866 matches
-
sticluța de horilcă și o dădu pe gât, făcând semn Întregii cete s-o ia din loc. După plecare lor, babulea Își reteză degetul mânjit de cerneală și-l aruncă În cuptor, punând-o și pe Fevronia să-și taie sfârcul și să-l arunce-n flăcări. „Acum, bodogăni ea, aș vrea să știu și eu cum vor dovedi tovarășii că am semnat....“ Astfel că la Întoarcerea lui Nicanor acasă, pactul cu Anticristul fusese mistuit de foc. ... Se luminase de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de hienă, as de treflă, damă de pică, fustă, evantai, genunchi, ciorapi, pantofi, cizmă, pinten, copită de cal, ochi de viezure, șold, sân, gleznă, țigară de foi, oliță de noapte, lighean de bărbierit, cremă de ghete, biberon, foarfece de tablă, sfârc de madonă, fereastră, scaun, ușă de biserică, cioara de pe gard, vrabia din mână, fum de tămâie, mosc, negrul de sub unghie, bătătura de pe talpă, pilea de găină, corn de rinocer... - Oho, dar ați prins limbariță, nu glumă, exclamă Mașa, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
glasul. Doriți cumva această bucățică de salam?“ „Gheișa“ scoase un chițcăit gingaș. „Am avea noi atâta inimă să refuzăm o doamnă?“ În fine, luând figura impozantă a unui toreador aflat În fața unui taur, Ippolit aruncă „gheișei“ cu șase rânduri de sfârcuri o feliuță de salam... „Gheișa“ culese felioara aruncată pe podea și o ascunse grijulie În marsupiu, după care făcu o nouă plecăciune În fața brigadierului. „Ciudată creatură, gândi Ippolit. Cine a mai văzut un șobolan posedând o traistă de piele sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de femei care gemeau Întinse pe scaune ginecologice, amplasate nu pe podea, ci pe tavan. Noimann le observa cu atenție picioarele care, În locul unghiilor, erau Împodobite cu pleoape și gene vopsite strident, posedând, În același timp, pe labii și pe sfârcuri dinți. La fiecare mișcare a mâinilor chirurgilor, femeile Își dădeau ochii peste cap, scrâșnind puternic din măsele. Noimann se pregătea tocmai să-și scoată din geanta diplomat dăltițele, burghiele și cleștii de stomatolog când un medic ciung, ras În cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
tactica lui Lev Nikolaevici...” „Adică”, zise stomatologul, cu gândurile duse aiurea. În memorie Îi reveni o scenă În care protagoniști erau el și prima sa logodnică, legată În bucătărie de un scaun. Noimann se apropiase de ea, aprinzând bricheta În dreptul sfârcurilor. Logodnica țipase de spaimă. Noimann jubilase. Jocul Îl incitase În așa măsură, Încât Noimann Își pierduse cu desăvârșire controlul, sfârșind prin a-i stinge țigările de pubis. A urmat inevitabila ruptură și prima lui degringoladă. Un marș care a durat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pot satisface cele mai secrete fantezii În materie de sex...” Biciul Îl folosise el sau Satanovski? Sau distinsa domnișoară arhitect Îi biciuise pe amândoi, altoindu-i, rând pe rând, ca pe niște armăsari năbădăioși ce scot foc pe nări, pe sfârcuri, pe subsuori și prin alte locuri mai sensibile?! Noimann se simțea În sinea sa un păcătos. Buricele degetelor, buzele, laringele și ochii, fiecare orificiu, fiecare por de pe epiderma lui trecuseră prin Încercări supreme. „Oare viața Înseamnă experiment?” se Întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
strigătele, În alte euri care s-au evaporat În aer”, gândește Noimann și gândurile Îi ies din cap și se agață de păienjeniș... Lilith, Lilith... „Eu și cu Lilith am fost totuna. Un singur corp, patru picioare, patru brațe, patru sfârcuri și două spinări, când deasupra, când dedesubt... Apoi o singură spinare, ca și cum ar fi fost două, stând În două picioare, ca și cum ar fi stat În patru, târându-se În patru labe, ca și cum s-ar fi târât În opt. Un singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Marea diferență dintre ea și o păpușă de cârpe oarecare stă în detalii: un penis flasc și testicule. Sau un vagin dantelat din pânză. Un șiret strâns în dos pentru a simula un anus. Doi nasturi cusuți pe piept drept sfârcuri. Păpușile astea le folosesc pentru reconstituiri copiii ajunși aici. Pentru a demonstra ce a făcut Mami sau Tati sau noul prieten al lui Mami. Copiii își vâră degetele în păpușile astea. Le trag de părul lor de sfoară. Le strâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
păpușile astea. Le trag de părul lor de sfoară. Le strâng de gât și le scutură până le cad capetele umplute cu cârpe. Le lovesc și le ling și le mușcă și le sug, și e îndatorirea Corei să coasă sfârcurile la loc. Găsește ea alte două bile de sticlă când micul scrot de fetru e smucit prea tare. Tot ce li s-a făcut copiilor li se face păpușilor ăstora. Nimeni nu ajunge din întâmplare la o slujbă ca asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
avea un himen de plastic înlocuibil, care putea fi comandat. Ambele păpuși, spunea broșura, aveau gâturi și recturi adânci, potrivite pentru o penetrare orală și anală viguroasă. Siliconul avea memoria formei și se întorcea la ea, orice ai fi făcut. Sfârcurile puteau fi întinse până la de cinci ori lungimea lor fără să se rupă. Labiile, scrotul, rectul puteau fi întinse pentru a se acomoda aproape oricărei dorințe. Păpușile, spunea broșura, suportau ani întregi de satisfacere violentă, susținută. Pentru curățare se folosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de cât și le încruntase. Își simțea urechile arzând. Fierbinți, parcă topite. A găsit păpușile în biroul directoarei. Stând pe sofa. În pielea goală, zâmbind. Cu fețele pline de pistrui, nerușinându-se de nimic. Directoarea Sedomnulak trăgea de unul dintre sfârcurile băiatului. Cu degetul mare și arătătorul, doar cu unghiile de un roșu închis, directoarea răsucea și trăgea de sfârcul roz. Trecându-și degetele celeilalte mâini în sus și-n jos printre picioarele fetiței, directoarea spunea: — Măi să fie, parcă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pe sofa. În pielea goală, zâmbind. Cu fețele pline de pistrui, nerușinându-se de nimic. Directoarea Sedomnulak trăgea de unul dintre sfârcurile băiatului. Cu degetul mare și arătătorul, doar cu unghiile de un roșu închis, directoarea răsucea și trăgea de sfârcul roz. Trecându-și degetele celeilalte mâini în sus și-n jos printre picioarele fetiței, directoarea spunea: — Măi să fie, parcă-i adevărată. Cora i-a spus directoarei că-i pare rău. S-a aplecat să-i dea băiatului părul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
directoarea spunea: — Măi să fie, parcă-i adevărată. Cora i-a spus directoarei că-i pare rău. S-a aplecat să-i dea băiatului părul de pe frunte și a spus că habar n-avusese. I-a încrucișat fetiței brațele peste sfârcurile trandafirii. Apoi i-a încrucișat și picioarele din genunchi. I-a pus băiatului mâinile desfăcute în poală. Păpușile zâmbeau acolo nemișcate. Amândouă aveau ochi de sticlă albaștri, păr blond. Dinți strălucitori de porțelan. — De ce-ți pare rău?, a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
zi cu urechile găurite, apoi cu un piercing în buric, apoi cu buzele rujate, apoi duhnind a parfum. Băiatul a sosit, la un moment dat, cu un tatuaj. Un lanț de spini în jurul mușchiului firav de la pulpă. Altă dată, cu sfârcurile găurite de niște inele de argint. Apoi cu penisul găurit. Odată, cu părul blond mirosind acru. Mirosind a gălbenele. Ca pungile de marijuana din camera cu probe. Camera aia plină cu pistoale și cuțite. Pungile de marijuana și cocaină care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
poartă doar chiloțeii lui albi, murdăriți în spate cu vaselină. Fetița, doar un slip de satin, întărit de la atâtea pete. Cu un singur braț, detectivul apucă păpușile grele cât doi copii, și le strânge la piept. Cu inelele lor din sfârcuri și tatuajele și păduchii lor lați. Mirosind a fum de iarbă și a lichidul care se scurge din Betty Suflătoarea. Fluturând pistolul, Cora îl îndrumă spre ușa biroului. Cu toți bărbații ăia dându-i târcoale, pândind-o, Cora îl forțează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cum să nu reușească. Are fetița. Băiatul. Pistolul. Chiar dacă rămâne fără benzină, nimeni n-o să-i fută copiii. Chiar dacă trupele speciale îi trag în cauciucuri. Chiar și atunci, o să-i împuște în trupurile lor de silicon. O să le spulbere chipurile. Sfârcurile și nasurile. N-o să rămână nimic în care vreun bărbat să vrea să-și bage scula. O să facă la fel cu Betty Suflătoarea. Și o să se împuște și ea. Ca să-i salveze. Să ne înțelegem. Nimeni nu spune că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ca să piloteze, dar se va afla acolo, în carlingă, cu tot ce a învățat la aviație. Aici, în cabina de piele a Gulfstream-ului G550, Flint s-a descălțat de cizme, și unghiile de la picioare îi sunt încă rozalii ca sfârcurile, din cauza ojei. Încă se mai simte o notă de Chanel No. 5 amestecată cu mirosul de transpirație. Într-una din ultimele lor reprezentații, în orașul Missoula din Montana, a ieșit o fată din mulțime și le-a spus că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
că e dispus să se istovească împreună cu ea, deasupra ei, prin ea, sub ochii ei strălucitori, frumoși și cu globi rotunzi, ca de ciută (deși nu există pe glob ciute cu ochi de safir!), ciupind în joacă cu buzele de sfârcurile maronii, morfolind sânii tari, plini și obraznici, depărtându-i violent picioarele desăvârșite, cu piele mătăsoasă... Cu toate că nici unul nu știa de teoretizările înțeleptului Shari Vatsyayana din Benares, alcătuiră un nou ghid amănunțit al practicilor sexuale orientale, trudindu-se în cumplite lupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu ramura înnegrită... - Da... te uiți acum la individul vulgar, îngrozitor de banal, cu ceva burtă, îmbrăcat și-aiurea... Iubirea vieții mele? Sortitul? Hotărât lucru, printre femeile proaste, da’ proaste rău, aș fi în frunte... Mă mângâia, ciupindu-mi în glumă sfârcurile și lobul urechilor, era foarte bronzată, doar sânii se desenau ca două cupe albe și-un triunghi alb, unde a fost slipul. - Pe mine de ce m-ai ales? am întrebat-o. - Pentru c-ai venit la întâlnirea aceea absolut nesuferită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
varga și am Înțeles că fetele și-au pus de gând să mă transforme În jucăria lor sexuală. „Ah, uite-l cum s-a excitat!“ a exclamat cu o voce nazală fata cu portjartiere albastre, În timp ce-și atingea sfârcurile cu unghiile ei lungi și roșii. „Potoliți-vă!“ le-a certat compozitorul. „Îmi cer mii de scuze, fetele sunt amețite rău și au uitat de bunele maniere. Vă rog să le scuzați“, a spus el cu capul plecat. Avea aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
acoperi ochii lui Noriko cu o mască specială, pe care era inscripționat Virgin Air, din acelea care se distribuie gratuit pasagerilor de la clasa business. — Nu! Ce vrei să faci? Încercă Noriko să-și elibereze fața, dar bărbatul o pișcă de sfârcuri, ceea ce o făcu să scoată un geamăt puternic, În timp ce el termina de fixat masca pentru ochi. — Keiko, ai pregătit ce te-am rugat? I-am Întins bărbatului o bucată de plastilină, din aceea care se folosește la orele de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mine, fii blând, fii blând, fii blând! repeta ea, trăgându-și cu putere nasul. Era Însă conștientă că nu merita să se poarte cineva frumos cu ea. — Am Înțeles, o să fiu foarte blând cu tine, spuse bărbatul În timp ce Îi lingea sfârcurile cu vârful limbii. Fiorul atingerii o făcu pe Noriko să scoată un geamăt subțire și să-ți răsfrângă degetele de la picioare. — Privește-ne cu atenție, Noriko, și recunoaște că ești geloasă, nu te ascunde, spuse bărbatul așezându-se Între picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ridicându-se din fotoliu și apropiindu-se de mine. Cu banii jos, i-am răspuns eu. Imediat a Început să-mi descheie doi nasturi de la cămașă, apoi mi-a dezgolit pieptul, s-a aplecat și a Început să-mi sărute sfârcurile. Era mai Înaltă cu un cap decât mine. În jurul ei plutea un miros puternic de parfum. Acum că o priveam de aproape, am putut să observ că materialul costumului ei nu era de mătase. Avea trăsături ușor ascuțite; atât fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mă aflam acum la Paris. Când am fost noi la festivalul de film din Italia... și când spun noi, mă refer la mine, la el, la Reiko și la neisprăvitul ăla de Gan... În mintea mea se amestecau imagini disparate: sfârcuri Întărite și țuguiate, gambe strânse Într-o pereche de ciorapi de damă, un spate acoperit de un puf de un auriu palid, degetele picioarelor vopsite cu ojă de culoare metalizată. Dintre toate acestea se degaja imaginea fotografiei primite de la Gan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o hartă, apoi a sfredelit lutul, apoi a ascuns comoara. În ziua a șaptea, la răsăritul soarelui, o dată la o mie de ani, deasupra, se aprinde un foc. "Copile, drumul este, de fapt, o prelungire a ceea ce nu ești. Caută!" Sfârcurile, prune răscoapte în noapte cu lună. Fiul împăratului doarme, zmeul se alăptează până îi cresc aripi, până solzii se transformă în pene, ghearele în petale de iriși; zmeul în scutece verzi, primăvara. Buzele, două tușe de nori în luna mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]