1,535 matches
-
erau produse. Dintre toți contemporanii lui Roentgen, se pare ca Lenard a fost cel care prin descoperirea să, a avut cea mai mare importanță în succesul lui Roentgen; aceasta a fost probabil sursă scandalului vremii, izbucnit între cei doi, Lenard nesfiindu-se să-l facă pe Roentgen “moașa care a extras produsul de concepție razele X”, al căror părinte se considera el însuși. În cele din urmă, Comitetul Nobel i-a decernat și lui Lenard premiul Nobel pentru fizică în anul
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
dezbinată, ci uniformă. Un alt păgubos mit stalinist a fost cel al cognoscibilității lumii, scientismul idolatru și materialismul istoric care vizau eliminarea neprevăzutului și a angoasei aferente, încercând să "programeze viitorul", generând o "isterie a controlului total" care nu se sfiia să rescrie istoria pentru a justifica autoritatea supremă. Istoria a fost ridicată la rang mesianic, proiectată să dispară odată ce și-ar fi rezolvat conflictele prin evoluție. De asemenea, stalinismul operează și pe baza unui străvechi mit al tatălui primitiv, arhaic
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După încheierea anchetei, apoi a procesului, și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să-și clameze dorința de răzbunare asupra călăilor de odinioară, tocmai fiindcă resimțeau încă trauma anchetei: „Pe tipul ăsta, pe anchetatorul meu, tare mult aș vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul”; sau „pe monștrii ăștia
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
marginea patului; hrana era alcătuită din ceai, pâine neagră, marmeladă; stingerea era la ora 10 seara. Revolta brașovenilor luase prin surprindere organele de represiune din România. Pe lângă injuriile cu care au fost copleșiți arestații, unii dintre anchetatori nu s-au sfiit (deși foarte rar) să-și manifeste admirația față de protestul brașovenilor: „Măi băieți, măi, ce-ați făcut voi, noi nu am fi avut curajul niciodată!” (Filichi, 1994, p. 37). Ecouri studențeștitc "Ecouri studențești" La câteva zile după revolta muncitorilor brașoveni, au
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
facerii lumii, prezent în toate culturile lumii. Capitolul 3 Prototipul secvenței descriptive 15 1. Istoria unei respingeri aproape generale " Iar descrierile! Ce poate fi mai inutil decât acestea; nimic altceva decât o suprapunere de imagini de catalog, autorul nu se sfiește deloc, profită de ocazie ca să-mi trimită mie cărțile lui poștale, caută să mă convingă să fiu de acord cu el asupra locurilor comune", exclamă André Breton în primul Manifest al Suprarealismului. Cu un secol și jumătate mai înainte, abatele
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Transilvaniei de Nord, respectiv - conform terminologiei istorice românești - a României de Nord-Vest. De primele două puncte s-au ocupat lucrările anilor optzeci. Degeaba a fost România ceaușistă profund anticlericală. Atunci când trebuia să-și amintească de culpabilitatea ungară, ea nu se sfia să răspândească pe arii cât mai extinse, cu ajutorul literaturii de propagandă scrise de istorici, informații despre soarta comunităților creștine răsăritene - ortodoxe și greco-catolice române - rămase în Transilvania de Nord. În același timp, în istoriografia română nu și-au găsit îndeajuns
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
autentică, ci doar o imitație jalnică, născută cu forța, o lucrare lipsită de calități artistice, un prost exemplu pentru norod"124. Până la urmă Kós a folosit motivele arhitecturale din Călata (Kalotaszeg) într-un mod cu totul creator; nu s-a sfiit să proiecteze camere mansardate, a găsit loc și pentru garaj, în subsolul clădirii, adaptând, la dimensiuni mult mai mici, lățimea spațiului propus de specialiștii din Budapesta. Aceștia doreau să respecte tipicul regiunilor de șes, străin de ținutului Călatei. Modificările nu
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
multe înregistrări, se poate constata că la cârciuma din localitatea Barabula (comuna Brandul Mic), susnumitul a lansat o serie de relatări despre realitățile din Republica Soră Vandana de Nord, multe dintre ele vădit răuvoitoare. Într-o zi, nu s-a sfiit nici măcar să descrie în amănunte localitatea Rugulu (astăzi Rügülü), comuna Brandul Mare (Republica Vandana de Sud), arătând chiar și scurtăturile prin care se poate ajunge dintr-un punct strategic (biserica, școala, magazinul universal unde se vinde la liber boiaua etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
sprijinul lui Kisseleff, și care era deci mai puțin ostil documentului, mai ales în ce privește aspectele sale sociale. Blutte transcrie și sloganurile care erau afișate pe străzile Iașului, opera boierilor conservatori, a „afurisiților bărboși” cum îi cataloga Kisseleff, care nu se sfiau să utilizeze o frazeologie revoluționară. În alte manifeste, din primăvara anului 1831, se putea citi: „mult sânge va fi vărsat până ce Regulamentul Organic să fie pus în lucrare”. Acestea coincideau și cu răscoalele țărănești din Moldova, de care unii boieri
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și pe scenă cântece "decente"), dar își rotunjeau veniturile din cei ai parveniților sistemului (de la "specialiștii din agricultură" șefi de ferme, directori IAS la activiști, uneori și "fețe subțiri"), pentru care cântau la nunți cântece "porcoase", de la care nu se sfia o artistă populară din zona lui, care se folosea de toponimul satului natal pentru "numele de scenă". Ipocrizia se generaliza și în acest domeniu prin trecerea de la existența comunitară la viața comunizată, gestionată birocratic. "Revoluția culturală" de la vârf (al cărei
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
a doua Agapie. 420 Referire la Ion Todicescu, profesor de limba română la Gimnaziul „Alecu Donici” din Fălticeni, care ulterior s-a mutat la Brașov. De reținut că, deși rudă cu Mircea V. Pienescu, pe atunci elev, nu s a sfiit să-l lase corigent, motiv pentru care tânărul s-a mutat - se pare - la Iași. 421 Ing. T. Ionescu a fost o vreme și administratorul moșiei Krupenski. Cu fiul său Radu Ionescu - Magus, am fost coleg la Liceul „Nicu Gane
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fi fost exclusiv străini, urmași ai colportorilor, ai acelor mercatores sirieni și evrei din secolele al VIII-lea și al IX-lea, acele "picioare prăfuite" fără domiciliu fix și fără rădăcini. Tocmai acești nomazi, pe care nimeni nu s-a sfiit să-i exploateze și persecute în timpul negrelor secole ale "anarhiei feudale", și-au fixat în cele din urmă, atunci cînd averea lor și securitatea le-au fost asigurate prin constituirea asociațiilor de apărare și într-ajutorare frății, companionaje, "keures" etc.
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Pămîntului Sfînt de la păgîni. Cu cîteva luni mai devreme, cu prilejul altui conciliu ținut la Piacenza, în martie 1095, suveranul pontif primise o solie bizantină venită să-i ceară ajutorul împotriva necredincioșilor, "în numele apărării Sfintei Biserici". Trimisul Basileului nu se sfiește să zugrăvească tabloul în culori și mai sumbre, anume pentru a smulge Papei adeziunea, pe care acesta din urmă, puternic impresionat de cele relatate, i-o și acordă, emoționat, dar și interesat de ideea de a putea aduna, în lupta
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
De la Poverello din Assisi și pînă la tribunalele Inchiziției, unde-și vor afla loc repede frații "minori" și "predicatori", distanța este uriașă. Cu franciscanii și dominicanii, Papalitatea dispune de un instrument de temut de convertire, de care nu se va sfii să se folosească în tot timpul secolului al XIII-lea și, mai departe chiar, pentru a-și menține și întări influența în Europa creștină. Capitolul 7 CIVILIZAȚIA EUROPEANĂ ÎNTRE SECOLELE XI-XIII ■ Fărîmițată politic, Europa este totuși, începînd cu secolul al
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
casele personalului medical, toate acestea formau această instituție de asistență socială. Sfântul Vasile cel Mare se îngrijea de tot ceea ce era necesar pentru viața acestui așezământ de binefacere. Însă și mai impresionant este faptul că Sfântul Vasile nu s-a sfiit să aducă în casele de binefacere pe cei mai abandonați oameni, pe leproși, care din cauza bolii lor, erau ocoliți de toată lumea. Această instituție de caritate se subîmpărțea în diferite compartimente după nevoile celor în cauză și a celor care îi
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
în Mic tratat... - la „buna școală românească pe care o ilustrează nume ca B. P. Hasdeu, A. Philippide, Ovid Densusianu și Sextil Pușcariu”. Adept al unei documentări exhaustive și al unei solide informări în analizele duse uneori până la rafinări extreme, nesfiindu-se să adopte adesea poziții polemice, P. și-a folosit contribuțiile din domeniile istoriei limbii române - Din istoria raporturilor noastre interdialectale („Dacoromania”, 1927), Din istoria pronumelui în limba românească („Revista filologică”, 1927) ș.a. -, foneticii, lexicografiei și sintaxei atât în eșafodajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
întreaga natură. Aceste legități vor fi formulate mult mai târziu în biogenetică, după mai mult de două milenii. Aristotel a spus că omul nu reproduce dezvoltarea naturii sub toate formele sale, ci doar pe cea a organismelor. Nu s-a sfiit să aprecieze dimensiunea pură și nedezvoltată a sufletului copiilor, care se aseamănă cu cel al animalelor. Prin aceste însușiri ale sale, omul este considerat un zoon politikon. 3. Sufletul senzorio-motor Reflectarea senzorială are multe trăsături comune cu cea vegetativă, în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
determinat îmbolnăvirea 85. Teza liderului democrat a fost primită cu reținere de liderii PNL și dezmințită categoric de PSD. Dar dacă mai marii liberalii s-au mulțumit să-și exprime neîncrederea într-o asemenea explicație, Adrian Năstase nu s-a sfiit să-l atace dur pe Traian Băsescu, acuzându-l că este un om care trăiește numai din scandaluri, un om lipsit de scrupule, care le-a rupt gâtul tuturor celor cu care a lucrat. Dincolo de duritatea replicii, reacția liderului PSD
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Cioran voia instaurat și cultul irațional al puterii. I se părea, în 1934, că românii nu aveau voința implacabilă de a avea un destin. De aici inexistența unui "orgoliul de marcă istorică" și a unei viziuni pe care nu se sfiește să o numească mesianică. Ca într-un preludiu al Schimbării la față a României, pe care o va publica în ianuarie 1937, Cioran deplînge acum un popor care "nu vrea să devină o mare națiune, care nu iubește forța și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
despre adulterul Elenei care a declanșat războiul troian? Era ușor să interpretezi sirenele ca tentații carnale pe care preaînțeleptul Ulise a știut să le evite. Dar adulterul nu putea fi explicat în termeni stoici. De aceea exegeții nu s-au sfiit să stigmatizeze viciul recurgând la artificii pedagogice subtile: interpretări menite să accentueze blamul. În cazul Elenei, de exemplu, au adăugat intenționat un „fapt” pe care „divinul Homer” nu-l menționase: au inventat o scenă în care „impudicul Paris” uită de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintre toate preconcepțiile educaționale. Ea consta în credința că nu există decât „educația care se vede”, practicată, în esență, în școală și în familie. Jackson demonstra însă că pe lângă „educația vizibilă” exista și „educația invizibilă”, pe care nu s-a sfiit s-o boteze hidden curriculum, „curriculum ascuns”. Elevii nu învață în clasă doar ceea ce le predă profesorul, ci multe altele, cu o putere formativă mult mai mare decât se crede. Viața școlară de zi cu zi influențează formarea personalității - dar
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în al treilea rând, Schwab declara că domeniul curriculumului ar putea trăi experiența unei „renașteri” numai dacă energiile consumate pentru dezvoltarea curriculumului ar fi reorientate și recanalizate de la preocupările teoretice spre probleme practice, cvasipractice și eclectice. Schwab nu s-a sfiit să indice cu precizie „cauza cancerului” care afecta dezvoltarea curriculumului modern: „gândirea cu capul în nori”, fuga teoreticienilor de realitățile concrete ale educației, ale practicii școlare, acolo unde învață elevii și studenții. Diagnosticul acestei maladii pus de Schwab era nemilos
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ceea ce a numit „clica restrânsă a câtorva cercetători și teoreticieni postmoderniști”224. Avea în vedere AECT (Association for Educational Communication and Technology), asociație care avea printre membri proeminenți teoreticieni postmoderniști precum Eisner, Vallance, Slattery ș.a. Wilson (1997) nu s-a sfiit să-i acuze pe toți că pozează într-o „minoritate cultă persecutată de o majoritate ignorantă”225. Dar repudia acuza, des rostită de postmoderniști, că tehnologia educațională modernă ar refuza acceptarea gândirii postmoderniste ca pe o componentă utilă demersurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
urcarea pe tron a cumnatului său Matei Basarab -, deși contextul politic i-a fost cu deosebire favorabil. Marca fundamentală a personalității logofătului este complexitatea. Curteanul, extrem de abil în manevrele politicii complicate a timpului, era un european „ce nu s-a sfiit să privească toată viața spre acea lume occidentală, nouă și nu prea agreată la noi” (N. Iorga), un aristocrat care și-a înălțat la Fierești o reședință în cel mai autentic stil al Renașterii și și-a compus un blazon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
în eseurile și comentariile sale sunt dintre cele mai diverse, de la teatrul și eseurile lui Václav Havel la biografia papei Ioan Paul al II-lea, de la moravurile presei literare românești la pretexte autobiografice. „În război cu toată lumea”, L. nu se sfiește să-și mărturisească, ionescian, „marea frenezie și imensa voluptate intelectuală de a spune, cu idei și argumente, Nu!”. Polemist fără complexe, el nu-și slăbește adversarul și își susține argumentele într-o manieră didactică, cu o vocație care ar părea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]