799 matches
-
Podrez EA, Smith JD, Hajjar DP, Hazen SL, Hoff HF, et al. Targeted disruption of the class B scavenger receptor CD36 protects against atherosclerotic lesion development in mice. J Clin Invest 2000;105(8):1049-56. 764 Li AC, Brown KK, Silvestre MJ, Willson TM, Palinski W, Glass CK. Peroxisome proliferator activated receptor gamma ligands inhibit development of atherosclerosis in LDL receptor-deficient mice. J Clin Invest 2000;106(4):523- 31. 765 Inoue M, Itoh H, Ueda M, Naruko T, Kojima A
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
suplimentar acordat familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse care utilizează pentru încălzirea locuinței gaze naturale; Ajutor rambursabil pentru refugiați; Ajutorul social (VMG); Ajutoare financiare conform legii 366/2001 și ajutoare de urgență legea 416/2001 AJPS Iași Str. Străpungere Silvestru nr. 1, Bloc L 6-7, Iași Tel: 0232/410639 E-mail: ajps.iasi@prestatiisociale.ro http://www.ajpsiasi.ro/ AJPS Bacău Str. Ioniță Sandu Sturza nr. 63 A, Bacău Tel: 0234/510083;510082 Fax: 0234/588605;544583 E-mail: ajps.bacau@prestatiisociale
by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
chipul increatului, ca ieșire din ascundere și ridicare la vedere. Pentru a putea fi văzut, inaparentul îmbracă "strai de sărbătoare", ia trupul unei imagini prin care transpare, mai adânc, unduirea cărnii lucrurilor, urcând din rădăcina Vieții universale, din miezul sălbatic, silvestru, al pre-făcutului. Căci ceea ce se vede - lucrurile care se văd - formează imaginea prefăcută a ceea ce apare "de sus, din ce păruse a fi frunzișul". Un ultim prag în calea ascensională a inițierii văzului căci, pentru a vedea cu adevărat, ochiul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Cours de linguistique générale, Paris, Payot, 1922, p.25. ed. II. 167. Saxman, J.N., Bless, D.M. Language développement in children with cleft Palates. Folia Foniatrica S. KArger-Basel München, Paris, London, New York - Sydney, 26, 3, 1974, p. 218. 168. Sechelles, Suzanne, Silvestre de Spacy, C. Grammaire et langage. Langage oral, Langage écrit. Paris, Les éditions E.S.F., 1974. 169. Schannon, C.E. A mathematical theory of communication. “Bull. Syst. Techn. Journal”, 1948, 27, 3, p. 379-423, 623656. 170. Schumacher, W. Voice Therapy and voice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sub numele de "Juana la Loca" Ioana nebuna! În urma unui decret regal din 28 februarie 1515, regele Fernando El Catolico a dispus ca insula să se numească "Fer-nandina". În prima operă literară locală "Espejo de la paciencia", apărută la 1608, autorul, Silvestre de Balboa, vorbește de "Dorada isla Cuba o Fernandina" aurita insulă Cuba sau Fernandina. De reținut că, spre sfârșitul secolului al XVII-lea, "Fernandina" dispăruse, fiind folosită doar Cuba! Întoarcerea din prima călătorie, la 15 martie 1493, a fost un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Sebastian (5 ani), Nicot, ca un bun diplomat nu s-a întors la Paris "cu mâna goală", ci cu tutun, căruia avea să-i facă reclamă pentru pro-prietățile sale medicale. "Nicotiana tabacum" se pare că își are originea din "Nicotiana silvestre" "Nicotiana rustica varianta sălbatică, ruda sa nobilă cubaneză fiind "Nicotiana havanensis"! Plantă anuală, cu o înălțime de 2 metri, tulpina dreaptă, cu frunze numeroa-se și mari, lungi de până la 30 cm și lanceolate, cu flori purpurii sau roz, tutunul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cap, lovit și legat. Prizonierii au fost duși pe nava pirat, unde au rămas 8 zile, pe drum un alt prizonier "cedându-i Sfinției Sale" pantalonii! Întâmplarea a stat la baza primului poem scris în Cuba, "Espejo de Paciencia", al lui Silvestre de Balboa. Pirații au cerut o răscumpărare de 5000 de piei și 2000 de ducați, dar în final au acceptat 1080 piei, alimente și 200 scuzi! Răscumpărarea n-a fost plătită, localnicii răsculându-se împotriva piraților. Giron al cărui nume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cu prezențe la cursele de cai, nopți în cazinouri și restaurante de lux și chefuri cu prietenii la Tropicana. Tropicana, în 1957, era cel mai faimos cabaret al Havanei. A fost inaugurat la 31 decembrie 1939, "La noche de San Silvestre", de patronul său Victor Correa, un italian-brazilian venit la Havana în 1931. A devenit rapid un punct de atracție pentru turiștii americani, dar și de afaceri pentru mafioți, care au organizat o cursă aero directă Miami Havana, cu cazare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și pe cel de a ști să asculți. Aici am învățat să devin taciturn, să-mi înăbuș elocința neînfrânată pe care o arătam la Roma. Cum pot oare să mai vorbesc fără să mă rușinez dinaintea murmurului acvatic, a foșnetului silvestru, când aud sfâșierea adâncă ce se ridică din mare, gângăniile ce zumzăie în iarbă, sau când captez speriat glasurile aștrilor? Nu găsesc cuvinte potrivite dinaintea tăcerilor elocvente ale Aiei, căreia-i place să vorbească doar cu ochii. E comunicarea cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
roumaine jusqu’à la fin du XIX-e siècle, Coimbra, 1950; Îl diplomatico e studioso americano E. Schuyler e i Romeni, Freiburg, 1954. Traduceri: I.L.Caragiale, Una lettera smarrita [O scrisoare pierdută], pref. Giulio Bertoni, Perugia-Veneția, 1929 (în colaborare cu A. Silveștri Giorgi). Repere bibliografice: Mariano Baffi, Un grande studioso scomparso: Claudio Isopescu, „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg), 1955-1956, 1-10; Ion Popinceanu, Claudiu Isopescu, „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg), 1955-1956, 11-16; Dicț. scriit. rom., ÎI, 646-649; Manolescu, Enciclopedia, 422-423. Al.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
de glumele și à propos-urile lui mult prea deocheate și mai fără perdea, dezlănțuite prin pădurea Pele șului, unde rătăceam cu toții Într-o vară, și asta numai și numai din pricină că masculul sau faunul, sau silenul, sau sati rul - ge niile silvestre personificând forțele sălbatice ale naturii - era Întărâtat pe atunci de carnea albă și ațâțătoare, prin farmecul ei lenevos și lasciv, a prietenei și colaboratoarei noastre; eu mai păstrând și astăzi aci, În fața mea, ca un presse-papier În aten ția musafirilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
200 SEBONDUS, R., 5 SEMIRAMIDA, regină a Babylonului, 137, 138 SENECA, 5 SEQUELA, J., 201 SERGIU, Al. George, 10, 216 SEULESCU, M., 6 SEVASTOS, M., 19, 93, 259 SHAKESPEARE, W., 51, 59, 60, 179, 194, 233, 239 SHTERJOVA, Vangya, 106 SILVESTRU, Aurelian, 104 SIMENSCHY, Th., 102, 107, 235 SIMION, Eugen, 105, 125, 251, 238 SIMIRAD, Const., 259 SION, George, 259 SLAVICI, Ioan,58, 62 SMARANDACHE, Fl., 106 SOCRATE, 149, 150, 189, 194, 249 SOFOCLE, 51 SOROHAN, Elvira, 98, 114 SPINOZA, Baruch
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cele depe pământ vor trece Numai fața Domnului-Dumnezeului tău va sta întru măreție și slavă". Locuri Pinteu Florești Brădățel Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în secolul al XVII-lea, fiind menționat ca "prim podgorean" Don Francisco de Aguirre, cu proprietăți în zona Copiapo. Cultivarea științifică, industrială a început cam cu un secol și jumătate în urmă, fiind legată de numele unui bogat moșier, Don Silvestre Ochagavia, care a întreprins o vizită în Franța, de unde s-a întors cu specialiști și cu butași de viță nobilă. De reținut că după vizita sa podgoriile din Franța, Italia și Germania aveau să fie practic distruse de filoxeră, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
întreg curent al gustului estetic în Europa" ăKotzebue, Alarcon, Heyse, George Sand, Flaubert, Turgheniev, Dickens, Fritz Reuter). La rândul său, Iorga vine să consolideze acest relief, punând pe autorul lui Harap-Alb în conexiune cu J. Swift, E. Zola, Turgheniev, Armand Silvestre, Rollinat, A. de Lamartine, Ch. Dickens, Dostoievski, J. Addison, Jean-Paul Richter, pleiadă selectă de a cărei companie cariera interpretativă a lui Creangă nu se va mai despărți de acum înainte. În câteva din articolele aceleiași perioade numele lui Creangă "unul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de la porțile paradisiace simbolizează accesul la cunoașterea recompensă, ceea ce reprezintă momentul eliberator al încercării inițiatice. În basmul Voinic de codru, sintagma titlu este și numele eroului, primit chiar de la Cristos (!) și Sfântul Petru. Pruncul născut fără tată este dedicat entității silvestre (spațiul adânc venerat în mentalul arhaic românesc) fiind locul genezei și sursa puterilor întemeietoare ale protagonistului. Basmul FrunzăVerde, cules în Pătuleni, Dâmbovița, valorifică motivul concepției imaculate: fata împăratului înghite o frunză din codrul cu puteri fertilizatoare și este alungată, deci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unde cânii nu latrî, nici cocoșâi nu cântî” (Izvoare - Soroca). Animalele specifice gospodăriei umane alungă spiritele malefice și de aici vine incompatibilitatea lor cu prezențele supranaturale. Un topos comun descântecelor și baladelor despre cele trei surori nubile îl constituie spațiul silvestru misterios: „Joi de dimineață,/ Pe rouă, pe ceață,/ Trei surori la flori,/ Ele mi-și pleca,/ La flori să culeagă/ Din Pădurea Neagră” (Orlea - Gorj). Întunecimea absolută conține ideea întoarcerii la gestație, dar trimite și la șederea în infern, cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a energiilor locului. Unele colinde doar sugerează că acolo a avut loc confruntarea mitică și prezintă întoarcerea flăcăului ca erou solar: „Cam pe după codru verde,/ Darvunel cu frunza lată,/ Pare sfânt soare răsare”. În colinda tip III 55A Leul, spațiul silvestru se dilată pentru a acționa ca un labirint ce ascunde leul, nu Minotaurul: „Pleacă june-ntr-o vânatu/ Junelui junel bun!/ În codri ce n-au d-umblat./ Codrii-s mari/ și codrii-s rari./ Tăt umblară cât umblară/ O
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pădurea prin care trece eroul înainte de a ajunge acasă: „.o pădure mare, verde și răcoroasă”. Ea a devenit un spațiu vegetal proaspăt ce recompensează inițiatul istovit, nimic din pietatea dendrolatrică anterioară nu mai tulbură spiritul. Cel mai frecvent însă spațiul silvestru apare doar menționat, ca popas imediat începutului inițierii, după care evenimentele își urmează cursul și întâlnirile miraculoase se produc. Procesul inițiatic din triburile primitive și ale altor civilizații din lume în care neofiții erau duși în pădure pentru a cunoaște
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin intermediul imperfectului, care caracterizează inclusiv lăcașul mitic, prin continuitatea specifică a începuturilor de lume. Vânătoarea îndreaptă feciorul prin tărâmul labirintic către nucleul căutat și conține epifania ființelor infernale. Feciorul născut în afara legii omenești de către mama mutilată și exilată în decorul silvestru specific are o singură ocupație: „Și copilu când s-a făcut mare, a devenit șî cam năzdrăvan copilu. Șî i-a făcut mă-sâi o covercă așa. Șî pe urmă copilu sî duce pân’ pădure șî vâna. (...) Și mergând el pân
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu totu și cu totu dă aur”. Puterile dobândite în timpul șederii în sacru îi permit acesteia să dispară din fața atacatorilor, când scenariul inițiatic o poartă din nou în planul infernal. Doi copii de aur naște și fecioara închisă în grota silvestră, această dublă izolare fiind augmentată de tabuul vorbirii în basmul Mama zidită de vie. Florea, fecioara moartă și-ngropată în cimitir, apoi metamorfozată în floare minunată, zămislește și ea prunci cu părul de aur, dar locul lor natal este tărâmul zmeului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sau se coase în pielea lui”. Intrarea în corpul animalului ce se jertfește, locuirea în casa făcută din scheletul lui sau „sacul amniotic” tăbăcit protejează ființa pe parcursul mutației existențiale și o încarcă pozitiv. Mutilarea fetei și rătăcirea ei în spațiul silvestru au, de asemenea, o încărcătură thanatică. Starea incipientă a materiei provoacă germinația puterilor inițiatice ale fetei lipsite de vedere în mundan: „Șî pre fată o țâpă apoi oarbă într- o mocirlă, în un tinoroi”. Cel mai frecvent suferința rituală urmează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și tot ciugulește șî el sî uitî la pasărea ceaia da cam o prins dragosti di ea. Parcă pasărea-i făcea ochi dulci și el tăt sî ducea s-o prindî” (Bălți - Basarabia). Tărâmul zânei atrage feciorul în spațiul inițiatic silvestru, potențat aici de acvaticul specific feminin; palatele ei de aur se află într-un loc decupat din profan: „În mijlocu pădurii era un eleșteu șî eleșteu ăsta era fermecat”. Inițierea este deschisă de apariția înaripatei ce exercită o atracție ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pozitivă, el acționează sub semnul solarului figurat de aur și, numai astfel, cunoștințele acumulate în infern pot duce la înfrângerea principiului malefic. Ucenicia în dimensiunea terifiantă este catalogată de V. I. Propp ca dovadă a inițieriișcoală, învățătură. Argumentele sale, „natura silvestră a das¬călului, plecarea copiilor de la părinții lor, caracterul vrăjitoresc al învățăturii, priceperea de a se transforma în animale sau de a înțelege limba păsărilor”, sunt exemplificate în întregime în basmul din Cerișor, Hunedoara. Evoluția neofitului începe în fenomenal, și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
parentală și mijlocesc ieșirea din lume a tinerilor. Tărâmul de dincolo provoacă o întâlnire cu un bestiar cu rol pedagogic, diferite animale, impuse ca îndrumători, le modelează traseul către inițiere. Lupul este o asemenea ipostază a inițiatorului, revelat în cadrul misterelor silvestre ce acționează ca un fundal pentru întruparea sacră, înfiorătoare: „Mai călătorind ei o bucată bună, ajunse la o pădure deasă și stufoasă. Prin bungetul acesta de pădure mergând ei pe dibuitele, căci altfel era peste poate, zăriră în depărtare un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]