941 matches
-
caută câștig din orbirea celor lingușiți și înaintea căreia puterea de a susține privirea adevărului slăbește din ce în ce; îngâmfarea asupra propriilor merite și lauda cu meritele altora, căreia urmează lenevirea de a mai lucra și care împreună ucid silința de a recunoaște starea adevărată în care te afli și iubirea de muncă prin care poți scăpa de ea." Față de un asemenea tablou, rezumativ pentru realitățile românești, ce soluții se puteau închipui? Ca și alți contemporani, Xenopol se gândea la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Și e permis a nutri, împreună cu Karamyin, iluzia abstragerii? Putem oare trage perdeaua fără a ne descalifica moralmente? Sunt întrebări neexplicite, pe care însă textul, parcurs în lumina istoriei recente, le face inevitabile. Ateneu, XXVII, 8 august 1990, p. 2 "SILINȚE CĂTRE LIMAN" În împrejurările prin care trecem, derutați mai mult ca oricând, cu speranța redusă sub cota minimă, cu o vădită incapacitate de a ieși din impas, nimic mai instructiv și mai reconfortant decât să ne întoarcem la marile modele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
insista Pârvan, azi nu mai sunt de ajuns. Căci dacă noi, de pildă, dascălii, avem ca sfântă datorie să punem umăr la umăr și să dăm iureș cetății ignoranței și a prejudecăților vătămătoare, luminând neamul, alții au a-și îndrepta silințele împotriva sărăciei poporului românesc, alții împotriva boalelor ce-l slăbesc și împuținează, alții împotriva trântorilor cari trăiesc din rodul muncii lor și în loc să-l ajute la nevoie îl îngroapă și mai amarnic în mizerie și în ignoranță. Căci realizarea idealului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
împuținează, alții împotriva trântorilor cari trăiesc din rodul muncii lor și în loc să-l ajute la nevoie îl îngroapă și mai amarnic în mizerie și în ignoranță. Căci realizarea idealului național atârnă, pe lângă cultură, care e farul luminător al tuturor celorlalte silințe către liman, și de îmbunătățirea stării economice, sociale și politice a unui popor", conchidea tânărul istoric, atent ca puțini dintre contemporanii săi la economia de ansamblu a societății românești, preocupat să-i afle cât mai exact sistemul de forțe, alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
3 Carpatolatinii 3 Revoluția în studiu: variațiuni pe aceeași temă 3 Arc peste timp 3 "aprinde-se-vor candele?" 3 Perspectiva integrării 3 Între umilință și înălțare 3 Solidaritate și cultură 3 În orizontul generalităților istorice 3 Retrospectiva târzie 3 "Silințe către liman" 3 Cunoaștere și comprehensiune 3 În căutarea europei 3 Istorie și anamnesis 3 Sfârșitul istoriei? 3 Conclav istoriografic 3 Un eveniment cardinal 3 Sensul revizuirii 3 Europa, o problemă deschisă 3 Memoria capta 3 Indice...............................................................264 Sommaire..........................................................271
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nostru și guvernului său de a primi portofoliul ministerului de externe. Trecutul meu e cea mai bună garanție a politicii prudente și a neutralității” - deci ca la 1876 - și el continua spunând că dacă războiul izbucnește „ trebuie să consacrăm toate silințele noastre pentru România să nu devină teatrul războiului. Dar la 5 aprilie, el înștiința puterile că o invazie turcească va aduce România la hotărâri deznădăjduite, iar la 10 aprilie, el făcea responsabile puterile însăși de a urmări. La 29 aprilie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
știri și să ridice spiritele”. La sfârșitul lui august, românii erau chemați a da cel dintâi sânge pentru onoarea lor și libertatea țării. În proclamația către popor, din 27 august, act care dat probabil de Mihail Kogălniceanu, se amintesc toate silințele zadarnice pe lângă puterile garante, toate greșelile Turciei față de noi, toate actele de cruzime, săvârșite în ultimul timp adăugând și toate pericolele ce ar rezulta din pasivitate. Circulara din 30 august, a lui Mihail Kogălniceanu, cuprinde împreună cu aceleași idei, sublinierea situației
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
o jumătate de veac susține cu toate mijloacele ce i-au stat la dispoziție, științifice, materiale și morale și cu toată autoritatea și prestigiul pe care i l-au câștigat și asigurat cei ce au lucrat la îndeplinirea scopurilor sale, silințele tuturor celor care la noi s-au devotat cercetării și studierii pământului, trecutului și graiului românesc”2. Totodată, și-a concentrat activitatea și în cadrul Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice, al cărei președinte a 1 Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Române în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
o jumătate de veac susține cu toate mijloacele ce i-au stat la dispoziție, științifice, materiale și morale și cu toată autoritatea și prestigiul pe care i l-au câștigat și asigurat cei ce au lucrat la îndeplinirea scopurilor sale, silințele tuturor celor care la noi s-au devotat cercetării și studierii pământului, trecutului și graiului românesc”2. Totodată, și-a concentrat activitatea și în cadrul Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice, al cărei președinte a 1 Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Române în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
nostru și guvernului său de a primi portofoliul ministerului de externe. Trecutul meu e cea mai bună garanție a politicii prudente și a neutralității” - deci ca la 1876 - și el continua spunând că dacă războiul izbucnește „ trebuie să consacrăm toate silințele noastre pentru România să nu devină teatrul războiului. Dar la 5 aprilie, el înștiința puterile că o invazie turcească va aduce România la hotărâri deznădăjduite, iar la 10 aprilie, el făcea responsabile puterile însăși de a urmări. La 29 aprilie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
știri și să ridice spiritele”. La sfârșitul lui august, românii erau chemați a da cel dintâi sânge pentru onoarea lor și libertatea țării. În proclamația către popor, din 27 august, act care dat probabil de Mihail Kogălniceanu, se amintesc toate silințele zadarnice pe lângă puterile garante, toate greșelile Turciei față de noi, toate actele de cruzime, săvârșite în ultimul timp adăugând și toate pericolele ce ar rezulta din pasivitate. Circulara din 30 august, a lui Mihail Kogălniceanu, cuprinde împreună cu aceleași idei, sublinierea situației
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
transforma în afirmație. De aceea noi credem sistematic că deputații sunt corupți: fraze precum „Deputatul Z are relații cu mafia?” sunt ușor de înțeles. Creierul își face reprezentări mintale cu o ușurință uimitoare și cum ziarele nu își dau întotdeauna silința să insiste asupra anchetei care arată că deputatul este nevinovat rămânem cu această imagine în minte. Concluzie Tendința de afirmare are consecințe profunde asupra viziunii pe care o avem despre politică. În toate scandalurile și afacerile în care există îndoieli
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și mă gândeam la câte-n lună și-n stele. Ascultam în fiecare seară greierii țârâind și mă treceau fiorii ("E semn rău să auzi greierii, îmi spunea mama-mare, moare cineva!"), ba chiar m-apuca tremuriciul. Apoi, oricât îmi dădeam silința să nu se-ntâmple astfel, mintea îmi ajungea și se oprea la același subiect - gaura neagră, rotundă din perete (un banal orificiu pentru burlanul unei mașini de gătit, dar eu habar n-aveam asta atunci): prin ea eram sigur că
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
transcendențe. Pictorul este interesat de o imagine generică, o imagine simbol, evocatoare a unei idei, și nu de realizarea unui "simplu portret", așa cum îi mărturisește lui Titu Maiorescu: "Departe de a face numai un simplu portret, mi-am dat toate silințele pe cât cunoștințele mele m-au ajutat să-l fac astfel încât oricine l-ar vedea să-l recunoască că fiind un om care a trăit în sfera artelor." Utilizarea pluralului devine semnificativă pentru că nu doar literatura este invocată aici, ci și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tot așa ceva poate să placă; așa ar trebui să scriu și eu. Am trecut în odaia de alături, unde în acea zi de rece toamnă, la începutul lui septembrie, ardea un foc frumos în cămin, și într-o clipă rodul silințelor mele literare se făcuseră scrum. Cînd au aflat cum mă pedepsisem pentru greșeala mea, a fost o sinceră părere de rău, dar prea tîrziu, deși poate că mai bine a ieșit așa." Și istoricul comentează în continuare (Orizonturile mele. O
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
aceleiași transformări. Nuvela nu surprinde însă acum momentul, atât de așteptat, al spovedaniei lui Ghiță care să refacă ideea de cuplul în Moara cu noroc. A trecut și asta așa gândise Ana după judecată, așa și Ghiță care își dădea silința să uite cele petrecute, să le treacă cu vederea, ca și când nu ar fi fost... Dar fuseseră. Și e destul ca Lică să reapară și să își deșerte șerparul plin cu banii pe masă pentru a scoate din adânc "pornirea pătimașă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aceeași, avalanșa care l-a cuprins a închis în sine și timpul. Scriitorul reține cu maximă atenție un astfel de moment: Și fiindcă avea (n.a. Ghiță) un păcat pe care nu-l putea stăpâni, el nici nu-și mai dedea silință să-l stăpânească și se lăsa cu totul în voia întâmplărilor [...]. Astfel, trecu toamna și veni iarna, trecu și iarna și sosi primăvara. Pentru sămădău lucrurile stau exact pe dos, pentru el timpul s-a scurs lin și netulburat o dată cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
-nainte, când toată gândirea, toată simțirea, toată puterea ei de grije asupra lui și numai asupra lui se îndrepta, ea ar fi voit să nu mai fie om ca dânsul, și-l scotea din răbdare, îl îndârjea prin neîncetatele ei silințe. Acum însă nu mai vedea păcatele lui și-i era, așa cum îl știa, destul de bun. Privit de această dată cu îngăduință, bărbatul își reintră în atribuții; preia responsabilitățile care îi reveneau de drept. Ca tată, soț sau stăpân al casei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Eliberarea" femeii nu presupune suprimarea familiei patriahale și socializarea responsabilității materne, ci anunță o nouă etapă în evoluția firească a relației maritale: Soții vor avea dar purtare de grijă și pentru celălalt, se vor ajuta între dânșii, își vor da silința să-și corecteze unul altuia ființa, se vor îmbărbăta în fața ispitirilor, își vor împreuna la nevoie puterile și își vor împărtăși durerile. În înțelesul acesta, sunt soț și soție, un trup și un suflet 145. Din această perspectivă, înțelegem că
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Nici cocoșatul nu e însuși vinovat că are cocoașă în spinare: nimeni mai mult decât dânsul n-ar dori să n-o aibă". Și fiindcă avea un păcat, pe care nu-l putea stăpâni, el nici nu-și mai dedea silință să-l stăpânească și se lăsa cu totul în voia întâmplărilor. Inocentul Oedip ucide un om la răscruce și se întoarce în cetate fără a se purifica, încălcând legea morală a vremii sale, însușită ca proprie lege odată cu credința în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fi făcut: se lamentează, se supără, lovește: Neavând putința de a-l scoate (pe Ioan Rațiu președintele Partidului Național Român) din strâmtoarea în care se afla și de care alții abuzau spre a-l silui, noi ne-am dat toată silința de a-l ajuta și de a-l feri de prea mari greșeli. I-am făcut, înainte de toate, totdeauna pe plac pentru ca să n-aibă ocaziunea de a se supăra; ne-am supus și nu ne-am supărat niciodată orișice ne-
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
În orișicare gen de artă, opere de adevărată valoare vom crea numai adresându-se la toți românii azi în viață și având în vedere și pe cei viitori, căutând în toate ceea ce se potrivește cu firea românului și dându-și silința nu să copieze natura, ci să ridicăm nivelul moral al întregului popor român 252. (s.a.) scria Slavici în Sămănătorul anilor 1906. Asanarea morală a societății prin artă rămâne scopul și rezultatul creatorului care s-a îndepărtat definitiv de creația sa
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de metodă, eu nu o cunosc, și cu siguranță nu pretind că o ofer în paginile care urmează. Utilizarea eficientă a raționamentului plauzibil este o îndemânare care se învață, ca oricare alta, prin imitație și exercițiu. Îmi voi da toată silința pentru cititorul dornic să învețe raționamentul plauzibil cât mai repede, însă tot ce pot să-i ofer sunt doar câteva exemple pentru imitație și prilej de exersare. În cele ce urmează, voi discuta deseori despre descoperirile matematice, mari sau mici
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și a abandonat acest drum. Nici carnetul de P.M .R. sau P.C.R nu l a interesat. A fost un altfel decât era u alții. Și mama a urmat același traseu. Avea destule oportunități, iar dacă și-ar fi dat silința, ar fi putut ajunge „departe”, ca ori ce om care avea „origine socială sănătoasă”. Dar n a fost ca să fie, să am și eu niște părinți mai „ambițioși”, mai „băgăreți”, ca să trăiesc și eu mai bine în re gimul comunist
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
se îmbracă chipul zugrăvit al unui rege. Și atunci, oricine admiră frumusețea chipului sau a tabloului, nu pentru că este din lemn, aur sau argint, ci pentru izbânda meșteșugului întru asemănarea cu originalul. Apoi cu multă băgare de seamă, grijă Și silință, fiind isprăvită lucrarea, e așezată ca o icoană vrednică de laudă. Iar deosebirea lemnului se trece cu vederea, chiar dacă se deosebește mult, pentru că admirația din partea celor ce se duc s-o privească o face să fie Ținută pretutindeni în mare
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]