89,574 matches
-
paroxistice ale expresionismului, grația geometriei și tihna solară a decorativului. Cu alte cuvinte, Munch, Klinger sau Barlach sînt înveliți în vastele broderii imperiale din producția lui Klimt. Ceea ce rezultă, însă, din această asociere nu este nicidecum un exercițiu exterior, o simplă retorică a formelor istoricizate, ci o altă pistă pentru încercările existențiale. Între gestul crispat și contemplația lină, artista încearcă să plaseze echilibrul fragil al unei lumi cu o puternică încărcătură metafizică. Printre decoruri vagi și contorsiuni ale unor anatomii și
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
vârful ierbii”, a nemulțumirii din societate. În aceste condiții, n-ar fi exclus ca pesedeii să abandoneze în dulap scheletul de plumb al unei fiscalități cu efecte sufocante asupra unei viitoare administrații dispuse la însănătoșirea economică a țării. E o simplă ipoteză, poate fantezistă. Dar câte aberații nu s-au dovedit, în societatea românească, adevăruri de neclintit?! Presat din toate părțile, la fel de hăituit ca triștii fazani și bietele vulpi luate în cătare, prim-ministrul comite greșeală după greșeală. Nu dă bine
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
zise ironii, în fond, niște piruete lingvistice jalnice de nivelul curcilor bete, etc. etc.) arată dimensiunea crizei cu care se confruntă șeful guvernului român. Acțiunile din ultima vreme ale derutatului premier sunt răspunsuri întortocheate la probleme cât se poate de simple. Fie că vin din absența oricărui fel de convingeri, fie că sunt rezultatul unui calcul pervers de-a îmbrobodi, împrăștiat, pe toată lumea, ele relevă dimensiunea jalnică a politicianului român. Ba vrea protecție socială maximă, ba cere sacrificii, ba e pentru
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
folosind perifraze” (id.). Evident, discursul corectitudinii provoacă în forumuri și reacții polemice, cu argumente previzibile (e important să se realizeaze comunicarea, contează fondul și nu forma, normele se schimbă, respectarea lor strictă împiedică libertatea și expresivitatea etc.) sau reduse la simpla exprimare a disprețului pentru chestiune („vai domle ce sa zic nu am scris corect gramatical pe forum...”), rezolvat chiar printr-o înjurătură finală. Tind totuși să văd partea bună a lucrurilor: cunoașterea limbii literare rămîne un factor de evaluare socială
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
tăietură proaspătă, rupturile și salturile revoluționare, mai mult sau mai puțin sîngeroase, au o mare putere de impact și impresionează tocmai prin ieșirea din normă și din scară, în momentul imediat următor ele se dovedesc a fi, de multe ori, simple gesticulații și strigăte în pustiu, în vreme ce mișcările aparent lente, dar care lucrează chiar la baza unui fenomen sînt, în mod doar aparent paradoxal, evenimentele cu adevărat importante. În acest sens, nu insurgentul Duchamp, cel care a negat vehement arta muzeificată
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
suport și expresie, material inert și depozit de sensuri latente. Pictorul cade aici subit în beția vidului și în fascinația geometriei. O grafică sumară, însoțită din cînd în cînd de o pată de alb aproape transparent, se așază, ca o simplă însemnare pentru stimularea memoriei, pe suprafața suficientă sieși a scîndurei. Geometria se adună uneori într-o formă recognoscibilă, fie ea un contur de masă ori o siluetă umană rigidă, în poziție culcată, un fel de mumie eterică, nu atît pentru
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
de versuri cu care îi va surpinde, dacă n-a făcut-o deja, pe foarte mulți. Poeme în doi este un poem de dragoste secvențial, fragmentat în mici episoade vizuale („te privesc ca să te învăț”), căci ochiul înregistrează neobosit detaliile simple dar semnificative din care extrage o stare sau dimpotrivă pe care le pune în relație reflexivă cu un sentiment. Poemele sunt, din această cauză, cumva statice, căci privirii obsedată de atingere (uneori mediată de oglindă) nu pare să-i scape
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
reguli prozodice stricte, cât de late, lungi, prozaice pot deveni versurile? Dacă materialul lexical poetic s-a îmbogățit cu fiecare epocă, cât de permisiv poate ajunge limbajul poeziei? Dacă vremea poemelor filozofice, ermetice ș.cl. a trecut, cât de transparente, de simple, comune, banale, cotidiene pot ajunge astăzi poemele? Îmi e clar că nu e nevoie să știu răspunsuri exacte, care, de altfel, nici n-ar putea fi date, dar la fel de clar îmi e că, în mod necesar, niște limite trebuie să
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
Și tot în tăieturile și notele adăugate de Eliade textului inițial găsește Marcel Tolcea un argument pentru a susține, în studiul introductiv, o teză nouă, convingătoare, cu privire la Eliade și la opera științifică a acestuia. Studiul, care nu e doar un simplu comentariu al manuscrisului și al metamorfozelor acestuia, pornește de la teza de doctorat susținută de autor la Universitatea de Vest, publicată între timp și premiată de AER la secțiunea de eseu la tîrgul de carte de anul acesta. „Năzuința mea - spune
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
de-a doua teză a cărții, care vede în Dionysos arhetipul eroilor lui Eliade e constant reluată, în fiecare dintre subcapitolele părții a doua, ce se ocupă, rînd pe rînd, de romanele publicate de Eliade. Dar, pe de o parte, simpla ei reluare nu poate funcționa ca demonstrație, iar pe altă parte analizele în salturi ale Sabinei Fînaru rămîn neconvingătoare. Nu-i lipsesc cărții unele observații subtile și interesante - cum sînt acelea despre accesul indirect la ficțiune în opera lui Eliade
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
Sabinei Fînaru rămîn neconvingătoare. Nu-i lipsesc cărții unele observații subtile și interesante - cum sînt acelea despre accesul indirect la ficțiune în opera lui Eliade sau faptul că prefețele de la studiile de istorie a religiilor sînt mai mult decît un simplu metatext - dar rareori acestea sînt duse pînă la capăt. Există un risc ciudat al acestei cărții: acela de a convinge prin excesul de erudiție. Criticii actuale, s-a spus, îi lipsește un fundal teoretic. Sabina Fînaru pare, la o simplă
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
simplu metatext - dar rareori acestea sînt duse pînă la capăt. Există un risc ciudat al acestei cărții: acela de a convinge prin excesul de erudiție. Criticii actuale, s-a spus, îi lipsește un fundal teoretic. Sabina Fînaru pare, la o simplă răsfoire a cărții, să se miște cu destulă lejeritate în interiorul spațiului teoretic și, în acest spirit „teoretic“, se dovedește cu adevărat inventivă, elaborează scheme geometrice complicate, aș zice însă și indescifrabile. Citez titlul uneia dintre ele: „Expansiunea și conservarea cronotopului
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
Tot o raritate este și cartea lui Andi Mihalache, Istorie și practici discursive în România “democrat-populară”. Rară este maniera analitică la care se ambiționează autorul. Iar premisa centrală a acestei cărți “despre cuvinte și dictatura lor” o constituie un adevăr simplu, dar extrem de puțin analizat în limba română: “recuperăm, cu distanțarea necesară, un moment de criză diabolizat cu ușurință, dar imposibil de evacuat din trecutul nostru” - mai ales că “antioccidentalismul, obsesia complotului omniprezent sau antiintelectualismul - mari motive ale discursului jdanovist - proliferează
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
nu se poate vorbi. Dar cred că fiecare sentiment poartă în el contrariul său. Nu există sentimente pure din punct de vedere chimic. Nu scrii cu mîna, scrii cu capul. Scrii cu corpul... RB: Ascultîndu-vă, am avut sentimentul că prin simplul fapt de a vă auzi povestindu-vă amintirile mă aflam deja în fața literaturii, poate și fiindcă întîmplările aveau acea forță cathartică a literarității vieții. ALA: Nu știu...(...) la primele cărți aveam planuri foarte amănunțite. Nu însă și acum. O carte
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
fost acoperită de doi sculptori. Nume bine cunoscute în mediile de specialitate, și nu numai, participanții la acest simpozion - Cristina Iliescu, Ionel Iștoc, Adrian Radu, din România, Antonis Myrodias din Grecia și Fernando Caciorgna din Italia - nu au fost doar simpli invitați la o acțiune a cărei finalitate este lucrarea în sine și atît, adică decontextualizată, ci, așa cum lucrurile s-au pornit de la bun început, ei sînt agenți ai unui proiect mai amplu, care va fi, în mod cert, continuat și
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
prin determinarea timpului de lucru, ele se regăsesc în orizontul tipic al unui simpozion, în vreme ce prin valorificarea imediată și prin exigențele spațiului public, ele împrumută ceva din premeditările și elaborările unor opere de atelier. Aceste caracteristici, la o primă vedere simple abstracțiuni teoretice, pot fi remarcate acum, cînd totul este finalizat, cu multă claritate. Competiția cu formele urbane preexistente, vecinătatea vegetației și personalitatea spațiului deja construit au funcționat ca premise în concepția și în elaborarea acestor lucrări. Accentul pus pe expansiunea
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
o carcasă, un fel de temniță-sarcofag în care forma zace latent, așteptînd în mod pasiv momentul eliberării, de această dată s-a plecat mai curînd de la prezumția formei explicite, a formei manifeste în materia brută care nu așteaptă decît un simplu impuls pentru a se manifesta. Consecința acestei atitudini este, pe de o parte, nonfigurativismul lucrărilor și, pe de altă parte, expresia lor mai curînd austeră și geometrică. Unul dintre efectele acestei atitudini este absența desăvîrșită a ornamentalului, a calofiliei, a
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
vedere literar, o catastrofă! Cînd te gîndești la Churchill, la De Gaulle sau la Mitterrand, îți dai seama ce departe de Europa se află politicienii români și sub raport intelectual. l Și cît de departe se află liderii de un simplu membru al unui oarecare partid, tot din epoca de tranziție, vedem citind Schițele pentru un autoportret, din numărul pe iunie-iulie al Vieții Românești. Calități morale și literare excepționale,noblețe de spirit, umor, erudiție. Membrul de partid cu pricina, dacă o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
cal sau Șase povestiri). Autorul e redactor de promovare la Polirom și redactor al revistei ieșene Timpul. Strategia cu care debutează Ce se știe... e interesantă - un narator care se ascunde pe după colț cu orice ocazie își caută eroul, omul simplu a cărei viață s-o urmărească, pur și simplu mergînd după un ziar ce trece din mînă-n mînă. Un ziar e o lume, el spune totul despre cel care-l citește după cum îl citește - așa se-ntîmplă în Moartea cotidiană a
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
și să picteze biserici, la realizatoarea de emisiuni TV izvoditoare de lacrimi sau Toma însuși, despre care Holbatu crede că-i Isus. Toată această lume pestriță e amenințată să-și piardă simțul lucrului sfînt (prin asta înțelegîndu-se și, pur si simplu, contactul imediat cu cel de lîngă tine); în cel mai bun caz, e o lume de urși panda, refuzînd să mai comunice, să se mai înmulțească, fie pentru c-au pierdut sensul existenței, fie fiindcă, dimpotrivă, i-au aflat secretul
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
a spune absolut nimic despre relația concretă dintre scriitorii tineri și realitatea istorică a României anului 1979. Culmea este că nici măcar astăzi, la vremea reproducerii interviului în volum autoarea nu face necesarul clin d’oeil (fie și la nivelul unei simple note) care să-i indice cititorului inocent că se află în fața unei ironii sau, pur și simplu a unui bluff. Excelente sunt considerațiile Magdei Cârneci despre poetica optzecistă, despre mutația fundamentală produsă în literatura română de acești primi scriitori postmoderni
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
Culmea este că nici măcar astăzi, la vremea reproducerii interviului în volum autoarea nu face necesarul clin d’oeil (fie și la nivelul unei simple note) care să-i indice cititorului inocent că se află în fața unei ironii sau, pur și simplu a unui bluff. Excelente sunt considerațiile Magdei Cârneci despre poetica optzecistă, despre mutația fundamentală produsă în literatura română de acești primi scriitori postmoderni și de rolul jucat de ei în pregătirea mentală a românilor pentru evenimentele din decembrie 1989. În
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
din calcul faptul că nici intervalul cuprins nu este unul dintre cele mai generoase din literatura noastră. Suntem imediat după primul război mondial, departe încă de febra anilor ’30. Vinea nu scrie selectiv despre ultimele apariții, ci scrie pur și simplu despre ceea ce apare, de la volume rămase și astăzi în listele canonice (vezi Pe Argeș în sus al lui Ion Pillat) la titluri care acum nu ne mai spun nimic (Umbre pe drumuri de Barbu Solacolu). Avangardistul temperat are o netăgăduită
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
folosite în inavuabile scopuri. Dosarele ajunse la C.N.S.A.S. devin publice în chiar momentul intrării pe poarta instituției, când, teoretic (e un cuvânt care-mi place și mie!), oricine (inclusiv directorii de gazete) are acces la ele, pe baza unei simple cereri. Ca dovadă, chiar „Evenimentul zilei” a publicat, în zeci de rânduri, astfel de documente! Alta e instituția care ține cu ghearele și dinții de informații pentru a le folosi în scopuri obscure. După straniul principiu îmbrățișat în comentariul său
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
Apropiata intrare” a lui Horia-Roman Patapievici în rândul directorilor de gazetă excită și ea glanda etică a prietenului meu. Aici, Cornel a scrântit-o rău de tot: autorul Omului recent va conduce o revistă de idei, de analiză a unor simple cărți, și nu o gazetă ce i-ar putea îmbogăți pe redactori folosind know-how-ul pescuit în dosarele soioase concoctate de slujbașii lui Nikolski, Drăghici sau Postelnicu. Țin prea mult la Cornel Nistorescu pentru a-i trece cu vederea această rătăcire
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]