1,724 matches
-
regulile lingvistice ale comunicării; - tulburările morfologice - privesc construcția cuvintelor ca formă, număr, gen, caz, mod, timp etc.; - tulburările sintactice - încălcări ale regulilor de codificare a mesajelor, în ceea ce privește ordinea cuvintelor în propoziții și fraze (structura propoziției sau frazei); - tulburările semantice - privesc simbolistica, acordarea de semnificații, codificarea și decodificarea cuvintelor și frazelor; - tulburările pragmatice - combină discordant limbajul verbal cu comunicarea nonverbală. Această clasificare corespunde criteriului aplicat dificultăților de învățare a limbajului de către L. Bloom: 1. Dificultățile de învățare a formei limbajului se referă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în care simbolurile citite nu sunt precis identificate și corect reproduse, fără a implica tulburări senzoriale sau motorii, însoțită frecvent și de alterări fonetice, afectarea nivelului de înțelegere a celui mai simplu text; la copii se manifestă prin dificultăți de simbolistică a orientării spațiale a semnelor grafice cum ar fi: inversiuni de silabe (ra în loc de ar), confuzii de litere simetrice (d și b, p și q etc.), confuzii de foneme apropiate (v și f, c și g etc.), omisiuni de sunete
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
acum cine trece trece cu adevărat”, și se înțelege că trecerea prin sine, regăsirea înseamnă de fapt prăbușire. Acest straniu „celălalt” ia adesea chipul unor personaje: Hans, Zoli, Mircea, Elvira, copilul, tatăl, vecinul, străinul, amicul, fiecare cu drama lui, cu simbolistica lui. „Celălalt” este atât „el”, cât și „eu”, de aceea pronumele care exprimă cel mai bine identitatea poetică este „noi”, un dublu cuprinzător, care conține, desparte și unește. Discursul poetic are aceeași funcție duală: unește și desparte limbajul comun de
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
din proza modernă universală. Considerarea personajului ca structură logică ori sistem individualizat de relații anunță concepția personală de lucru, sesizabilă și prin evidențierea criteriilor de clasificare mai vechi - raporturi de distribuție, temă și relații cu cei din jur, atitudini, temperament, simbolistica numerelor, exponența unei teorii etc. -, din care autorul nu va prelua pentru alcătuirea propriei construcții decât elemente dispersate. În intenția de a restrânge relativismul demonstrației și al clasificărilor, explicitează cu prisosință, complicând logica raționamentelor, absorbit parcă de polisemia obiectului cercetat
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
vinului roșu// cum să uităm că el e un Semn/ pe care țin atât de mult să-l descifreze/ izvoarele ce ne urmează din piatră-n piatră/ și triștii șoimi ce ne fac umbră cu aripi răcoroase” -, Bizanțul) amorsează o simbolistică obscură doar în aparență, în realitate efectul fiind obținut prin forțare lexicală sau supraîncărcare culturală. Debușeul și finalitatea poemelor se dovedesc a fi adesea doar elemente de recuzită din zona emoționalului patriotic, tranzacționat uneori fără preliminarii: „Închinare acestui nufăr de
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
și istorie) potrivit unei mentalități și venind în întâmpinarea unui gust deja instalat. Între datele ce definesc acest gust, aplecarea spre exerciții de tip hermeneutic, în transcrieri literare, ocupă o poziție de seamă. Într-o lume care iubea încifrările și simbolistica și își îmbrăca teama de necunoscut în hieroglifele redescoperite (M. începuse și el redactarea unei Cărți despre hieroglife, care este, de fapt, o traducere din latinește), solicitarea ezoterismului propriu emblemelor și emblematicii se asocia, coerent, cu înclinațiile către ocultism și
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
1981), Un om norocos (1984). Este vorba de două parabole ample, cu câteva personaje-simboluri și o intrigă ce nu poate fi fixată în timp și spațiu. Modelul epic poate fi Herman Hesse și Ernst Jünger (Pe falezele de marmură), cu simbolistica lor enigmatică, iar în proza românească un punct de referință este Echinoxul nebunilor de A.E. Baconsky. Deosebirea de cel din urmă este că P. nu pune accentul pe limbajul fastuos, matein, ci pe dialectica ideilor și pe semnificația parabolei
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
în jos/ Până în noaptea pământului/ Și mai încolo”) intră într-o dramatică relație cu metafora germinației, a perpetuării (un titlu semnificativ - Semințe de timp). Curgerea și întoarcerea, pierderea și refacerea accentuează ideea timpului ireversibil, care transcende condiția efemeră a eului. Simbolistica drumului orientează materia poetică spre un lirism elegiac, ca expresie a zădărniciei. Inițierea în moarte presupune asumarea sorții și depășirea vremelniciei, într-o ambianță a sacrului degradat și a pătimirii în el: „Căzusem în lumină/ Ca într-un lac de
OANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288499_a_289828]
-
la poemul Polifem și Galateea (1982) al lui Góngora, vădind deopotrivă talent poetic și erudiție. Limbajul marelui liric al barocului spaniol, printre cele mai inovatoare și încifrate, considerat de mulți intraductibil, este convertit în versuri pline de muzicalitate, păstrând intacte simbolistică insolita, bogăția aluziilor, sintaxa aparte. Urmărind deopotrivă echivalarea sensului și familiarizarea cititorului român cu universul marelui spaniol, volumul, distins cu Premiul Național al Spaniei pentru transpunerea scriitorilor spanioli în limbi străine, cuprinde un studiu despre temele și sursele lui Góngora
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
relațiilor de vecinătate din satele Munților Apuseni. Prin metodă și rezultate, lucrarea se citește cu plăcere și cu folos. Autorul probează din plin constructivism științific, informare bogată și capacitate de investigare nemijlocită În apropierea de o lume extrem de bogată În simbolistică socială. Este un Început remarcabil al unei noi serii metodologice și stilistice În literatura română de specialitate. Dumitru Sandu Adrian Neculau (coord.) Viața cotidiană În comunism, Iași, Editura Polirom, 2004 (367 p.) Reperarea unei identități, prezente sau imediate, constituie semnul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sisteme (1994, 101-159). În cadrul unei reflexii asupra istoriei, a memoriei colective și a timpului social, generație este un termen polisemantic (polisemia este dată de rădăcina sa greacă, genos, a verbului genesthai, și care Înseamnă „a veni la viață”), cu o simbolistică bogată și o inepuizabilă putere evocatoare, devenit concept analitic o dată cu nașterea științelor sociale, În secolul al XIX-lea. În istoria vechii Chine, se regăsesc 40 de secole divizate În dinastii și generații, iar unul dintre caracterele care desemnează timpul (che
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
yemot olam care semnifică „zilele lumii” și desemnează istoria (Manheim, 1928/1990, 41-43). Referindu-se la cele trei dimensiuni simbolice ale generației ce fac parte din imaginarul social - respectiv memoria colectivă, conștiința de generație și amprenta timpului -, Claudine Attias-Donfut explorează simbolistica generației, plecând dinspre nivelul colectiv spre nivelul individual, evitând capcana de a confunda o generație cu mitul referitor la aceasta. În ceea ce privește memoria colectivă, ea trebuie diferențiată de memoria comună asupra unor perioade sau evenimente efectiv trăite. Memoria colectivă este trăită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Georgetei Floroiu (n. Dumitrescu), învățătoare, și a lui Constantin Floroiu, profesor. Învață mai întâi în orașul natal (1959-1969), urmează ultimele clase de liceu la București (1969-1971) și va absolvi Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1977), cu o teză despre Simbolistica apei în poezia lui Lucian Blaga. Funcționează ca profesoară la Slobozia, apoi ca bibliotecară la Institutul Politehnic din București (1979-1983). Din 1990 devine redactor-șef adjunct la revista „22”. Fără să fi frecventat vreun cenaclu, P. este solidară în intenții
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
1973): metaforizarea excesivă a banalului, utilizarea febrilă a versificării retorice, preluarea unor elemente din doina sau din balada populară, vădind o propensiune mai degrabă întârziat sămănătoristă decât una clasicizantă. Mitizarea „ținutului pădurenilor”, prezentă și în scrierile în proză, imaginea și simbolistica pădurii ca spațiu al unei cosmogonii a iubirii, interpretarea sensului vieții și al morții prin prisma anotimpurilor sunt teme dominante în aceste versuri cu aer aproape întotdeauna vetust. Pădurea revine ca laitmotiv de-a dreptul obsesiv chiar din titlurile poeziilor
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
în livresc (Nirvana, Legenda nufărului). „Poemul național” România (1940), închinat monarhului, nu aduce vreo noutate, fiind mai mult un exercițiu declamativ. Cele unsprezece părți ale poemului, urmărind succesiunea marilor momente ale istoriei, certifică aptitudinea de a exprima idei general-umane, în pofida simbolisticii de avansată uzură pe care o etalează. Volumul Adâncuri și soare (1940) are o expresie poetică oarecum mai armonioasă, o simbolistică ceva mai modernă. Surprinzător în ipostaza sa cvasiermetizantă (Rouă), discursul își pierde cu totul lirismul când cedează în favoarea fondului
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
Cele unsprezece părți ale poemului, urmărind succesiunea marilor momente ale istoriei, certifică aptitudinea de a exprima idei general-umane, în pofida simbolisticii de avansată uzură pe care o etalează. Volumul Adâncuri și soare (1940) are o expresie poetică oarecum mai armonioasă, o simbolistică ceva mai modernă. Surprinzător în ipostaza sa cvasiermetizantă (Rouă), discursul își pierde cu totul lirismul când cedează în favoarea fondului religios direct (Închinare, Golgota) și când în tonalitatea confesivă, marcată, livrescul va fi exhibat în intenția pătrunderii în subteranele oniricului (Teama
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
cel mai nefericit caz (ca în Germania sau Italia interbelică), doar pentru o perioadă scurtă de un proiect alternativ al modernității, își urmează un curs combinatoriu specific al modernității consacrate cu modernitatea postmaterialistă, pentru a marca, până la urmă, ruptura de simbolistica și consacrările modernității timpurii și ale celei organizate. Fiecare dintre acestea particularizează un tip al tranzițiilor contemporane, dar toate se derulează în cadrul unei tranziții societale mai cuprinzătoare, circumscrise spațiului istoric al modernității târzii, fiind astfel diferite de tranzițiile istorice mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
emoțională și cu referire la reprezentarea propriului sine, ce adaugă o nouă dimensiune sărăciei. În mod similar, putem să ne referim și la bogăția unora și la capacitatea lor de a gestiona individual și social starea de a fi bogați: simbolistica identificării (mașini, vestimentație etc.), etalarea emoțională, stilul de reprezentare, tipurile de interacțiuni etc. Individualizarea și construcția identitară sunt atât de dominante în societatea actuală, încât ar fi imposibil să înțelegem acele mecanisme constitutive și forme de manifestare ce corespund modernității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
alții pe cele de substituire a realității cu fantezii mai mult sau mai puțin realizabile. Preluarea se bazează pe imagini, emoții și alte resurse identitare exterioare individului și asociate cu alții sau chiar cu evenimente și obiecte saturate de o simbolistică relevantă. Mulți tineri practică strategii de preluare și mulți dintre cei care dispun de personalități imitative le adoptă cu ardoare și le părăsesc cu același sârg pentru a persevera în improvizații imitative. Fixarea, retragerea sau preluarea sunt strategii de construcție
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
autostrăzi și în noile industrii IT; de cealaltă, o agricultură de secol al XIX-lea, gospodării ale producției autarhice, sărăcie lucie, cod lingvistic restrictiv, abandon școlar, mod de viață precar. Pe de o parte, individualizarea prin proprietăți și printr-o simbolistică a opulenței și mobilității fără margini; de cealaltă, viața în sărăcie, fără speranță și fără comunicare. Pe de o parte, controlul patriarhal tradițional, cu care unii politicieni încă se identifică; de cealaltă, individualizarea și explozia identitară provocate și întreținute de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un nou indicator câștigă teren: numărul de patente, de inovații tehnologice, respectiv de produse ale cunoașterii cu aplicație industrială. În consecință, experimentarea producției de inovații în microîntreprinderi asociate universităților sub forma parcurilor științifice și tehnologice a început să marcheze noua simbolistică academică. În centrul acestei simbolistici se află producția cognitivă, iar la periferie parcurile aplicative ale inovațiilor. Problema e că prea puține universități dispun de o cercetare și o capacitate inovativă adaptată acestei dezvoltări. De aceea, companiile și-au dezvoltat propriile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
numărul de patente, de inovații tehnologice, respectiv de produse ale cunoașterii cu aplicație industrială. În consecință, experimentarea producției de inovații în microîntreprinderi asociate universităților sub forma parcurilor științifice și tehnologice a început să marcheze noua simbolistică academică. În centrul acestei simbolistici se află producția cognitivă, iar la periferie parcurile aplicative ale inovațiilor. Problema e că prea puține universități dispun de o cercetare și o capacitate inovativă adaptată acestei dezvoltări. De aceea, companiile și-au dezvoltat propriile laboratoare de cercetare sau apelează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dintre simbolurile sau consacrările care sunt specifice uneia și alteia. Intenția mea nu este de a explora filosofic, așa cum a făcut H.-R. Patapievici, consecințele ultime ale tranziției dinspre modernitate spre postmodernitate, ci pur și simplu de a identifica sociologic simbolistica transformărilor și, pe cât posibil, de a explica sociologic emergența lor. Pentru aceasta, am propus o stadialitate a modernității de la cea inițiatoare a Iluminismului la modernitatea consacrării ce s-a întins până pe la sfârșitul secolului XX, aflându-ne acum în plină
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vicioase, interlope. Microromanul Pedeapsa (1997; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române) exersează o fișă de patologie conjugală. Nevroza farmacistului pensionar Cezar Mărcuș, individ fără însușiri, identificabil prin drama pe care o trăiește în cuplu, este rezolvată de autor prin forțarea unei simbolistici așa-zis freudiene. Ambiția lui M. de a da în Champs-Elysées (1998) un roman cu decor și personaje franțuzești nu își găsește un corespondent în realizarea propriu-zisă a cărții. Poveste de dragoste desfășurată într-un mediu de narcomani intelectualizați, scrierea
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
orientării. Pe scurt: răsăritul. Pentru adolescenții pasionați de Interent, jocuri video 3D și vedete hip hop, predicile teologilor din facultăți sau ale preoților din amvoane seamănă cu o ploaie de OZN-uri lingvistice. Ei înțeleg la fel de puțin și din profunda simbolistică teologică a liturghiei. Ce s-ar putea face? Socotită de Sfinții Părinți drept „cerul pe pământ”, liturghia dramatizează prin gesturi, imagini, sunete, miresme și cuvinte evenimentul mistic al unirii omului cu Dumnezeu. Spre deosebire de un simplu discurs moral, care s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]