159,175 matches
-
iar eu retrăiesc din nou greșelile vechi de când lumea 1977 Anul acesta... Anul acesta n-am rodit numai frunze am făcut ce nu dau umbră mă tem, Rabbi, mă tem, Doamne, că mă va blestema flămândul obosit pe drumul fără de sfârșit spre Ierusalim 1986
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
în Occidentul european, prin scrierile latinești oamenii intrau în contact cu va-lori și realități culturale eline. Pe lângă aceasta, dreptul roman, în fond prima expresie codificată a drepturilor omului, este un al doilea stâlp de rezistență al edificiului european. In sfârșit, a treia coordonată o constituie creștinismul. Religia propovăduită de Evanghelii a produs o modificare profundă a sufletului omenesc dezvoltând sentimente noi: mila față de semenii săi, iubirea - sentiment cam schematic la omul grec și roman - se încarcă cu valențe noi - creștinismul
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
este acela de a completa portretul controversat al omului și al cretorului Caragiale, umplând spații libere (de exemplu intervalul1904-1908) din biografia lui Șerban Cioculescu și răsfrângând poliedric prezența personajului Caragiale în comedia spumoasă a culiselor și a articolelor din presa sfârșitului de secol al XIX-lea și început de secol XX. Aflăm că E. Lovinescu are destui precursori în persoanele lui Anghel Demetriescu, Pompiliu Eliade sau G. Panu, contemporani ai lui Caragiale convinși de perisabilitatea comediilor acestuia o dată cu epuizarea realității social-politice
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
Literatura ca prelungire a existenței, în care criticul reconstituie din Testamentul literar al lui Holban, din corespondență, manuscrise și din presa vremii laboratorul de creație al unui prozator obsedat de problema scrisului, chinuit de fraze, precum Mihail Sebastian. Rezultă, la sfârșitul cărții, portretul unui Holban suferind în dragoste, căutând salvarea în scris și în muzică, meloman incurabil, un însingurat fără leac de supărare, asumându-și experiențele cu o luciditate declanșatoare de revelații în conștiință. Iar suita de fotografii din final face
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
secole, Cervantes, Poe, Virginia Wolf și atîția alții cu Homer, Sappho, Lucrețiu, Apuleius. Iată deci că studiile clasice nu constituie un domeniu închis, nu îndeamnă la recluziune, ci conduc spre deschidere, spre înțelegerea complexă a alterității și a modernității. În sfîrșit, trebuie relevată calitatea stilistică, diversă, desigur, dar mereu înaltă. Între sobrietate elegantă, rigoare geometrică și înflorire eseistică, tonul își găsește specificitatea. Pretutindeni, fraze armonioase, proprietate terminologică, expresivitate: cine a frecventat pe Eschil și pe Vergiliu știe să modeleze și să
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
Un peisaj de toamnă se termină astfel: „și dacă răstorni capul puțin pe spate simți/ cum se înclină anul spre iarnă -/ și ți se face frig”. Aceeași mișcare revine în finalul unei reverii asupra glacialității ce pare a nu avea sfârșit, Frigul și scheletul său. M. Ivănescu oferă o structură nu mai puțin durabilă acestei senzații termice - dar fără nici o asemănare cu spaima de ger a lui Vasile Alecsandri (al cărei apogeu e reprezentat de Pohod na Sibir). Sibianul de adopțiune
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
este să realizăm marea deschidere a viziunii sale, forța și originalitatea unei melopei șoptite, care sfârșește prin a ni se impune, cu o blândă complicitate tiranică. Acest poet ne-a propus, de la începuturile sale, în foarte densul peisaj liric de la sfârșitul anilor șaizeci, altceva. Întorc, nu contra lui, ci în direcția sa, o meditație asupra raporturilor dintre ființele omenești, jocularități (p. 242). Aici, autorul propune o analogie între existența umană și... gesturile unui joc (de copii, dar și de adulți?) - pe
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
i-am bloca inclusiv pe americani la mantinelă - vă spun eu! În paranteză fie spus și fiindcă iubesc transparența, calvarul meu dintotdeauna a fost învățământul metodic după programe alcătuite de extratereștri picați cu OZN-urile pe strada G-ral Berthelot... în sfârșit, cabinetul Năstase are un ministru care va înscrie România pe orbita țărilor cu o civilizație după care tânjesc Franța, Germania, Grecia și, mai ales, orașul incașilor, Machu Picchu.
Reformele athanasiene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13445_a_14770]
-
făcîndu-se un soi de tabula rasa din toată literatura română scrisă înainte de venirea comuniștilor la putere. În timp, lucrurile au revenit oarecum la normal, marii clasici și-au recîștigat locul pierdut prin vremelnica lor trecere la index, astfel încît, la sfîrșitul anului 1989, exista în literatura română un canon literar hibrid (în continuă transformare și cu goluri tot mai mari, dat fiind faptul că operele scriitorilor imigrați sau doar ostili regimului politic erau automat scoase din circulație), combinație între marile valori
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
miză la nivelul operei lui Rebreanu. Pe urmele lui Nicolae Manolescu el consideră că Ciuleandra are resurse pentru o posibilă ascensiune într-o ierarhie valorică a creației rebreniene, în vreme ce Răscoala este romanul cel mai expus eroziunii timpului. De altfel, la sfîrșitul monografiei sale, Ion Simuț face un clasament cvasi-sportiv al romanelor lui Liviu Rebreanu în funcție de sistemul de valori al literaturii române de azi: „În ceea ce ne privește, credem într-o configurație valorică a romanelor rebreniene grupate pe trei registre: pe treapta
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
la televiziune, de perechile de cizme colecționate de Mihaela Rădulescu, de paginile dosarelor lui Vadim Tudor, ei, da, ar fi un eveniment. Însă cît înseamnă acest număr pe o scară a eforturilor culturale, într-o societate a unei tranziții fără sfîrșit, o știu doar cei care sînt oameni ai faptelor: Poesis este o investiție în cultura sătmăreană”. Domnule Vulturescu, investiți în continuare în poezie și nu vă preocupați de picioarele doamnelor Esca sau Rădulescu! Cititorii de la noi, așa puțini cum sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
e genul esopic, iar prin inventarea de șopîrle textele lui nici nu cîștigă, nici nu pierd nimic, titlul volumului de acum 30 de ani, publicat în variantă electronică de LiterNet, își are în mod excepțional, substratul lui trimițînd la acel sfîrșit de august 1968 - e alcătuită aproape exclusiv din fragmente de știri, cu precădere externe, adevărate curiozități care, în realitatea lor, mimează născocirea. Firul roșu e povestea unui navigator solitar pe ocean, văzută tocmai prin ziarele lumii, totul asezonat cu prospecte
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
din lumea modei, staruri și starlete ale presei bulevardiere, deveniți cu toții autori de autobiografii sau chiar romane, unele dintre ele scandaloase, încălcînd tabuuri, altele retrase de pe piață prin decizii juridice imediat după apariție. Totul a culminat cu un record, în sfîrșit „literar”, demn de Guiness Book: Paulo Coelho a izbutit să semneze toate exemplarele romanului său Alchimistul, tradus în 52 de limbi. În schimb, discursul scriitoarei americane Susan Sontag, laureată a Premiului Păcii, un text critic la adresa politicii actuale a Casei
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
dintre liderii de opinie ai romilor, îl contrazice. Pe vremea cînd țiganii erau robi, adică pînă pe vremea lui Cuza, aceștia își căsătoreau copiii la vîrste mici, fetele de îndată ce deveneau nubile, pentru ca stăpînii să nu profite de fecioria lor. Spre sfîrșitul săptămînii, Emma Nicholson se mai îmblînzește, autoritățile române așijderea și se ajunge la compromisul ca mirii să fie separați pentru a nu mai întreține relații sexuale, Cioabă își păstrează drepturile de părinte, iar despre anchetarea mirelui sub acuzația de viol
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
vreo cîțiva ani în urmă, poetul Șerban Foarță își lua prin surprindere cititorii, ba chiar și pe mulții dintre oamenii care îl cunoșteau destul de bine, deschizînd o expoziție de pictură, intitulată Cromografii, la Muzeul de Artă din Timișoara. Acum, la sfîrșitul lui septembrie, în cadrul Zilelor Poesis de la Satu Mare, el a deschis o nouă expoziție, una care o conservă și o prelungește pe cea anterioară. În legătură cu evenimentul de la Timișoara, în cadrul căruia poetul își lansase, prin aruncare dintr-un coș special amenajat, și
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
lui Eminescu, propusă inițial pentru publicarea la Editura pentru Literatura Poporului din Beijing. Dar, în condițiile economiei de piață, fără comenzi profitabile solide sau un sprijin material substanțial acordat, adesea un proiect, oricât de atrăgător, se duce greu la bun sfârșit. Asta a fost și soarta manuscriselor profesorului Feng care au zăcut ignorate timp de aproape 20 de ani. O oportunitate pentru reeditarea operei eminesciene în limba chineză s-a ivit în urma vizitei în România și în Republica Moldova, la începutul verii
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
întâlniri aproape prea târzii cu fericirea: „Atât amar de ani am confundat plumbul cu platina, fiorul unei strângeri de mână cu răspunsul pe care sufletul meu l-a așteptat o viață întreagă. Și cât de trist este ca să primești în sfârșit acest răspuns, mult așteptat, abia atunci când nu mai poți să-i închini decât un prea scurt crâmpei de viață!...” Un interviu barbian, i-am putea spune, este cel luat de Daniel Tei matematicianului Octav Onicescu. Și când spun barbian, mă
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
neapărat necesar să se țină seama, trec la câteva probleme mai generale. Un terorism mic De ceva timp mă obsedează o serie de întrebări. Dacă s-a tot scris despre subiecte, teme, motive mari și poezia și-a permis în sfârșit să fie și minoră, până unde se poate merge în această direcție? Dacă nu se mai scrie cu rimă, ritm și alte reguli prozodice stricte, cât de late, lungi, prozaice pot deveni versurile? Dacă materialul lexical poetic s-a îmbogățit
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
Bahtin, carnavalescul semnifică prin urmare o entitate pozitivă prin împletirea universalului, socialului și corporalului omenesc. Nu așa-zisa satiră alcătuiește sensul de căpetenie al unei viziuni grotești, ci perspectiva pozitivă (salvatoare) a metamorfozelor vieții, simultaneitatea morții și a nașterii, a sfîrșitului și a începutului în toate cele ce ființează. Nu alta pare a fi filosofia inspiratoare a lui Cristian Simionescu, care cultivă un amalgam în fond bine dispus al contrariilor turnate în pasta groasă a unui imaginar aparent alienant, de facto
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
Gimnast la inele) „Viața mea e o fereastră zăbrelită des cu limite./ Iar dincolo de ea stă ascunsă Fiara-Infinit” (Fiara-Infinit). Aceasta pare să fie drama trăită de poetul care, de altfel, imaginează spații ilimitate, mări și țărmuri fără-nceput și fără sfîrșit, aproapele și departele. Ei bine, dorința aceasta de a rupe limitele, de a găsi ceva palpabil se împlinește, cum spuneam la început, prin experiența (atît de palpabilă, nu?!) a exilului. Existența se însuflețește, peisajele devin mai pitorești, prezența umană e
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
eliadești. Prima dintre teze, care trece sub forma unui citat și pe coperta a patra a cărții, ține de o anume modă. Dar nu acesta ar fi defectul ei principal, ci acela că, formulată în prefață, ea rămîne, pînă la sfîrșit, o afirmație lipsită de demonstrație critică. Cea de-a doua teză a cărții, care vede în Dionysos arhetipul eroilor lui Eliade e constant reluată, în fiecare dintre subcapitolele părții a doua, ce se ocupă, rînd pe rînd, de romanele publicate
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
Homer, Hesiod și Heraclit), în teatrul lui Euripide și Aristofan (toate acestea fac obiectul Capitolului 1), la Socrate și Platon (Capitolul 2), la Aristotel (Capitolul 3), apoi în Epoca Luminilor, mai precis la Kant și Schiller (Capitolul 4) și, în sfârșit, la Hegel (Capitolul 5). În afară de asta, pe tot cuprinsul cărții autoarea acordă o atenție specială operelor lui Nietzsche, Derrida, Gadamer, Deleuze, Eugen Fink și alții. Faptul că, în varii proporții, autoarea recurge la instrumentele teoretice oferite de literatura comparată, filologia
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
elaborări care au avut loc, ulterior, în domeniul teoriei jocului: „recursul hegelian la joc și seriozitate ca parodie a filosofiei prefigurează tacticile, folosite de artiștii-metafizicieni (Nietzsche, Fink, Gadamer), de a întrețese (mai degrabă decât de a contrasta) polii joc-seriozitate.” În sfârșit, aș avea două critici la această carte. Mai întâi, deși își concepe lucrarea, într-un chip extrem de ambițios, drept „o genealogie a jocului în filosofia occidentală”, autoarea nu discută câtuși de puțin (nici măcar nu amintește) alți filosofi occidentali majori în
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
Telefil Când, la sfârșitul meciului Steaua (nema) - Neman Grodno, antrenorul Victor Pițurcă a spus reporterului de la Antena 1 că echipa sa nu a jucat rău, doar că a fost lipsită de șansă și că, la urma urmei, contează calificarea, am auzit o cucuvea* în
Cânta o cucuvea în noapte by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13518_a_14843]
-
să accepte că vrea. O alternativă care exclude “geniile”, într-un moment în care conceptul romantic de geniu va fi căzut în desuetudine. O alternativă, pe de altă parte, care nu e nouă, dar impusă acut în momentul actual al “sfîrșitului criticii literare” canonizante. Cititorul, pentru a fi readus spre ficțiune, trebuie convins că participă sau la balul divinității de semn pozitiv ori negativ, sau la balul istoriei. Scriitorul se reconvertește în mistagog sau profet, ori, naufragiază împreună cu minusculul său echipaj
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]