1,009 matches
-
dispo nibilă, pentru trimiterea poetului la Viena, era numai de 1.882 de lei și 35 bani. A mai adăugat W. Humpel 485 lei, din banii care fuseseră depuși la C.E.C. de soția sa, Emilia Humpel, tot pentru Eminescu, după serata muzicală din 31 mai 1887. Astfel, i s-au dat însoțitorului Gr. Focșa 2.367 lei și 35 bani. În călătoria spre Viena, Harieta l-a însoțit pe poet numai pînă la gara Verești 282. Revenită la Botoșani, ea și-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
adulților. Una dintre tendințele hiperconsumatorului nu este atât să se dea „mare” în fața altuia, cât să redevină „mic”. Astfel, vedem adulți cumpărându-și ursuleți de pluș, purtând tricouri Barbie, plimbându-se cu patine cu rotile sau cu trotineta, participând la serate la care se cântă melodii de la emisiunile de televiziune din copilăria lor. A apărut o nouă piață în care unele parfumuri integrează mirosuri specifice lipiciului pentru școlari, unele geluri de duș au miros de ciocolată, iar plăcinta „Jurassic cu Nutella
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
tacticos de a fi al burghezilor și al „ruginiților”. Astăzi, tinerii sunt apucați de o poftă nebună de produse scumpe, iar publicul adoră să contemple pe micul ecran povești despre răsfățați ai sorții, ritualuri de modă veche ale aristocraților, mari serate șic în hoteluri luxoase, croaziere și locuințe somptuoase. Luxul părea demodat, iată-l la modă; era un semn de alienare, iată-l semn al calității vieții. Oamenii cer din ce în ce mai mult mărci de calitate, cumpără produse de lux „accesibile” și fac
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
proces reflexiv de atribuire a unei intenții răuvoitoare agentului frustrant. din stările de frustrație își au originea în mediul intern al subiectului, fiind determinate de propriile inferiorități sau incompetențe. Persoana care nu a reușit, de exemplu, să „strălucească” deloc la serata dansantă la care a fost invitată, poate să se simtă, cu adevărat nefericită, dar să vadă cauza acestei nereușite nu în exterior, ci în propria, timiditate exagerată. În aceste cazuri se manifestă față de celelalte persoane (care au înregistrat un succes
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de mijloc; moarte; mod; munte; nesfîrșit; nou; oportunități; noi oportunități; pădure; spre pădure; persoane; petrec; de plecare; spre pocăință; portiță; potrivită; poveste; prieteni; problemă; pustietate; răspuns; regăsire; de regăsire; de rezolvare; ruta; rută; salopetă; scăpare; scări; scrum; scurtă; scurtătură; sens; serată; solicitare; fără spini; stînga; succes; suflet; șansă; șosea; tei; traseu; tren; trunchi; țintă; urcuș; urmare; urmă; vocație; variantă; vechi; verde; verdeață; în viață; vieți; spre viitor; vis; vizită; de-o vreme (1); 793/170/41/129/2 cană: apă (163
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
masiv; maturitate; meduză; mers; metropolă; mie; minune; moale; multă apă și soare; nașpa; naviga; necunoscut; neimportant; nemărginire; nemărginit; nesemnificativ; nimic; obiect; oboseală; oraș; pămînt; peisaj; peste; pești; plaja; profundă; putere; răcoare; rai; răsărit; răsuflare; rău; romantică; roșie; șarpe; semnificativ; sentiment; serată; șes; șezlong; sirenă; soacră; sonetă; spate; spumă; la stat; stîlp; stîncă; sufletul; superior; sus; țară; teamă; tinerețe; de toate; de tot; tristețe; unde?; univers; vacă; valoare; valuri, pescăruși; Vama Veche; vas; vast; veselie; viață; vîltoare; în vîrstă; vioi; vis; voință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o dulce exultanță. Peisajul citadin este surprins în transformările lui, ciobanii mână turmele prin oraș și se lovesc de tramvaie, pentru că nu înțeleg limba vatmanilor. Provincia îi creează o stare de spleen: "Ah, orașul, mizerabil colorat de vreun incendiu/ cu seratele în tobe, cu misterele în centru! cât să mai evoc pământul unde m-aș întoarce, dacă/ Gura suferind de vorbe aș putea s-o fac să tacă." O glosă eminesciană ne invită la stoicism când e vorba de iubire: "Trăitor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vechii prieteni, lipsiți de posibilități materiale. Pe Ela o interesa ținuta vestimentară a soțului, în timp ce el privea lucrurile cu indiferență, dar simțea "cum zi de zi femeia mea se înstrăina, în preocupările și admirațiile ei, de mine". Ela participa la seratele din casa Anișoarei, unde un avocat, dansator, învăța femeile un dans la modă: tangoul. Analizând cu luciditate noua comportare a soției, Ștefan Gheorghidiu avea impresia că "viața mi-a devenit curând o tortură continuă", că Ela se comportă ca o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unde locuia. Lucien, reporter la "Life Magazine", tocmai terminase un reportaj despre Chină, pe care a fost nevoit să o părăsească din cauza războiului. La puțin timp după sosirea la Calcutta intra în viața lui Allan și-l însoțește la o serata la Narendra Sen, care locuiește în afara orașului. Bengalezii nu-și "deschid casă" străinilor. Pentru ei, casa este un loc sacru, iar străinul nu poate fi decât un profan. În Bengal, Occidentul nu are o bună reputație, dar Narendra Sen este
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
fiind totodată întâia analiză asupra operei viitorului mare clasic român. N. Iorga propune câteva demersuri importante, toate de noutate în epocă, și anume: să-l scoată pe Creangă din sfera minoră a anecdotiștilor, pe seama cărora se amuzau copios junimiștii la seratele lor; să promoveze opera lui Creangă drept una "de o însemnătate capitală pentru cercetători", esențială pentru cunoașterea identității românești; să i se recunoască acestuia profunda originalitate, atât ca trăire autentică a tradiției, cât mai ales în evoluția limbii literare; în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de mediere. Pentru ca această participare să nu fie formală, părinții trebuie să aibă responsabilități (de exemplu, comunicarea regulată cu mediatorii sau cu diriginții claselor, îngrijirea panoului informativ etc.) si întâlniri regulate. Participarea la instruirea elevilor. Organizarea de instruiri pentru părinți, serate si alte activități consacrate cursului de mediere. Scrierea articolelor în revista școlară. Organizarea la sfârșit de an a petrecerilor pentru mediatori. Implicarea părinților în diferite activități ținând cont de serviciul sau talentele pe care le au (de exemplu, o croitoreasă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3134]
-
strict reglementată prin legi nescrise, dar precise. Ansamblul ocupațiilor evocă moravurile sociale și obiceiurile de petrecere a timpului liber: plimbări pe Champs-Elysées sau în pădurea Boulogne, în grădinile Tivilo și Luxembourg, pe terase, vizite care preced dineurile, seri la Operă, serate muzicale la Théâtre-Français sau Théâtre-Italien, spectacole la Panorama-Dramatique, la Opéra Comique sau la Variété, ruletă din Palais-Royal, baluri la Tuileries, călătorii la Versailles sau la Fontainebleau. Aceste spectacole se succed fără întrerupere. Oamenii importanți au nevoie de marcarea superiorității lor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a fiecărei generații de a o renega pe cea precedentă și de a se deosebi de ea" [Fernand Braudel, Structurile cotidianului, vol.II, p. 73]. La începutul secolului al XIX-lea tot ce este la modă poartă amprenta Londrei: elegantă, seratele, dandysmul, confortul, trăsăturile, caii de rasă și de vânătoare. Treptat însă, anglomania este înlocuită cu modă franceză. Dacă modă engleză i-a afectat pe bărbați, modă feminină s-a localizat la Paris. 388 "C'est de Paris que leș profondes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
199 Două erau orientările principale: simbolismul de sorginte franceză, inspirat de Baudelaire, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé și futurismul. Cel din urmă apăruse aici chiar în sânul simbolismului cu ajutorul lui Enrico Cardile, care îmbrățișase prompt mișcarea lui Filippo Tommaso Marinetti. Se organizau serate futuriste, se publică revista bilunara ' La Balza Futurista' a lui Guglielmo Jannelli, Luciano Nicastro și Vann'Anto (Giovanni Antonio di Giacomo) și se milită pentru eliberarea Teatrului Grec din Siracuza de povară reprezentațiilor clasice. Într-o mărturie publicată în 'L
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
într-o societate aleasă de idei căreia îi putem spune intratextualitate transgenerică. Continuum-ul cvadridimensional al lui Einstein este pus în valoare la Eminescu de lumină. Parametru esențial în teoria relativității, lumina revine de multe ori în poeme. De pildă, Serata, primă variantă a poeziei Ondina, pictează lumina ca "substanță a lumii" (I.M. Ștefan: 1989, 109). Când un șarpe se-ncolăcește, observăm următorul lucru. Pielea dinlăuntrul cercului e încrețită, cea dinafara cercului e încordată. Dar pielea e în amândouă părțile egal
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Alpar, R. Aurelian, A. Dimitriu, Eduard și Nicolae Grant, Nicolae Gropeanu, Oscar Obedenaru, Gheorghe Popovici, Vasile Ravici, Menelas Simonydi, Ion Țincu, Titus Alexandrescu, Ion Voinescu-Docuzești, S. Roguska, Dimitrie Serafim, Petre Bellet, Ion Bărbulescu. Societatea organizează nu numai expoziții, ci și serate literare sau concerte; toate artele sunt reprezentate, cu toate că patronajul rămâne unul al artelor plastice. Acest fapt reprezintă o alianță constituită pe baza sincretismului secesionisto-simbolist de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Contrar afirmației lui Petre Oprea, care se cere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
credem că poate încheia subiectul numai cu comentariile de mai sus. d. Activități politice de propagandă comunistă și manifestări culturale Pentru atragerea a cât mai multor naivi în organizația lor, uteciștii inițiau și organizau fel de fel de „festivaluri”, baluri, serate, etc. În sprijinul acestor afirmații, ne vine în ajutor tot „raportul” din care vom cita următoarele: „...Săptămâna Tineretului Anti Fascist. Tineretul conștient (a se citi „naiv” sau „mințit” n.n.) a depus următoarea muncă: în fabrici s’a lucrat o oră
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce a consemnat scribul de serviciu pe proces verbal: „...în ziua de 29 iulie s’a ținut o ședință cu comitetul activ la care s’a hotărât ca cel puțin o dată pe săptămână (subl.ns.) să aibă loc câte o serată în sediul nostru”. Prin urmare, seria reprezentațiilor de circ propagandistic nu se terminase nici pe departe ea continuând cu înverșunare demnă de o cauză mai bună până la deplina racolare a tineretului la sânul „democrat” al proaspetei organizații sectante numită UTC
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a tineretului la sânul „democrat” al proaspetei organizații sectante numită UTC, careși căuta cu frenezie adepți prin cele mai mârșave și mai persuasive metode împrumutate din „experiența” „fraților” de la răsărit, rușii bolșevici. Pe 2 august a mai avut loc o „serată” în sediul Tineretului Progresist (a se citi: uniunea tineretului comunist) la care, scrie autorul procesului verbal, „...au participat un număr foarte mare de tineri”. Câți anume, nu a specificat. Pe 4 august, iarăși „serată” ocazie cu care „...prietenul Proca a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
august a mai avut loc o „serată” în sediul Tineretului Progresist (a se citi: uniunea tineretului comunist) la care, scrie autorul procesului verbal, „...au participat un număr foarte mare de tineri”. Câți anume, nu a specificat. Pe 4 august, iarăși „serată” ocazie cu care „...prietenul Proca a ecspus (sic! n.n.) sarcinile ce stau în fața noastră”. Despre ce „sarcini” a fost vorba, iarăși nu ni s-a adus la cunoștință prin timp. Documentul ne spune că la această întrunire „...sa (sic! n.n.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
timp. Documentul ne spune că la această întrunire „...sa (sic! n.n.) hotărât un meeting în ziua de 12 august și o serbare”. În efortul lor de aservire a tineretului pentru o cauză de import, străină lui, uneori participau la aceste „serate” și mahări comuniști de la „regiune” sau, chiar de la „centru”, așa cum s-a întâmplat pe 12 august când „...prietenul Ungureanu dela Comitetul Regional a făcut o expunere asupra Congresului dela Belgrad”. În acel an încă nu intervenise ruptura dintre Rusia comunistă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vasluieni mai tineri sau mai vârstnici au pornit „vitejește” la câștigarea electoratului uneori cu orice preț. La loc de mare „cinste” erau considerate a fi distracțiile ce puteau fi oferite atunci, inaugurându-se astfel, „circul electoral”, valabil până-n zilele noastre. Serate, ceaiuri, șezători, baliverne și bârfe, baluri, retrageri cu torțe, gazete de perete, ziare otrăvite și pline de ură la adresa opozanților, trimise de la București prin toate ungherele țării, inclusiv la Vaslui. Acesta a fost cumplitul „arsenal” propagandistic încurajat și susținut din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Hollywood” (1938), divina Greta Garbo, în „Grand Hotel” (1933) - alături de Joan Crawford și John și Lionel Barrymore - sau „Susan Lennox - Curtezana” (Susan Lennox - Her Fall and Rise) (1933), cât și pe Clark Gable, în „Titanii cerului” (1933). Organizarea de baluri, serate și „ceaiuri dansante” Cunoscut, îndeobște, drept un spațiu al tristeților provinciale, Bacăul a fost, în egală măsură, și un oraș al petrecerilor, în sensul burghez al cuvântului. Cele dou) etichetări, departe de a se anula reciproc, întregesc aproape perfect imaginea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și industriași etc. De aici și până la cristalizarea formelor asociative de promovare a noilor „ritualuri” ale vieții mondene nu a mai fost decât un pas. În perioada modernă, activitățile filantropice ale locuitorilor orașului au coagulat în jurul lor numeroase baluri și serate dansante. Lor le putem adăuga și alte forme de petrecere a timpului liber, caracterizate prin aglutinarea reprezentanților aceluiași palier socioprofesional: întruniri, serbări, banchete, excursii etc. La începutul secolului al XX-lea, numărul acestor evenimente - stimulate și de faptul că, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
O statistică a poliției locale ne indică, pentru anul 1908, următoarele activități: 13 întruniri - 7 ale unor societăți culturale, 3 întruniri politice și, la capitolul diverse, alte 3 întruniri; 238 spectacole - 34 teatrale, 29 cinematografice, 3 concerte, 3 festivaluri, 26 serate, 7 baluri și 136 diverse alte spectacole; 28 de serbări și congrese - 2 banchete, 5 excursii, 7 Te-Deum-uri și, la capitolul diverse, 14 manifestări. Datele arhivistice converg către creionarea unei vieți caritabile extrem de viguroase, cei mai activi dovedindu-se a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]