656 matches
-
până la nesfârșit, de la o generație de fericiți la alta./ Da, la suprafață așa este. Dar mai e ceva la fund./ Se poate ca cei de acum, într-un moment de slăbiciune, să primească așa ceva. Se poate ca, la capătul tuturor sforțărilor, la așa ceva să se supuie. Dar noi suntem cu toții numai expresia actuală a unui popor care a trăit veacuri întregi./ Putem slăbi, și putem fi zdrobiți. Dar aceia n-au avut slăbiciunea și nici nenorocirea. Cu luptele, suferințele și triumfurile
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
În fața unei probleme hotărâtoare pentru soarta și viitorul neamului nostru. Poziția noastră expusă Între Rusia și slavii din sudul Dunării ne-a impus să ne alegem locul alăturea cu Puterile [Centrale], care reprezentau menținerea păcii față cu tendințele permanente și sforțările periodice de a răsturna acea stare de lucruri În interesul slavismului”, pledând pentru o acțiune alături de Germania, care ne-ar aduce Basarabia, răpită În 1812, mărirea și Întărirea țării, căci „pozițiunea cea mai puțin profitabilă și din care nu ar
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Satele ungurilor sunt niște minuscule orașe, orașele românilor sunt niște mari sate. Alături de celții moderni, noi avem ca și chinezii o puternică expresie rituală și stereotipă. Observația milenară s-a fixat în proverbele obiective, și individul nu mai face inutile sforțări de cunoaștere. La lirismul dezordonat al mâhnirii se opune un adevăr etern: Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea... politica țării, mută ca a lui Vlaicu-vodă, stă pe înțelepciunea arhaică: Ce e val, ca valul trece
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
studiem literatura română, e greșit să măsurăm cu dimensiuni superficiale. Civilizația și cultura poporului român sunt străvechi și literatura nu-i decât o formă secundară și deloc obligatorie. Condițiile politice au lipsit pentru o cultură de salon și azi încă sforțările constructive sunt culcate la pământ. Poporul român a avut ca mijloc de perfecțiune sufletească limba superioară, riturile, tradițiile orale, cărțile bisericești. Când întîile cronici se iviră, ele atestau o expresie rafinată, efect al unei înaintări culturale neîntrerupte. Nouă este numai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se veselească de mirosul și gâlgâirea vinului, iar solitudinea e interpretată ca vârstă de aur și natura ca un izvor de lapte și miere. Eroii plutesc într-o stare de fericire statornică, aducând laude roadelor pământului care nu cer nici o sforțare din partea individului. Naivitatea schilleriană ia forme pantagruelice. Balta colcăie pe dedesubt de pește și pe deasupra de rațe, pădurea foiește de cerbi. Scriitorul a ajuns la un concept al fericirii naturale, prin care și-a împrospătat paleta, eliminând liniile melancoliei și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zimbrii se amestecă cu oi sălbatice cu treisprezece coaste. Boabele de grâu sunt grele și tari și au sunet de sticlă. Mierea cea deasă dă o ceară cu mireasmă inefabilă și grea. În această țară minunată nu se fac mari sforțări intelectuale. Copiii învață de ce fuge iepurele la deal și de ce duce câinele ciolanul în gură. Oamenii sunt ceremonioși, fetele rușinoase, coconii domnești hieratici în straie de brocart "mititele ca și trupușoarele lor". În ultima vreme M. Sadoveanu a început a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
istoriei. SPIRIDON POPESCU Un poporanist tipic este învățătorul Spiridon Popescu (1864- 1925), prozator puțin productiv. Moș Gheorghe la Expoziție e o derâdere, firește nedreaptă, a unei manifestări importante din istoria statului român modern, a recapitulării a 40 de ani de sforțări naționale, în toate direcțiile. Moș Gheorghe, trimis pe socoteala primăriei la Expoziția jubiliară, se învîrtește uluit ca huronul lui Voltaire prin București; apoi devine deodată socialist, făcând proces justiției și armatei și scandalizîndu-se că toate acele progrese sunt făcute "cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în genul lui Topîrceanu, deși Minulescu e un sincer, un Villon al cafenelei, vibrant, plin de imaginație și de simț artistic, dar incapabil de a ieși din tagma și dialectul lui, în care traduce toate subiectele lirice. Cea mai mare sforțare de seriozitate academică o găsim în În așteptare, turburătoare înfruntare a misterului morții, nu scutită de spiritul de "moft", de vreme ce poetul speră să intre în veșnicie, ca și Isus, călare pe asin: Nu știu ce s-a schimbat în mine, Dar simt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dramatice valabile în mimica și râsul conținut, precum e aceea având ca obiect pe Vlaicu. TUDOR ARGHEZI Valoarea poeziei argheziene stă în primul rând în adâncimea perspectivelor interioare. În Testament se începe cu ideea legăturii între generații, se accentuează asupra sforțării pe care o depune natura spre a obține un rezultat, apoi ochiul are o viziune de sus a germinației antropologice. Străbunii vin din noapte prin gropi și râpi, bătrânii se târăsc pe brânci, iar trudnicul lor efect este un morman
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să urmăm în cuvintele: "Forme vechi, dar spirit pururea nou"; deși declară că acei care au introdus formele noi sunt străinii din Muntenia; totuși nu numai că, aiurea, declară că reîntoarcerea la trecut e imposibilă și utopică, dar face toate sforțările ca să dovedească cum că constituționalismul n-a fost introdus de liberali, ci de boieri, la 1859, și de conservatori, la 1866, că reformele de la Unire încoace (adică reformele cele "rele"... completarea forme-lor noi!) au fost făcute de conservatori 1, în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
urmă, că dacă uneori "obscuritatea" este invingibilă, căci se datorește felului însuși de a concepe al poetului, apoi, alteori, aceasstă "obscuritate" nu înseamnă decât nedeprinderea cititorului cu forma și fondul unui poet nou și refuzul lui de a face oarecare sforțare de atenție. Celor care cred că au și strivit pe un poet nou numai prin simpla formalitate de a declara că ei nu l-au înțeles le vom atrage atenția asupra faptului că la început nu era "înțeles" nici Eminescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noi sunt adesea stranii, curioase, chiar morbide, deci și mai nesociale, ceea ce agravează și mai mult putința exprimării lor. Această greutate ajunge extremă când, ceea ce este adesea cazul, poetul nou aruncă sonda în subconștient - căci, dacă orice introspecție e anevoioasă, sforțarea de a pătrunde în regiunile de sub pragul conștiinței va fi mai anevoioasă, iar greutatea de a exprima ceea ce ai recoltat penibil în lumea ascunsă a sufletului va fi și mai mare. Dar oare poezia "veche" este întotdeauna ușor de înțeles
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de răscruce (pregătit prin numeroase acumulări cantitative anterioare) în politica externă românească, nu lipsită de înțelepciune în toată perioada de după 1878: „Până la criza balcanică - afirma Nicolae Titulescu în decembrie 1913 - am putea rezuma istoria țării zicând că am asistat la sforțările prin care statul nostru și-a cu cerit dreptul la viață; cu începutul crizei balcanice asistăm la sforțările prin care statul nostru își cucerește dreptul la prestigiu“51, idee și mai precis ex primată, dar câțiva ani mai târziu, de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
perioada de după 1878: „Până la criza balcanică - afirma Nicolae Titulescu în decembrie 1913 - am putea rezuma istoria țării zicând că am asistat la sforțările prin care statul nostru și-a cu cerit dreptul la viață; cu începutul crizei balcanice asistăm la sforțările prin care statul nostru își cucerește dreptul la prestigiu“51, idee și mai precis ex primată, dar câțiva ani mai târziu, de Take Ionescu, liderul conservator-de mocrat menționând precis și clar că „războiul național“ este „copilul legitim al acțiunii noastre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
distanțelor zenitale. La un moment puse mâna pe un șurub fix, despre care credea că e mobil. Și începu: — Precum vedeți, dacă punem mâna pe acest șurub, vedem că se învârtește, se învârtește, se învârtește... Dar, cu toate că conul Alecu făcea sforțări desperate ca să-l sucească, șuru bul nu se mișca deloc. Și atunci conchise: — ...se învârtește într-un mod imperceptibil! Cu o vorbă de spirit conul Alecu a scăpat de rușine. La franceză un foarte cult și distins profesor, Antonin Roques
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scaun și își întindea gâtul lung cât putea pentru a scurta distanța dintre el și gura președintelui. Dar, în afara întrebărilor, nu se mai auzea nimica. Ceaușescu continua să tacă sau își mișca buzele fără a scoate vreun sunet. încă o sforțare a lui Miculescu cu întrebarea: Tovarășe președinte, sovieticii ne propun o colaborare la recoltatul și valorificarea algelor din Marea Neagră. Am putea să cerem pentru noi zona Insulei Șerpilor? Ca mușcat de șarpe, Ceaușescu se întunecă și mai mult și mormăi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
compătimire pe cei care se agitau cu strâmtele probleme de neam și țară. Stând cu ei de vorbă mi-am dat seama și am încercat să-i conving că Filozofia e culmea gândirii omenești, dar ea nu e decât efectul sforțărilor minții umane și e elaborată pentru omenire. Dacă omenirea se va prăpădi, zadarnică ar fi toată Filozofia și cultura. Azi nu e vorba de prăbușirea omenirii în general, ci numai de un mic colț din această omenire cu mica ei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ale românului, care a suferit și suferă toată povara muncii. - Deci nu pot fi puși acolo unde au fost pregătiți, deoarece însuși aceasta a fost scopul pt. care i-a scos din aceste îndeletniciri rentabile, spoliatoare și ferite de orice sforțare fizică. Dacă au pretenția de a fi lăsați să trăiască în această țară, să se supună și ei eforturilor în care se sbate țărănimea noastră. În ceia ce privește pretențiunea ce au de a li se acorda învoiri pt. aranjarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
eroi prin gestul cărora s-a realizat România Mare. Epoca ce trebuie să vină e epoca organizării interne a măsurilor naționale. Misiunea Institutului Social e cu atât mai mare. Deci Institutul Social va contribui la cunoașterea țării, la unirea tuturor sforțărilor pentru consolidarea țării. Cu aceste cuvinte închei, urând Institutului Social din Chișinău spor la muncă. Raport de activitate al Institutului Social Român al Basarabiei de la 18 Noiembrie 1934 până la 22 Martie a.c. (1936) Domnilor membri, S-a împlinit un an
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
culturii europene, occidentale și deopotrivă orientale. Mentalitatea sa nu era nicidecum una locală, ci una europeană. Iar Istoria ieroglifică nu este un simptom al unei maturități culturale, ci o operă antitetică: în comparație cu ea, ies la iveală toate iluziile, complexele și sforțările de construire ale unei direcții culte în spațiul românesc. La finele unui studiu amănunțit și erudit, privitor la contribuția lui Cantemir la înnoirea (involuntară, dar reală) a limbii române literare, Gheorghe Chivu tranșează dezbaterile: "Dimitrie Cantemir și-a depășit în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care aveau o dublă misiune, aceea de a împodobi și aceea de a fi un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot fi de acord cu opiniile acestei admirabile cercetătoare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care aveau o dublă misiune, aceea de a împodobi și aceea de a fi un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot fi de acord cu opiniile acestei admirabile cercetătoare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai tare nevoia ce o are biserica noastră de acest cotidian care să poată apăra interesele ei cu efect pe toate terenurile. Necesitatea lui este atât de arzătoare, încât fiecare fiu conștient ale acestei biserici va trebui să facă toate sforțările de contribuție la realizarea lui"925. După enunțarea necesității și a iminenței fondării unui cotidian catolic la București, semnatarii proiectului au prezentat într-un mod profesionist, argumentat și complex, proiectul efectiv, cu pașii care trebuiau urmați și tot ceea ce presupunea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aceea, la 1925 s-au folosit de o ocaziune și episcopia a cumpărat tipografia Lumina Moldovei, proprietatea domnului Liviu Sadoveanu. Din lipsă de local nu s-a putut utiliza această tipografie până la 15 mai 1927, când s-au făcut toate sforțările pentru deschiderea ei. Tipografia Presa Bună nu urmărește scopuri materiale, ci răspândirea de cărți morale cât mai ieftine pentru popor" (DJAN Iași, Fond Inspectoratul Industrial al Regiunii a III a Iași, dosar 378, f. 8). 993 Monitorul Oficial, nr. 61
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost descrisă de un diplomat sovietic în mai 1957: „Dacă după Congresul al XX-lea, față de RPF Iugoslavia URSS a dus o politică «de a împărți ultima bucată de pâine» (caracteristică politicii URSS față de țările socialiste), acum, fără a înceta sforțările pentru apropierea Iugoslaviei, se duce o politică a avantajelor reciproce”. Urmărind consecințele întrevederii din 1-2 august, cercetătorul american de origine română Sergiu Verona a avansat o ipoteză îndrăzneață. Analizând greutatea „ofertei” iugoslave (alinierea, în mare măsură, la punctele de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]