2,705 matches
-
constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu, Delly-Szabó Géza), dar și pentru un corifeu al muzicii de avangardă europene, György Ligeti, generând adevărate capodopere ale literaturii muzicale camerale și simfonice, prezente cu obstinație pe importante scene de concert naționale și internaționale, încurajați de generosul sprijin al Consiliului Județean Timiș, am decis reeditarea, după șapte decenii, a acestui monument al folcloristicii românești, o adevărată carte de vizită a spiritualității rurale românești
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
Gheorghe Dima” din Cluj (1967), unde a avut ca profesori mari personalități ale componisticii și artei dirijorale românești: Tudor Jarda, Dorin Pop, Dan Voiculescu, Romeo Ghircoiașu ș.a. După o perioadă de tranziție, care a culminat prin abordarea unui repertoriu vocal- simfonic (Orfeu și Euridice de Chr. W. Gluck, în 1978, în compania Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din București, sub bagheta lui Nicolae Boboc, Acis și Galathea de G. Fr. Händel, în 1978, la Lugoj și Timișoara, în aceeași viziune dirijorală, Simfonia
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
în tinerețe, de George Enescu și la maturitate de regizorul de film și teatru Liviu Ciulei. Primul l-a încurajat cu un premiu de compoziție la 17 ani (Cvartetul nr.1), recomandându-i parcă să-l urmeze în marile partituri simfonice, al doilea - coleg de breaslă la Facultatea de arhitectură - l-a susținut în muzica de film și de teatru. Ambii mentori au părăsit România, după ce i-au dat impulsul artistic esențial al carierei, lăsându-l pe Theodor Grigoriu să-și
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
artistic esențial al carierei, lăsându-l pe Theodor Grigoriu să-și urmeze singur destinul artistic. Copiindu-i parcă la indigou, demersul creator enescian (apelul la citatul folcloric în prima etapă de lucrări, precum Dans tătar, Pe Argeș în sus, Variațiuni simfonice pe un cântec de Anton Pann, apoi apelul la idei sonore personale în restul lucrărilor simfonice, cu revenirea la izvoarele muzicii psaltice autohtone, cu apelul la eterofonia muzicii populare și la unisonurile practicii muzicii vechi religioase) Theodor Grigoriu a dat
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
-i parcă la indigou, demersul creator enescian (apelul la citatul folcloric în prima etapă de lucrări, precum Dans tătar, Pe Argeș în sus, Variațiuni simfonice pe un cântec de Anton Pann, apoi apelul la idei sonore personale în restul lucrărilor simfonice, cu revenirea la izvoarele muzicii psaltice autohtone, cu apelul la eterofonia muzicii populare și la unisonurile practicii muzicii vechi religioase) Theodor Grigoriu a dat la iveală Omagii lui Enescu, Orchestrațiile la lieduri și suita Impresii din copilărie- obținând acea frescă
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
în ce privește acuratețea. Desfășurarea aparent stufoasă din caietul Festivalului a avut de îndeplinit o temă precisă, aceea de a oferi produse de calitate pentru toate gusturile: muzică de cameră (recitaluri solo, duo, cvartet, ansambluri baroc ș.a.m.d.), muzică simfonică, spectacol dramatic (operă clasică, operă baroc, operă în concert, balet sau sinteze moderne ale acestora) și multe altele. Nimeni nu a fost obligat să fie prezent la câte 3-4 spectacole pe zi, cum de-plângea cu „lacrimi de crocodil′′ una
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
și nu mai puțin cu ritmurile și sonoritățile hispanice raveliene din Rapsodie espagnole, Alborada del Gracioso și Boléro. 4. Ne reîntoarcem la tinerețe și la frumusețe cu violonista Anna Țifu ,laureată a Concursului Internațional Enescu din 2007, în compania Orchestrei Simfonice Naționale RAI și bagheta dirijorului en titre, Juraj Valčuha .A fost o surpriză alegerea unui concert modern, scris în 1987 de către Philip Glass , unul dintre cei mai cunoscuți compozitori contemporani, care îndreaptă cultura publicului spre un alt fel de a
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
prezență scenică atractivă. Lucrările pentru orchestră propriu-zise, Suita I op.9 de George Enescu s-a încadrat convingător în ethosul enescian prin sonoritate adecvată, desfășurare cursivă și acuratețe a textului, iar Ritualul primăverii de Stravinski , care reprezintă în orice program simfonic punctul de atracție, a primit aplauzele generoase ale sălii. 5 . Pe ziua de 13 septembrie - care cădea într-o vineri seara - pe la 22.30 Atheneul era arhiplin în așteptarea primului concert cu program integral Mozart susținut de Orchestra de Cameră
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Introducere și Allegro pentru orchestră de coarde op.47 - cu care a început seara - a avut drept țel final să etaleze virtuozitatea interpretului fie că este vorba de orchestră sau de cvartet de coarde și opusul apare ca un poem simfonic cu câteva teme importante. În fapt este un fel alcătuirea care vizează neobarocul, un concerto grosso răsădit la începutul secolului al XX-lea, care permite instrumentelor o multitudine de intervenții solistice care la rândul lor dau posibilitatea etalării virtuozității participanților
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
luat- o, firesc, aș spune, colegii săi de generație și de... ProTV; pe lângă recitalurile proprii, Loredana Groza, Ștefan Bănică, Smiley și toți ceilalți au fost invitați sâmbătă seara să cânte într-o seară specială Marius Moga, în acompaniamentul unei orchestre simfonice de 80 de persoane! Duminică după amiaza a fost rândul vedetelor folclorului, iar festivalul s-a încheiat (respect pentru acești artiști remarcabili) cu recitalurile de muzică ușoară. Din păcate, așa cum se întâmplă la noi, folclorul și-a depășit cu aproape
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
au trebuit câțiva ani să-l duc la bun sfârșit...” Ne învecinăm aici cu ceea ce semnifică pentru Maestru natura - fie pașii purtați de-a lungul unui râu (Cvartetul devenit, orchestral, Suita carpatină), fie privind peisajul într-o mare rapsodie simfonică, Pastorale și idile transilvane (despre care, compozitorul spune...” În mijlocul naturii vaste, am putea merge pe a doua cale, urmând exemplul rapsozilor populari”), dar și nemărginirea apelor din simfonia coral-instrumentală Vocalizele mării. Spațiul imens al lumii ca sistem îl receptăm
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
1956), București (1958), Stockholm (1975), Iași (1975). Esențial și semnificativ rămâne faptul că opera Oedip, în formula de concert-spectacol și-a început în acest an drumul recunoașterii unanime. Esențial și semnificativ este de asemenea faptul că instituțiile muzicale ieșene (orchestra simfonică a Filarmonicii Moldova, corul G. Musicescu și corul Operei Române din Iași) în colaborare cu colectivul de soliști de la Opera Română din București, au realizat performanța ca într-un timp foarte scurt să interpreteze în condiții de elevată ținută artistică
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Cronica”, 6 mai 1975 Festivalul Muzicii Românești a însemnat confirmări: Pe scenele muzicale ieșene - în special la Filarmonică - au apărut ansambluri românești de notorietate națională și internațională, precum Formația Ars Nova din Cluj (1973, 1980), Corul Madrigal (1974, 1982, 1986), Simfonicul clujean (1974), Orchestra Radio din București (1975, 1978, 1982, 1984, 1988), Corul Filarmonicii din Cluj (1975), Cappella Transylvanica din Cluj (1978, 1980), Simfonicul timișorean (1982) și multe altele. Festivalul Muzicii Românești a marcat de asemenea afirmări. În chiar anul fondării
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
notorietate națională și internațională, precum Formația Ars Nova din Cluj (1973, 1980), Corul Madrigal (1974, 1982, 1986), Simfonicul clujean (1974), Orchestra Radio din București (1975, 1978, 1982, 1984, 1988), Corul Filarmonicii din Cluj (1975), Cappella Transylvanica din Cluj (1978, 1980), Simfonicul timișorean (1982) și multe altele. Festivalul Muzicii Românești a marcat de asemenea afirmări. În chiar anul fondării festivalului, 1973, lua ființă la Iași un nou ansamblu de cvartet de coarde, ca urmare a unei emulații fără precedent ce avea loc
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
a avut loc cu mai bine de treizeci de ani în urmă (în 1980), în ilustra interpretare a suflătorilor orchestrei super ieșene, sub conducerea lui Ion Baciu. Vineri, 25 noiembrie a avut loc momentul culminant al Festivalului - concertul susținut de simfonicul și corul academic ale Filarmonicii și dirijorul Sabin Păutza. Ca și în edițiile precedente, programul a unit simbolic tradiția cu contemporaneitatea, stiluri și spiritualități românești de cele mai diverse proveniențe: lucrări de Achim Stoia, Mihai Moldovan, Felicia Donceanu, Sabin Păutza
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
în secolul al XVII-lea italian. Iar Cremona și Brescia i-au dat pe cei mai iscusiți creatori de viori din toate timpurile - familiile de lutieri Amati, Guarnieri, Stradivari. Fenomenul a favorizat prin perfecționarea instrumentelor cu arcuș, formarea nucleului orchestrei simfonice moderne și totodată desăvârșirea mutației spre monodia solistică acompaniată și a prefațat apariția virtuozului instrumentist. Prin toate aceste invenții epocale, ca și prin încă multe altele, Italia rămâne laboratorul estetic al Europei și un centru al modei în artă. Tocmai
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
Spânu-Vișenescu (vioară), Theodor Iancu (violoncel), Manuela Giosa (pian), Constantin Ionescu-Vovu (pian) sau Ion Iosif Prunner (pian). (Sursa foto: Un alt eveniment ce a avut loc tot pe scena Ateneului, în prima zi a lunii noiembrie, de această dată un concert simfonic, ne-a dat ocazia să îl vedem pe Christian Badea dirijând cele Trei piese pentru orchestră de coarde de același Constantin Silvestri. Așa cum ne-a obișnuit, Christian Badea a condus lucrarea cu un simț al nuanțelor foarte bine dezvoltat, cu
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
Mihail, Nopți și neliniști. Pseudojurnal metafizic. Onești. Editura Magic Print.2008 footnote>) la magia volatilă a sonorităților muzicale,recurs pe care-l întreprinde pe mai multe nivele: -al simbolului metaforic, al construcției leit-motivice a narațiunii -coagulate, asemenea unui romantic poem simfonic, în jurul unor episoade revelatorii șocante, ce-și dezvăluie treptat o validitate deloc arbitrară în evoluția destinului personajului cemtral - și al revelației muzicale efective ce are loc fie direct, în sala de concert, fie în imaginația profesorului de literatură comparată Ovidiu
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
epic, între prezent, trecutul apropiat sau mai îndepărtat și un viitor din ce în ce mai deductibil.Similitudinea cu procedeul dispersiilor motivice, a variațiilor tonale surpriză, operate de găndirea muzicală, este uimitoare. Mihail Diaconescu construiește un discurs cu o structură simfonică fără echivoc atunci când folosește un rulaj psihologic- atitudinal cu sensuri cvasi-nelimitate, similar unor trasee modulatorii antinomice, intersectabile pe diagonale fracturate ale cadranului tonalităților. O multitudine de personaje se perindă, întretăind drumul autorului, creând puncte de controversă, confuzii și distorsionări de
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
prin adresarea textului de față este compozitorul Sorin Lerescu, ajuns în 14 noiembrie 2013 la fix patru decenii înainte de propriul centenar. Deja a lăsat o mulțime de urme asupra cărora se cuvine măcar răgazul unei minime enumerări, cum, bunăoară, compozițiile simfonice, concertante și vocal-simfonice, zecile de lucrări camerale, dar și faptele de cetățean al breslei, amintind aici inițierea și organizarea mai multor ani la rând a unui festival de muzică contemporană la Brăila (1997-2003), apoi la București, unde, ca președinte al
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
purtând amprenta unei muzicalități evidente. În cele trei zile de parade, concerte și de spectacole în parcuri și pe Faleza Dunării brăilene, formațiile instrumentale au prezentat un program divers, cu piese din repertoriul de fanfară, de operă, de operetă și simfonic, muzică ușoară, music hall, jazz, muzică pop, muzică populară, evidențiind valoarea ansamblurilor, a soliștilor instrumentiști și vocali. Nota dominantă a Festivalului a constat în îmbinarea interpretării muzicale cu mișcarea coregrafică a instrumentiștilor, evident fiind caracterul militar al desfășurării programului fiecărei
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
ceai fierbinte, care ne făcu să ne vie inima la loc. N-am să uit nici pădurea de argint de la Bârnova, văzută a doua zi din trenul care mă ducea spre București. În februarie 17, 1935, cânt la Ateneu în simfonicul dirijat de Ionel Perlea. Concertul d-moll de Brahms (prima audiție în București). Acest concert minunat l-am studiat în șase săptămâni l-am cântat cu entuziasm și bucurie, prinsă de farmecul și bogăția melodică și arhitectonică a acestei minuni muzicale
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Palestina. Nu putui să trec din vagonul de dormit la vagonul restaurant din cauza înghesuielii, așa că noroc că aveam la mine portocale, biscuiți și ciocolată, trebuind să mă mulțumesc cu acestea. Uitasem să spun că la Varșovia asistai la un concert simfonic dirijat de Georgescu, care nu se aștepta de loc a mă vedea la concertul său. A mai cântat atunci o pianistă suedeză, care mi s-a părut slabă, din moment ce a venit numai cu parafraze învechite. Programul nu conținea nimic din
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Silvestri și Stroescu! 20 febr. Eri am ascultat muzică de Jora. Public mult și compozitorul a fost sărbătorit de prietenii și elevii săi. Enescu a cântat minunat. Stroescu asemenea. Azi curs la școală. Talentata mea absolventă a cântat Frank Variațiuni simfonice, care le pregătește pentru Filarmonică. Păcat că s-a măritat atât de repede; n-are nici 18 ani împliniți! 21 febr. Azi a venit Cella Delavrancea la mine spre a cânta la două piane. Am discutat mult despre muzică. E
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Dalles) cu pianista Maria Streitfeld, iar altul la Ateneu în seara de 25 aprilie. Nici unul nici altul n-au mai putut avea loc. Înainte de acestea, la 31 martie am mai concertat la Ateneu sub direcția lui Mihail Jora, cu orchestra simfonică, executând la 2,3 și 4 piane concerte de Bach, cu concursul Mariei Streitfeld, Victoriei Milicescu și Miron Șoarec. A fost un entuziasm delirant și sala arhiplină aplauda cu frenezie, forțând repetarea finalului din Concertul pentru patru piane de Bach
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]