985 matches
-
varietate de tămâie. Astfel, sunt disponibile arome de : brad, pascalia, iasomie, trandafir, aur, argint, crin, bizantin, violete, frezie, floare de munte, gardenie și, în fine, „tradițională”, sub forma unor mici bulgări de culoare neagră, parcă ar fi cărbune de grătar sfărâmat mărunt. Separat de acestea, se găsește o cutie mare pe care scrie „smirnă Ierusalim” și o alta cu rășină de brad, grosieră. Ultima cutie nu este inscripționată, este marcat doar prețul. Mai pot fi achiziționate, de la același stand, și arzătoare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
personal: distrugerea orașului București. După estimări oficiale, cutremurul de la 4 martie 1977 a costat România peste 2 miliarde de dolari. Bucureștiul a fost confruntat cu o situație dramatică. Mii de familii rămăseseră fără adăpost, pradă provizoratului sau chiar destrămării. Clădiri sfărâmate sau zguduite, străzi mutilate completau peisajul dezolant al orașului. în fața lipsurilor, mizeriei și suferințelor unui oraș întreg, conducătorul României a hotărât o soluție radicală: construirea unui nou centru civic. Cu astfel de probleme nu se mai confruntaseră până acum decât
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a răspuns încă o dată speranțelor și așteptărilor Lui. Aceasta este consolarea. Cronicarii, ca supraviețuitori, ușurează durerea și îndoielile încercând să răspundă la întrebările grave puse de prima Cruciadă. Și ofereau astfel elementele pe care putea fi reconstruită o viață evreiască sfărâmată 13. În paralel, în contrast cu existența chinuită a evreilor medievali, șederea în paradis oferă mult mai multe plăceri și liniște, iar martirii care ajung acolo se bucură și de o veșnică odihnă sabatică, și de odihna divină. Cronicile sunt pline de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
clasamente. A fost un fel de nebunie colectivă. Apoi ne-a trecut. Mi-au rămas până azi însă în cap impresiile din timpul meciurilor „de cap” aprig disputate ceasuri întregi, ipostaza de „eu jucând «cap»”, senzația bulgărilor de zgură roșie sfărâmați, pulverizați, și a prafului de pe „teren”, răscolit de dansul picioarelor noastre tinere și neobosite, încălțate în tenișii epocii. * O amintire despre o amintire. O amintire din copilăria tatei pe care el mi-a povestit-o, în copilăria mea, la Cluj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
tinerelor speranțe ale literaturii italiene din aju nul și de după războiul cel mare. De unele din aceste procedee stilistice avea să se folo sească mai târziu omul tuturor Împrumuturilor și improviza țiilor, ziaristul Nae Ionescu, cu fraza lui voit abruptă, sfărâmată, ponc tuată, sincopată, dând să Înțeleagă cititorului că ar avea de-a face cu un temperament sau caracter nervos, colțuros și vag dictatorial, care-i lipseau Însă. La fel ca și lui Ramiro Ortiz, care pentru Întâia oară a lansat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tari, dar poarta e închisă. Mă strângi ca o haină care îmi provoacă durere! Cum pot să mai zâmbesc? De ce toate astea? Erau întrebări pe care și le punea. În mintea ei se derulau de-a valma întâmplări și imagini sfărâmate pe care nu mai dorea să și le amintească sau să le retrăiască. Ar fi vrut să spună tot ce știa despre el. Ii stătea pe buze. Era biciuită de adevărul pe care îl ținea secret în povestea vieții ei
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
călători zi și noapte pe Rin, ducând și aducând mărfuri. și atunci am să-i văd pe toți mândri noștri cavaleri, care și-au pustiit moștenirea lăsată de strămoși și și-au Înfometat satele, și pe Împărat, cu aroganța lui sfărâmată, cu toți aliații lui care și-au pus zălog coroana strămoșilor ca să poată purta războaie și să prade ținuturi străine. Bertold Îl privi zâmbitor pe fratele lui, ai cărui ochi vizionari sclipeau În semiobscuritatea Încăperii: — Tu, frate, tu ai să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
neam nobil. Îi vreau vii pe toți! Se lumina de ziuă. Curtea, conacul, câmpurile de jur Împrejur până departe la marginea pădurii erau roșii de sângele care se amestecase cu zăpada și cu noroiul. Peste tot zăceau trupuri sfârtecate, arme sfărâmate, bucăți de scuturi. Muriseră mare parte dintre oamenii lui, dar și dintre trădători. Muriseră și mulți țărani. O clipă Conrad Își plimbă pri virea Înnegurată peste câmpul roșiatic și și aminti cuvintele lui de odinioară, când În sala mare le
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Dați-le foc cu fân cu tot, strigă unul. Cum ideea li se păru foarte nostimă, câțiva se repeziră spre bucătării ca să aducă tăciuni aprinși. În acea clipă, intră pe poartă cavalerul Adalbrecht, cu o mână de soldați. Aveau armurile sfărâmate și hainele pătate cu sânge. Se vedea limpede că veneau dintr-o confruntare care nu le adusese noroc. — Opriți, strigă ministerialul. Era furios și plin de ură. Abia reușise să fugă prin În tuneric din măcelul de la Molsheim și Își
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ne ducem să aruncăm o privire. Am intrat în camerele subterane ale monumentului in care se prăvăliseră bucățile statuii dinamitate. Chiar și acum îmi aduc aminte cu claritate capul aproape intact al lui Stalin în lumina apusului, alături de degetele sale sfărâmate, care se aflau nu departe. Atunci mi-am dat seama că politica și viața publică din țara mea erau mult mai complicate decât mi-aș fi putut imagina vreodată. Interesul meu a fost întărit de experiența mișcărilor reformiste ale Primăverii
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Basarabi și voi Mușatini, a spus Eminescu. Rămâneți în umbră sfântă, adaog eu, voi cântăreți ai durerii poporului, a întunericului, a disperării și nădejdilor neîmplinite! Strigătul vostru a trecut hotarul timpului și neamul vostru a fost izbăvit. Rămâneți alături de căminele sfărâmate, de bourii și zimbrii vremilor eroice, alături de dihăniile care vă tulburau bucuria vieții, alături de magii care v-au înzestrat cu rudimentele culturii. Datoria noastră este să vă culegem cu pietate cântecele, cu grijă și înțelegere, în tot ce au ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
figuri bizare, dar benigne pe care orașul le adăpostește, iar soția sa călugărită revine la violența care a marcat-o, aceea a spar- gerii farfuriilor de către Lefter, în încercarea de a recupera din cioburi principiul de ordine a unei existențe sfărâmate. Tonul ușor elegiac, meditativ, în prelungirea unei état d’âme creează rama romantică care amplifică elementul anecdotic aducându-l la condiția unui fapt universal. „Tot într-un timp, colo departe, în haosul zgomotos al Bucureș- tilor, trecătorii puteau vedea un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
footnote Acest text a fost publicat inițial în revista „Filologie Rusă” a Universității din București, în luna iulie 2012, nr. XXVIII, pp. 71-78, Editura Universității București (vezi și formatul electronic http://www.filologie-rusa.ro) footnote> Secolul XXI. O promisiune deja sfărâmată. O promisiune de raționalitate, belșug și armonie, uzurpată, după trecerea doar a primei decade din acest veac, de către absurd, austeritate și de realitatea unei Europe buimace, cu state care se reped unele asupra altora, într-un război economic fără precedent
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
roșească Când o cuvântăm Țărna ce călcăm? Românașul o iubește Limba,țara,vorbe sfinte Ca sufletul său, La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață (s pământului. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiți enunțuri cu cuvintele: armonioasă, românașul, strămoși, țărna. 3. Găsește perechile de cuvinte cu înțeles opus. 4.Compune cel puțin trei expresii despre limba
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
dacoromâni. Slavii părăseau încă de mult țările de de-a stânga Dunării și tot în mai mare număr se stabileau în peninsulă, unde i ademenea farmecul bogățiilor din orașele ei, dar când zăgazul la moartea lui Mauricius a fost complet sfărâmat, ei s-au prăvălit peste Dunăre în mase enorme. Dacoromânii erau de altfel deprinși cu dânșii, deprinși nu numai în teritoriile de de-a dreapta fluviului, unde demult trăiau alături de ei, dar și în cele de de-a stânga, unde este
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
viitor), Balanța este urmată de Patul conjugal al lui Daneliuc și de filmul unui tânăr Nae Caranfil E pericoloso sporgersi. Este așa și-așa, de pildă, ce face Radu Nicoară (Polul Sud), după cum ar trebui salutată opțiunea Mariei Maric (Tinerețe sfărâmată) pentru povestirea solidă, bine articulată dramatic și pendulând curat între tensiune și umor ; în aceeași categorie ar putea intra și Timpul liber al lui Valeriu Drăgușanu cu rezerva că filmul este inegal : plin de surprize plăcute în prima parte, dezamăgitor
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de gunoaie. Microorganismele care mor devin petrol. Copacii doborâți devin cărbuni. Ceea ce zăcea în fața ochilor mei n-avea însă în ce să se transforme. Era gunoi pur din care nu se putea face nimic. La ce putea servi un video sfărâmat? M-am dus la bucătărie să mai caut un strop de whisky prin chiuvetă, dar picătura proverbială n-a fost de găsit. Nici măcar una. S-a scurs totul în canal... în subteranul fără fund... în lumea dominată de Întunegri... în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
in the Wind. Ascultându-l, m-am gândit la melc, la unghieră, la mâncarea italienească splendidă. Lumea asta e o adevărată revelație. Soarele de început de toamnă sclipea la suprafața mării, purtat de valuri. Se vedea ca o oglindă mare, sfărâmată, și pentru că era atât de fărâmițat, nu lăsa impresia că-și va mai putea reveni vreodată. Nici dacă l-ar fi ajutat toate oștile împărătești. Cântecul lui Bob Dylan mi-a amintit de fata de la firma de închiriat mașini. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ne-a putut descoperi. Peste câteva minute banda a dispărut în urlete. Când am ieșit din ascunzătoare, n-am mai recunoscut localul. În amândouă Camerele era o jale. Mesele răsturnate, hârtii și registre rupte și împrăștiate, toate lămpile sparte, scaune sfărâmate etc. Geamurile de la ferestre erau țânduri. Camera administrației avea ferestre mari, cum sunt cele ale magazinelor, având geamuri de o grosime neobicinuită, de cel puțin 6-7 centimetri. Manifestanții, neputându-le sparge cu bastoanele, au scos pietre cubice din stradă și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
suficiente bube-n cap, cum de-ți vine domnule Năstase să candidezi la președinția României? Chiar ne crezi proști pe toți, să-ți tot suflăm în pânzele corabiei tale; tu să te alegi cu onorurile și averile, noi cu „organele sfărâmate”. Ar trebui dată, și sper că se va da, o lege care să interzică celor asupra cărora planează numai acuzația de corupție, hoție, mafie, și care au dosar pe unde au, să le interzică zic, accesul la orice funcție, cât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în urmă. Avea doi băieți, ambii s-au apucat de droguri, au intrat în industria pornografică după care au început conflictele. Vocea Grazynei tremura povestind șocul ei la ideea că dăduse naștere unor monștri. După un timp Grazyna, cu inima sfărâmată, a declarat că nu îi mai recunoaște drept fii. Băieții s-au înfuriat pe ea și i-au distrus casa, țipând și chemând-o cu tot felul de nume. În aceeași perioadă soțul ei, alcoolic, a părăsit-o. Deși toate
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și rușine să faci așa ceva?“ l-a întrebat. — „Ba îmi este, dar ce pot?](Ibidem, p. 169.) Într-o oră tot a fost săvârșit. Maica stariță, revenind acasă cu trăsura, i-a întâlnit, cu camionul încărcat cu clopote întregi și sfărâmate, la cârciuma din Cozieni, unde făceau un chef nespus! Ea a sosit galbenă ca ceara și neputând vorbi, iar maica Evlampia, într-o stare de exasperație turbată și de durere, indignată că nu s-a găsit nimeni care să facă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
suporta mintea mea. În New Hampshire mă pisa Întruna să‑i repet bancuri vechi, gaguri vechi, vechi clișee de vodevil. - Ia cântă‑mi cupletul ăla al lui Jimmy Savvo! Sau: Cum era chestia aia cu soțul furios? Bărbatul cu inima sfărâmată care‑i spune prietenului său: „Soția mea mă Înșală. - A, da! Și prietenul Îl sfătuiește: „Fă dragoste cu ea În fiecare zi. Cel puțin o dată pe zi. Și fix Într‑un an ai s‑o vezi moartă.” „Nu mai spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
trebuie să avem un pic de răbdare, că să vedem cum Regele o să fie chemat la ANAF, pus apoi să dea declarații, apoi trimis la Săvârșin, sub paza unei echipe a Garzii Financiare. Alții, pitiți bine pe după colțurile acestei țări sfărâmate, cred că motivul ar fi altul. Și anume, un alt mandat pentru Trăian Băsănău la Palatul Cotroceni. Cum așa? Simplu! Ca președinte nu mai are voie, la încă un mandat, e clar. Dar ca rege? Are, nu-i așa? Pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
drumul era bun, și soarele, blând. Așa că ni s-a părut totul prielnic, până ce în fața noastră s-a ivit orașul. Fusese mare și bogat, dar acum se mai vedeau doar urmele. Bucățile de marmură fuseseră desprinse sau zăceau pe jos, sfărâmate. De aceeași soartă avuseseră parte și alte multe pietre. Înfățișarea odăilor devastate îți dădea senzația înfiorătoare că priveai muribunzi în pielea goală și scheletici. De zeci de ani nimeni nu mai avea în grijă gropile de scurgere, șanțurile și canalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]