944 matches
-
ev de cumpănă. * * * Bibliotecă publică devine și colecția de carte a lui SĂmuel von Brukenthal. Instalat în Palatul Cavalerilor, construit în stilul barocului târziu cu vădite influențe vieneze de fostul guvernator al Transilvaniei (1777-1787) și consilier al Mariei Theresia, fondul sibian reprezintă și el un succes al aceluiași timp. Contemporan cu Teleki (1739-1822), Brukenthal (1721-1803) se va inspira din aceeași sursă în vederea organizării colecției. De la Viena aduce un bibliotecar specialist, pe Samuel Hahnemann, care va pune bazele științifice ale lăcașului de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Daniel Filtsch, Johann Michael Soterius von Sachsenheim, Georg Hirling, Michael Conrad von Heydendorff ș.a. Însuși Brukenthal, în petițiile și memoriile sale, face dovada apropierii de un anume gen istoriografic. În tot cazul, suflul lui homo europaeus se resimte în Palatul sibian, în sufletul și mintea celor ce-l înconjoară. Cărțile, ca și tablourile dau cea mai bună măsură cu privire la conținutul ideilor iluministe ce intră acum în Transilvania. Literatura teologică, predominantă în secolele anterioare, cedează treptat locul științelor - geometrie, geologie, medicină, geografie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
volume). Manuscrisele și incunabulele contribuie la ridicarea valorii colecției, semnificând totodată dorința de cercetare - este situația des amintitelor: Breviarul Brukenthal (secolul al XV-lea), Codex Altenberger (secolul al XIV-lea), Liber missorum (1394), Psaltirium Davidis (secolul al XIV-lea), Simfonia sibiană de Haydn (nume provenind de la orașul în care a fost descoperită), a unui antifonar (secolul al XV-lea), a numeroase acte de donație (dintre care cel mai vechi datează din anul 1223), precum și a edițiilor princeps din Toma d’Aquino
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
XIX-lea, sub îngrijirea istoricului Zimmermann). Schlözer publicase acele Kritische Sammlungen zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, de care sașii iau cunoștință încă înainte de tipărire, profesorul göttingenez trimițând manuscrisul în Transilvania pentru a fi citit și confruntat cu părerile istoricilor sibieni. Modelul - e vorba de demersul critic pe care îl impune istoricul german - nu este îmbrățișat doar de cercul de intelectuali sași; impactul asupra tuturor cărturarilor transilvăneni se va resimți ca urmare a popularizării lui prin intermediul periodicului Siebenbürgische Quartalschrift. Istoricii români
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ele și acelea referitoare la răscoala lui Horea (ecoul lor european parvine astfel la curtea lui Brukenthal). Apariția lui Supplex Libellus Valachorum avea să suscite în anii de după 1791 vii comentarii între intelectualii sași. Conștiința românească era cunoscută în cercul sibian, la fel și interdependența economică dintre Transilvania, Valahia și Moldova, deseori relevată de cronicarii sași încă în secolele de medievalitate târziei. Nu rămân ignorate nici cultura, Biserica și vechile obiceiuri. Toate sunt rezultanta unei îndelungate conviețuiri, a unor repetate schimburi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în formă versificată. De aceea, cartea a patra a fost adeseori reeditată, și anume pentru ultima dată în anul 1692...” Ruinae Pannonicae, operă de seamă a umanismului transilvan, semnată de medieșanul Christian Schesäus, se află la Batthyăneum într-o ediție sibiană de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, o reproducere (cu note și comentarii de Carl Eder) după ediția princeps de la Wittenberg din 1571. Doar cântul al patrulea, din cele șapte tipărite inițial în orașul protestant german (I-IV și IX-XI) este
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
spiritul iluminismului francez, conceptul de libertate, lasă să se întrevadă care sunt noile forme de guvernământ și însușirile republicii. Petru Maior este în posesia cărții Lettres anglaises, iar Emil Buczy deține ediția germană din Anti-Machiavel; Martin Hochmeister, tipograful și librarul sibian cu o senzațională colecție (care poate fi estimată cu ajutorul unui Catalogus librorum variarum linguarum... qui venales iusto prostant pretio, Cibinii, 1779) este unul dintre importanții receptori, lui datorându-i-se cumpărarea, dar și răspândirea multor exemplare de valoare, unele ajunse
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
transilvănene se datorează întâi de toate împământenirii; el vorbește de consolidarea unei burghezii, cu rolul decisiv pe care l-ar fi avut aceasta în dezvoltarea eonomică și în mișcarea spirituală din acest secol. Or, breslele meșteșugarilor sau corporatiilor negustorilor brașoveni, sibieni, medieșeni, clujeni, bistrițeni, sighișoreni erau totuși departe de o politică economică de tip capitalist. Situația este asemănătoare în întreaga Europă de Centru și de Sud-Est; abia în anumite regiuni ale Occidentului secolul al XVI-lea scoate la suprafață forme de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
anul 1802. Începuturile fondului Kapellenbibliothek se află în fosta bibliotecă a orașului Sibiu înființată pe la 1300, la care mai apoi s-a adăugat biblioteca ordinului dominican, desființat în secolul al XVI-lea prin Reforma lui Luther. Din 1592, vechile cărți sibiene intră în posesia gimnaziului săsesc, fiind mutate în capela „Sf. Iacob”. Adolf Armbruster, Dacoromano-Saxonica. Cronicari romani despre sași. Românii în cronica săsească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 70. Vezi F.A. Eckstein, Geschichte der Freimaurerloge im Orient von Hatle
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
într-un volum, Înviere și alte poezii (1924), publicat la Sibiu, unde, un an mai târziu, i se va tipări și singura lucrare dramatică, Ileana, feerie în trei tablouri, în versuri. B. era considerat una dintre personalitățile reprezentative ale spiritualității sibiene din primul deceniu al secolului al XX-lea datorită vastei sale informări în materie de literatură națională și europeană, traducerilor exemplare din limbile germană, engleză, franceză și italiană, cunoștințelor temeinice în muzică și pictură, precum și reputației de conferențiar de elită
BORCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
1883; Stugau [August von Schmidt], Arta de a trăi, Brașov, 1893. Repere bibliografice: [I. G. Barițiu], „Telegraful român”, 1899, 26; Aurel A. Mureșianu, Un fost amic al lui Mihai Eminescu: Ieronim G. Barițiu, „Prometeu”, 1938, 8-10; Bucur Țincu, Un scriitor sibian necunoscut: Ieronim G. Barițiu, în Cibinium, Sibiu, 1977, 169-179; Dicț. lit. 1900, 79-80; Nicolae Mecu, Publicistică militantă, VR, 1983, 2; Faifer, Semnele, 230-231. G.D.
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
supranumit Voltaire al olandezilor sau prințul umaniștilor și apreciat pentru contribuția sa valoroasă la scoaterea Europei din întunecatul Ev Mediu. Subliniam că noi, românii, îl prețuim pe Erasmus și pentru prietenia lui statornică cu Nicolaus Olahus, umanist pornit de pe plaiuri sibiene, chiar os de domn, dacă ne gândim că bunica lui a fost soră cu Iancu de Hunedoara. Nu puteam să nu menționez faptul că, la Biblioteca Bisericii Sfântul Walburg din orașul olandez Zutphen, am văzut și eu volumul cu bogata
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ro 4. Muzeul Național de Artă al României Secția educație, Comunicare și Proiecte Culturale, Programe propuse publicului 2005 2006: Elevi, familii, adulți. 5. Pe pagina de Internet www.franzbinder.sibiu.ro sînt prezentate informații cu privire la parteneriatul dintre cele două muzee sibiene. 6. Sursa: www.jurnal.muzeulastra.ro/12/jurnal 12/seminarpedag 7. Agenda Olimpiadei Naționale "Meștesuguri artistice tradiționale" (1996-2003), Astra, Sibiu. 8. Raport de activitate pe anii 2000-2004, cap. C, Funcția educativă a muzeului, paragraful 8. 9. Sursa informației: www.antipa
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
masculinității la teenagerii de azi, despre nevoia de frumusețe și armonie într o lume a urâtului, sarcasmului și dizarmoniei... Sigur că am dat și de indiferență, snobism, aroganță, incultură, provocări („mie-mi place Hitler!“ mi-a declarat un tânăr acneic sibian, care nici măcar nu auzise de Mein Kampf !), însă covârșitoare au fost amalgamul de cumințenie, responsabilitate, determinare, convingerea că numai inteligența te salvează, setea de moralitate, profesionalism și eficiență. Plus - ei da! - dorul de ducă. Oriunde - numai în România nu. Dar
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Bine, Mircea, vin!“ am exclamat voios după mica dezbatere interioară. Cum era și firesc, realitatea (turistică, managerială, umană) de pe teren a întrecut cu mult biata mea imaginație culturală. Nu fusesem în Alba Iulia de prin 1994-95, când, după un colocviu sibian al revistei Transilvania, Mircea Braga și Iacob Mârza m-au dus întru hipnoză bibliotecărească la Bathyaneum. Rețin că, în inconștiența mea, voi fi călcat pe niscai becuri din relația ortodoxie grecocatolicism, nepricepând de ce frații își refuză conlucrarea în favoarea dușmanilor comuni
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
schimbat spectacolul, ba că a durat prea mult cel dinainte, ba că fusese vorba inițial de altă sală, ba că nu s-au instalat decorurile... Asta, în timp ce cunoscătorii reclamau prezența lui Constantin Chiriac, legendarul manager al 158 festivalului de teatru sibian, „singurul care ar putea face ordine aici!“. Pe fondul ăsta, la 20.35 văd fluviul uman că se îndreaptă greoi dinspre poarta principală (pe unde ar fi fost normal să se intre) către ușa din stânga, deschisă numai pe jumătate. Ne
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
plesneală“. În foiala către direcția indicată, aveam să aud că „așa se întâmplă la toate marile eveni mente artistice din lume“, cu alte cuvinte că-i musai să ne călcăm în picioare la ditamai montarea și că, altădată, „la festivalul sibian se aștepta și câte două ore în picioare până să ajungi la buza scenei“... Numai că, odată ieșiți la mal, înotând până la desfigurare în mareea populară, la intrarea principală ne au întâmpinat, dincolo de geam, câteva dintre sinistrele figuri de piatră
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
văd pe Justin Panța întinzînd piciorul pe scaunul altui lustragiu, Acesta ia o perie, o înmoaie în apă și-i curăță adidașii. Mi-a cerut o țigară, și, în semn de mulțumire, îmi face pantofii gratis", ne spune, liniștit, poetul sibian. Dar finalul e același. Turcul cere să fie plătit. Poetul n-are bani și, ca să scape de turc, îi dă, în cele din urmă, cinci mii de lei. Turcul e neîncrezător. "Cît valorează asta?" Și agită hârtia de cinci mii
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
poezie din aceea închinată lui Elena, și el bate din mână, nu pricepe ce poate fi rău într-o poezea. Nici eu nu mai pricep: "va fi mai rău, crede-mă", mă smiorcăi, "vom muri de foame", zic, și nenea sibianul îmi spune: "da' acu nu e mai rău, nu e capătul sacului, nu suntem în sapă de lemn? Nu au spus pedesereii și au recunoscut și ai lui Constantinescu că taman așa e, că e nenorocire". Nu e chiar așa
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
și „provincial”, ostil inovației artistice antiacademiste și antirealiste. Textele lui Theodor Cornel au și meritul de a inaugura cu adevărat exegeza românească a operei lui Brâncuși (ale cărui opere cu tentă abstracționistă fuseseră reproduse pentru prima oară în paginile revistei sibiene Luceafărul, în 1907, cf. Barbu Brezianu), operînd importante deschideri estetice către arta primitivă și nonfigurativă (v. observațiile privind „ideizarea” formei, cu distrugerea [reducerea] ei „savantă” la „cea mai esențială sintetizare materială, spre a impune cu putere simbolizarea” și „abstracțiunile senine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
palmares Încă o performanță inegalabilă: debutul editorial la venerabila etate de 93 de ani. Tot Sfinția Sa e pe cale să atingă al treilea record, devenind cel mai longeviv dintre supraviețuitorii gulagului românesc.” Părintele Nicolae Grebenea a văzut lumina zilei În comuna sibiană Rășinari, la 25 octombrie 1905. Strămoșii săi paterni se trag din orașul Grebena din Macedonia, iar patronimul Grebenea derivă din toponimul Grebena. Se afirmă ca elev eminent la Școala Primară din satul natal, iar, apoi, la Școala Normală din Sibiu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
bogată sursă de documentare, Îndeosebi pentru istorici, dar și o lectură dintre cele mai captivante, pentru orice cititor, datorită stilului fermecător În care este scrisă. Gheorghe Tarcea (1890-1963) Învățător și preot S-a născut la 5 noiembrie 1890, În comuna sibiană Mag, fiind fiul agricultorilor Dumitru și Ana Tarcea. A urmat ciclul primar În satu-i natal, iar liceul și studiile superioare la Sibiu, absolvind Institutul Teologic Andreian, instituție ce-i pregătea pe tineri, În același timp, În cele două profesii de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
piesele Într-un act Lumina se destramă, Mirele, Colindătorii, Fecioarele Nunții, Mări defuncte și Întoarcerea fiului risipitor (aproape toate de inspirație evanghelică). Premiul e acordat de istoricul literar Dumitru Popovici (1902-1952). Toate aceste producții dramatice vor fi publicate În revista sibiană „Luceafărul”, În anii 19431944. Din inițiativa scriitorului Victor Papilian, se Începe, În toamna anului 1944, reprezentarea acestor piese de teatru, acțiune imposibil de continuat sub regimul ateist și comunist. Tema morții și cea a transfigurării, prezentate În viziunea originală de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
invitația organizației UNES (Union Nationale des Etudians Suisses). În delegația studenților români erau și cinci reprezentanți ai centrului universitar București. Întors din țara cantoanelor, unde vizitase șapte universități, ține conferința „Realități elvețiene”, ce va fi publicată, În 1944, În revista sibiană „Viața universitară”. În 1944, Îi apar cărțile filosofice „Despre condiția umană” (apreciată extrem de favorabil de magistrul D.D. Roșca) și, „Spre o dialectică a tragediei.” La Începutul lui iulie 1945 dobândește diploma de licență În filosofie cu distincția „Magna cum laude
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
a obținut, vreme de opt secole, nici o formă de cultură mare." Închidem bucla excursiei noastre, ieșind din Cisnădioara pe șoseaua care taie pădurea și dă spre Rășinari; un drum de vreo 5 km, pe care, înainte de război, îl făceau și sibienii pe timp de vară, întorcîndu-se acasă cu caleștile, după o zi petrecută la faimosul ștrand din Cisnădioara. Intrăm pe șoseaua spre Rășinari, și drumul acesta îmi pare, de fiecare dată când îl străbat, calea de acces către o realitate altfel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]