748 matches
-
ce respectă arcanele. Prin raționamente complexe ce se pot simplifica în silogisme poetul se exprimă prin alegorii. Din punct de vedere mistic, silogismul este cea mai eficace formă de raționament, deoarece ea asociază inducția la deducție. Aceasta înseamnă că orice silogism face să intervină în egală măsură atât analiza, cât și sinteza, cele două complectându-se pentru a se ajunge la concluzia finală. De aceea aici șansele de a ajunge la judecăți valabile sunt mult mai mari decât atunci când raționăm numai
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
raționamentul permite într-un prim moment, să trecem de la un efect major la cauza lui și, în cel de al doilea moment, să determinăm cauza care ne permite să evităm efectul minor al efectului major. Iată cum putem anticipa prin silogism efectul pe care l-ar produce reînnoirea cauzei efectului major. Această dublă relație de la cauză la efect este ceea care asigură eficacitatea raționamentului silogistic. Dar silogismul, fiind pare-se destul de eficace, poate duce la rând-i la concluzii eronate, mai
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ne permite să evităm efectul minor al efectului major. Iată cum putem anticipa prin silogism efectul pe care l-ar produce reînnoirea cauzei efectului major. Această dublă relație de la cauză la efect este ceea care asigură eficacitatea raționamentului silogistic. Dar silogismul, fiind pare-se destul de eficace, poate duce la rând-i la concluzii eronate, mai ales atunci când este aplicat pentru situații teoretice. În timp ce plâns-am ploaia de veacuri într-un an și s-a-nvelit în noapte trupu-n lăuntrice mistere din mai nestins
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu alte date din viața lui, sau din literatură. Dar acestea sunt cele trei mari forme de raționament pe care le utilizăm în rezolvarea problemelor noastre zilnice. De altfel, contrar cu ceea ce a priori am putea gândi, inducția, deducția și silogismul constituie instrumente pe care orice gânditor inițiat sau profan trebuie să le aplice în căutarea sa spirituală. Un student în misticism rosicrucian, îmi arăta în cadrul unei întâlniri la Boston că virtuțile poesiei în reflectarea realității fizice sau virtuale depind de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tot mai aproape... Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii Părea c-aud venind în cete cerbii. Copacii locului vestesc apropierea nunții, a unei anumite nunți în care visele se împletesc cu focul, văpaia fiind și efect dar și cauză. Folosind silogismul între amintire și previzune, poetul se prezintă în raport cu lumea primordială ca un călător, așteptat de minunata ființă, zână a teiului, mesagerul lumii paralele care urmează să împlinească profeția magului alchimist. Nu e vorba atât de cântecul romantic al feminității și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe urmele cuvântului pierdut în poesie sau a urmașilor zeilor, poetul ne oferă din belșug o altfel de receptare a valorilor spirituale, integrând paleta simțirilor noastre cu noi ofrande aduse pe altarul spiritului uman în momentele sale de meditație profundă. Silogismul dăruiește o metodă de cercetare a funcției cerebrale. Elementele aflate în interiorul simbolisticii oculte se combină prin taine. Dintre ele apa și focul, ca materii terestre, sunt antitezele cel mai greu de împăcat. Nunta dintre ele se produce în spațiul astral-divin
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în care Iorga a fost binevenit. Cincizeci de ani mai tîrziu, un Iorga purificat își amintea cu tristețe cît de mult îl împresionase Capitalul. Și-a părăsit studiile "ca să citesc abstracțiile și să pășesc pe drumul pietros și arid al silogismelor și sofismelor argumentelor lui Marx: legile cererii și ofertei, ale valorii surplusului care îi aparține muncitorului, ale lacomului capital exploatator și ale jafului pe care îl săvîrșește acesta în fiecare zi", ale viitoarei revoluții proletare și, la capătul drumului, ale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Propoziții categorice 4.1. Structura propozițiilor categorice 4.2. Clasificarea propozițiilor categorice 5. Conversiunea și obversiunea propozițiilor categorice 5.1. Caracterizare generală 5.2. Distribuirea termenilor 5.3. Tipuri de inferențe imediate 5.4. Aplicații ale conversiunii și obversiunii 6. Silogismul 6.1. Structura silogismului 6.2. Figuri și moduri silogistice 6.3. Legile generale ale silogismului 6.4. Metode de probare a validității silogismelor 7. Propoziții compuse 7.1. Propoziții compuse și funcții de adevăr 7.2. Definițiile principalelor funcții
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Structura propozițiilor categorice 4.2. Clasificarea propozițiilor categorice 5. Conversiunea și obversiunea propozițiilor categorice 5.1. Caracterizare generală 5.2. Distribuirea termenilor 5.3. Tipuri de inferențe imediate 5.4. Aplicații ale conversiunii și obversiunii 6. Silogismul 6.1. Structura silogismului 6.2. Figuri și moduri silogistice 6.3. Legile generale ale silogismului 6.4. Metode de probare a validității silogismelor 7. Propoziții compuse 7.1. Propoziții compuse și funcții de adevăr 7.2. Definițiile principalelor funcții de adevăr (operatori propoziționali
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
propozițiilor categorice 5.1. Caracterizare generală 5.2. Distribuirea termenilor 5.3. Tipuri de inferențe imediate 5.4. Aplicații ale conversiunii și obversiunii 6. Silogismul 6.1. Structura silogismului 6.2. Figuri și moduri silogistice 6.3. Legile generale ale silogismului 6.4. Metode de probare a validității silogismelor 7. Propoziții compuse 7.1. Propoziții compuse și funcții de adevăr 7.2. Definițiile principalelor funcții de adevăr (operatori propoziționali) 7.3. Proprietățile principalilor operatori propoziționali 7.4. Raportul dintre conjuncție și
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Distribuirea termenilor 5.3. Tipuri de inferențe imediate 5.4. Aplicații ale conversiunii și obversiunii 6. Silogismul 6.1. Structura silogismului 6.2. Figuri și moduri silogistice 6.3. Legile generale ale silogismului 6.4. Metode de probare a validității silogismelor 7. Propoziții compuse 7.1. Propoziții compuse și funcții de adevăr 7.2. Definițiile principalelor funcții de adevăr (operatori propoziționali) 7.3. Proprietățile principalilor operatori propoziționali 7.4. Raportul dintre conjuncție și disjuncție 7.5. Simplificarea în logica propozițiilor compuse
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
formal și în limbaj natural. - 8 puncte C. a) Pornind de la propoziția 3., construiți în limbaj natural o conversiune nevalida b) Argumentați de ce propoziția astfel obținută nu este valida. - 4 puncte ... IV. Verificând explicit respectarea fiecăreia din legile generale ale silogismului, demonstrați că nu există silogism valid cu majoră particular afirmativa și minoră universal negativă. - 12 puncte V. Pentru fiecare din cele două formule de mai jos, construiți tabela de adevăr sau utilizați oricare altă metodă cunoscută pentru a verifica și
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
8 puncte C. a) Pornind de la propoziția 3., construiți în limbaj natural o conversiune nevalida b) Argumentați de ce propoziția astfel obținută nu este valida. - 4 puncte ... IV. Verificând explicit respectarea fiecăreia din legile generale ale silogismului, demonstrați că nu există silogism valid cu majoră particular afirmativa și minoră universal negativă. - 12 puncte V. Pentru fiecare din cele două formule de mai jos, construiți tabela de adevăr sau utilizați oricare altă metodă cunoscută pentru a verifica și decide ce tip de formulă
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
puncte V. Pentru fiecare din cele două formule de mai jos, construiți tabela de adevăr sau utilizați oricare altă metodă cunoscută pentru a verifica și decide ce tip de formulă este: - 16 puncte VI. A. Construiți schemă logică a unui silogism valid din figură a III-a. - 3 puncte B. Elaborați în limbaj natural un silogism corespunzător schemei logice construite la punctul A. - 3 puncte C. Menționați explicit corespondență dintre termenii limbajului natural și cei ai limbajului formal/logic din exemplul
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
sau utilizați oricare altă metodă cunoscută pentru a verifica și decide ce tip de formulă este: - 16 puncte VI. A. Construiți schemă logică a unui silogism valid din figură a III-a. - 3 puncte B. Elaborați în limbaj natural un silogism corespunzător schemei logice construite la punctul A. - 3 puncte C. Menționați explicit corespondență dintre termenii limbajului natural și cei ai limbajului formal/logic din exemplul construit. - 6 puncte D. Demonstrați, prin una din metodele cunoscute, validitatea silogismului construit. - 5 puncte
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
limbaj natural un silogism corespunzător schemei logice construite la punctul A. - 3 puncte C. Menționați explicit corespondență dintre termenii limbajului natural și cei ai limbajului formal/logic din exemplul construit. - 6 puncte D. Demonstrați, prin una din metodele cunoscute, validitatea silogismului construit. - 5 puncte Barem de corectare și notare la Logică . Nu se acordă fracțiuni de punctaj. I. A. câte 2 puncte pentru menționarea fiecăruia dintre cele trei tipuri 3 x 2p = 6 puncte B. câte 3 puncte pentru precizarea conținutului
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
fiecăreia dintre cele patru obversiuni în limbaj natural 4 x 1p = 4 puncte C. a) construirea conversiunii 2 puncte b) argumentarea nevaliditatii 2 puncte ... Total 20 puncte IV. - câte 1 punct pentru verificarea fiecăreia dintre cele opt legi generale ale silogismului 8 x 1p = 8 puncte - câte 1 punct pentru analizarea fiecăreia dintre cele patru figuri silogistice 4 x 1p = 4 puncte Total 12 puncte V. 1 - construirea tabelului de adevăr (cu următoarele valori ale operatorului principal: 0,1,1,1
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
2 - construirea tabelului de adevăr sau oricare altă metodă de verificare construită corect 4 puncte - precizarea deciziei: lege logică 4 puncte Notă: Nu este necesară respectarea ordinii consacrate pentru realizarea celor opt combinații. Total: 16 puncte VI. A. construirea schemei silogismului 3 puncte B. elaborarea silogismului 3 puncte C. câte 2 puncte pentru menționarea fiecăreia dintre cele trei corespondențe 3x2p=6 puncte D. verificarea validității 5 puncte Total: 17 puncte Total test: 90 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Notă
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
sau oricare altă metodă de verificare construită corect 4 puncte - precizarea deciziei: lege logică 4 puncte Notă: Nu este necesară respectarea ordinii consacrate pentru realizarea celor opt combinații. Total: 16 puncte VI. A. construirea schemei silogismului 3 puncte B. elaborarea silogismului 3 puncte C. câte 2 puncte pentru menționarea fiecăreia dintre cele trei corespondențe 3x2p=6 puncte D. verificarea validității 5 puncte Total: 17 puncte Total test: 90 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Notă finală se stabilește prin împărțirea
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
cameleonice - n.n.), măcar că ele se manifestează prin numerii Românului (numerele acestui ziar liberal - n.n.) și măcar că d- lui își face prin ele un numerar”. Tema racului revine obsesiv la Hasdeu atunci când acesta se referă la „Monstruoasa coaliție”, pe seama căreia construiește silogisme acide de genul: „Boierii (conservatorii - n.n.) sunt retrograzi. Retrograzi sunt racii. Boierii sunt raci.” sau „ Liberalii (radicali - n.n.) sunt stacojii. Stacojii sunt racii fierți. Liberalii sunt raci fierți.”
Umor hasdeean by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83581_a_84906]
-
în grupul fonetic -aj (sufix lexical sau fără caracter morfematic): arbitraj/arbitraj-e, sondaj/sondaj-e, abataj/abataj-e, personaj/personaj-e etc.; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul - ism, morfem lexical sau simplu grup fonetic: dacism/dacism-e, balcanism/balcanism-e, silogism/silogism-e, sofism/sofism-e, truism/truism-e etc.; • substantive formate de la infinitiv, prin sufixul -et(ăt): strigăt/strigăt-e, geamăt/gemet-e, plesnet/plesnet-e, foșnet/foșnet-e, scrâșnet/scrâșnet-e etc. sau terminate în acest grup fonetic: capăt/capet-e, sunet/sunet-e; • substantive formate prin sufixul -ment
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o eroare de logică, datorită căreia, plecând de la premisa că Breban ar fi un mare prozator, ajunge la concluzia că ar putea avea mari șanse în politică. În ciuda acestei erori, îmi impun să nu mă îndoiesc pur și simplu de silogismele domnului I. Buduca - ale cărui scenarii m-au încântat de atâtea ori - și îl invit să facem un raționament la îndemâna oricui. Îi cer deci să admitem împreună că domnul Breban (pe care mizează, în pofida opiniilor sale politice care ar trebui
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
devine tema celei de a doua a cărei remă furnizează, la rîndul ei, tema frazei următoare. Cităm ca exemplu un text publicitar (analizat în detaliu în Adam 1990: 121-133) pe care-l redau aici sub forma sa autentică de entimemă (silogism incomplet): Schema 6 Tematizarea liniară este catalogată în retorică sub numele de anadiploză, figură sintactică a repetiției care se prezintă ca o reluare, la începutul unei unități sintactice (care poate fi și o frază), a elementului situat la sfîrșitul unității
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pasărea e în colivie, colivia e în cameră, camera e pe vapor, vaporul e în depărtări pe marea cea mare" (Phébus, (1894) 2002: 429) • c. Progresie tematică combinată sau amestec de două modele de bază. Dacă restabilim concluzia lipsă a silogismului din exemplul cu mierea Trubert, obținem o versiune cu T1 redundantă și cu o reluare a R2 de două ori: Schema 7 Dacă examinăm primele trei fraze din textul lui Schwob citat mai sus, observăm în același timp o progresie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pentru care acest ziar este cel mai citit. Cititorul nu poate interpreta T44 decît recurgînd la inferențe, adică la extragerea propozițiilor implicite pe baza conținutului presupus și exprimat. Trebuie ca el să se angajeze într-un raționament sub forma unui silogism: mai întîi să admită o premisă majoră de tipul: Ziarul cel mai citit [A] este cel mai bun ziar [B]; să admită apoi o premisă minoră corespunzătoare presupoziției din T44: Or TG [C] este ziarul cel mai citit [A]. Ajungem
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]