Serafim Duicu, Marin Bucur, „Istoriografia literară românească”, VTRA, 1973, 8; Liviu Grăsoiu, Marin Bucur, „Istoriografia literară românească”, O, 1973, 30; E. S., Marin Bucur, „Istoriografia românească”, „Neue Literatur”, 1974, 1; Ovidiu Papadima, Caietele „Mihai Eminescu”, SPM, 1975, 213; Zaciu, Alte lecturi
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
de nuvele Fântâna adună apă (1970) și Lebăda roșie (1981), iar în săptămânalul „Literatura și arta”, fragmente din romanul A rămas vița, a rămas sămânța. În cinematografie s-a impus, începând din 1968, prin regia filmelor Colinda, Povârnișul, Casă pentru Serafim, Nu crede țipătul păsării de noapte, prin scenariile și regia filmelor documentare Paralela 47, Balada lemnului, Mama, Pământul nu uită, Vlad Ioviță ș.a. Și în cinematografie B. înclină spre metaforă și simbol, dovedindu-se un adept al filmului poetic. SCRIERI
BURGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285955_a_287284]
-
duh (pneuma), fiindcă am tînjit după poruncile tale”. Părinții n-au scăpat ocazia să fructifice acest pneuma din versiunea greacă, văzând Într-Însul harul, chiar Duhul Sfânt, precum Origen În Omilii la Isaia 6,1. Isaia 6,2. Biblia românească: „Serafimii stăteau Înaintea Lui, fiecare având câte șase aripi: cu două Își acopereau fețele, cu două picioarele, iar cu două zburau”. LXX (atenție la nuanțe!): „Și serafimii stăteau În jurul Lui; fiecare avea câte șase aripi; cu două acopereau fața; cu două
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Sfânt, precum Origen În Omilii la Isaia 6,1. Isaia 6,2. Biblia românească: „Serafimii stăteau Înaintea Lui, fiecare având câte șase aripi: cu două Își acopereau fețele, cu două picioarele, iar cu două zburau”. LXX (atenție la nuanțe!): „Și serafimii stăteau În jurul Lui; fiecare avea câte șase aripi; cu două acopereau fața; cu două acopereau picioarele și cu două zburau”. Am tradus cât mai aproape de literă, căci numai așa ne putem da seama cum a Înțeles, de pildă, Origen, fragmentul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
literă, căci numai așa ne putem da seama cum a Înțeles, de pildă, Origen, fragmentul. Textul grec nu menționează a cui față și ale cui picioare sunt acoperite de aripi, ceea ce-l conduce pe Origen la interpretarea că, de fapt, serafimii acoperă fața și mâinile lui Dumnezeu. Ne aflăm În plină teologie apofatică. Dumnezeu nu poate fi cunoscut, văzut, contemplat, Întrucât se ascunde după aripile serafimilor (a se vedea Omilii la Isaia 1,2 și De principiis IV, 3,14). Isaia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
picioare sunt acoperite de aripi, ceea ce-l conduce pe Origen la interpretarea că, de fapt, serafimii acoperă fața și mâinile lui Dumnezeu. Ne aflăm În plină teologie apofatică. Dumnezeu nu poate fi cunoscut, văzut, contemplat, Întrucât se ascunde după aripile serafimilor (a se vedea Omilii la Isaia 1,2 și De principiis IV, 3,14). Isaia 3,10. Biblia românească (după TM): „Fericit este omul drept, că el va mânca din rodul lucrurilor lui”. LXX: „Să-l legăm pe cel drept
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a i se atribui titlul de Doctor philocalicus (valachicus). Părintele Dumitru a aflat despre antologia lui Nicodim (sec. al XVIII-lea) grație a doi vechi studenți de-ai săi, deveniți călugări. Este vorba de părintele Arsenie Boca și de părintele Serafim Popescu, personaje cunoscute În mediile ascetice românești, care și-au putut procura, cu ocazia unui pelerinaj la Muntele Athos, prin 1940, un exemplar din cea de-a doua ediție a Filocaliei grecești. Noul editor, Panaghiotis A. Tzelatis, adăugase la cuprinsul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Vasile Gherasim, G. Voevidca, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Iulian Vesper, E. Ar. Zaharia, Vasile Posteucă ș.a. Partea a treia înfățișează „călătoria spre sine”, din a doua jumătate a secolului al XX-lea, a unor scriitori ca Vasile Levițchi, Anița Nandriș-Cudla, Serafim Saka, Ion Vatamanu, Mircea Lutic, Grigore C. Bostan, Ilie Motrescu, Vasile Tărâțeanu, D. Covalciuc, Mihai Prepeliță, Ilie Tudor Zegrea, Arcadie Suceveanu, Ștefan Hostiuc, Arcadie Opaiț, Vitalie Zâgrea ș.a. B. a îngrijit, de asemenea, o antologie de poezie a membrilor Cenaclului
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
autor nu-și recunoaște nici un „confrate” spiritual ori literar, în afară de „mult chinuitul confrate pastor Kierkegaard”. Travestiul, dedublarea și autodemascarea revelatoare sunt figuri centrale ale Calendarului. Pe de o parte, se manifestă dedublarea eului auctorial ce poartă măști diferite: de la „solitarul Serafim (fost și boxer) Uranus” și Ionathan X. Uranus, pseudonime din tinerețea avangardistă a lui A., la Ierusalim Unicornus, „autorul ilizibil al acestui Calendar”, nepotul lui Inorog Urzitorul, nume și personaj ieroglific ce amintește de fascinantul Inorog din Istoria ieroglifică a
AVRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
crezut că a trecut pe lumea cealaltă În timpul nașterii lui, dar a fost În mod miraculos adusă pe lumea aceasta de către un Înger cu aripi mari care i-ar fi protejat gâtul de coasa nemiloasă a Morții. Adică de un serafim. Restul numelui venea de la tatăl lui, Edgar Phineas Andrews. Nu erau o familie aristocrată, dar erau bogați. În trecut, Andrews tatăl se făcuse cunoscut prin farmecul, talentul său incredibil de vorbitor și generozitatea sa. Ajutat de soția sa, Matilda, obișnuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]