828 matches
-
orgiile acestuia - prilej de a da acolo și de termenul de „homosexual“ și deci de a lua la cunoștință că atracția față de cei din propriul tău sex are un nume generic aparținând realității comune și, ca atare, nu constituie o singularitate cosmică; de „perversități“, luasem deja la cunoștință din romanul lui Octave Mirbeau, Journal d’une femme de chambre, citit clandestin în traducere românească, șocat și impresionat fiind mai ales de fetișism), am devenit cititor asiduu mai cu seamă al celor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
teze de doctorat, a colaborărilor în cadrul programelor naționale și internaționale, vor fi dezvoltate și pe viitor cu eficiență maximă. Felicităm încă o dată Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică si Informatică Aplicată pentru împlinirea acestei extraordinar de frumoase și impresionante vârste, a singularitatii în centenarul acestui domeniu de vârf și de o importanță strategică pentru România și dorim întregului colectiv succes în continuare și realizări cât mai mari !
MESAJUL Cu ocazia centenarului Facultăţii IEEI 100 de ani de activitate de excelenţă. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Sorin-Aurel MoraSorin-Aurel Moraru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_967]
-
public diferențele, libertatea individuală, inclusiv în domeniul credinței. José Casanova vorbește, în această privință, despre o de-privatizare a religiilor Marcel Gauchet nuanțează caracterizarea fenomenului, definindu-l ca publicizare a unui privat, unde credința înțelege să-și păstreze libertatea și singularitatea privată, jucînd în același timp un rol public. Așadar, înțelesul social pe care privatizarea religiei îl avea la origine s-a diminuat ori, mai degrabă, s-a tulburat, a devenit confuz prin amestecare cu opusul său. Dar expresia păstrează un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o selectăm cu greu pe cea favorită, lăsînd la o parte cu regret o mulțime de altele, poate la fel de convenabile. Libertatea tîrziu modernă presupune și potențează multiplicitatea luxuriantă, ireductibilă, de unde ai din plin de ales ceea ce convine cît mai bine singularității tale. Societățile vechi nu ignorau deloc, în materie spirituală, diversitatea, inovația, alternativa. Dar acestea fie rămîneau mai mult sau mai puțin marginale în raport cu tradiția comună, fie erau incluse prin adaptare în ea, fie erupeau într-o nouă tradiție, precum creștinismul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dominate de diversitate pe nivelurile lor individuale și din ce în ce mai similare pe nivelurile lor înalte. Pe măsură ce era parcursă ascendent, verticala ființelor nu înregistra o trecere de la varietate la omogenitate. De-a lungul întregii verticale, ființa își păstra diferența proprie, originalitatea, adînca singularitate. Dar, în condiția lor originară, fiecare dintre aceste organisme unice, perfect ajustate în componentele lor, contemplau aceeași înțelepciune divină, aspirau să se contopească cu același Foc, să-și potolească dorul insațiabil după Același transcendent. Ceea ce diminuase sau distrusese condiția universală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se impune și în materie religioasă consumatorul principal. Lui i se adresează în primul rînd religiile, pe el încearcă să-l capteze, el decide ce formulă de credință să aleagă. Principiile pe care insistă astăzi instituțiile religioase privesc individul în singularitatea, nevoile, crizele lui, și mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spun democrația!) au trecut de la polul unității către cel al pluralismului. Condiția de cetățean care, în democrația clasică, omogeniza indivizii, dîndu-le demnitatea egală a politicului, a devenit acum soclul pe care se sprijină individul pentru a-și pune în operă singularitatea. De la polul transcendenței politice care domina varietatea socială, acul democrației a trecut, la sfîrșitul secolului XX, către individ, cu mulțimea și demnitatea, amplu recunoscute, ale trăsăturilor lui particulare. Drepturile omului/individului, protejarea minorităților, multiculturalismul formează astăzi temele majore ale democrațiilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se află într-un dialog unic, intim, absolut cu această Privire și că toate persoanele au același tip de raport cu ea, aceeași demnitate, că sînt capabile de aceeași convergență. în modernitatea de tip cusan, nu numai că persoana în singularitatea ei nu e subordonată unei ierarhii sau autorități colective, obiectivate, dar asupra libertății și a demnității ei nu apasă nici o dogmă culpabilizantă, de tipul căderii, nici o catastrofă primordială care să fi fost pricinuită tocmai de libertatea umană. Omul nu trebuie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
având ecuația de dinamică: ),( pxf dt dx = care plasează starea sistemului undeva În mulțimea Mf, dată de f(x,p) = 0 și că există o proiecție Tj a lui Mf pe spațiul variabilelor lente, se ajunge la concluzia că orice singularitate este echivalentă cu o catastrofă elementară. Teoria catastrofelor corespunde mai bine diversității, discontinuității și neliniarității fenomenelor din ecosisteme. Dar, cu toate progresele pe care le-a realizat, după cum reiese din principiile menționate mai sus, nici ea nu poate cuprinde realitatea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
având ecuația de dinamică: ),( pxf dt dx = care plasează starea sistemului undeva În mulțimea Mf, dată de f(x,p) = 0 și că există o proiecție Tj a lui Mf pe spațiul variabilelor lente, se ajunge la concluzia că orice singularitate este echivalentă cu o catastrofă elementară. Teoria catastrofelor corespunde mai bine diversității, discontinuității și neliniarității fenomenelor din ecosisteme. Dar, cu toate progresele pe care le-a realizat, după cum reiese din principiile menționate mai sus, nici ea nu poate cuprinde realitatea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
parte dintre aceste efecte se regăsesc în dactilografia modernă. Se stabilește astfel o distincție între corespondența privată, scrisă de mînă, și corespondența administrativă sau comercială, care este dactilografiată. Prima circulă de la individ la individ, produce texte unice, care păstrează urmele singularității scriptorului ei; cea de-a doua nu pune în relație doi indivizi: chiar dacă este semnată de un responsabil, ea circulă de la un organism oficial la un client sau consumator și produce texte prefabricate, ale căror copii pot fi păstrate. Caracterul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
va fi pentru totdeauna liberat de mizeriile pe care ceilalți le târăsc după ei”(în E.Marguery: L’ oeuvre d’ art, p. 39). Conștiința că geniul e mult mai aproape de divinitate decât de oameni îl izolează în singurătatea și în singularitatea care îl fac și fericit și nefericit totodată. Arta e o suspensie între pământ și cer, dar nu mai puțin creatorul ei. Această izolare ce decurge din conștiința misiunii lui de a revela frumusețea divină și de a o pune
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a determina un control bazat pe frică. În fața acestor presiuni s-a dezvoltat un imaginar marginal predominat de imaginea negativității, a grotescului. În acest context ereziile prind foarte bine la populația dominată de ideea de suferință, care nu puteau accepta singularitatea creatorului. Faptul că negativitatea este cocreator, un răspuns din partea poporului simplu la întrebarea teologică amplă a sursei răului, este un lucru credibil și este și o explicație pentru suferința individuală. A urmat explozia magiei și vrăjitoriei ca forme ale imaginarului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a lui Bernini, �n ciuda unei mari competen?e de constructor. Prima sa comand?, mica m?n?știre de la Sf�ntul Carol de la cele Patru F�nt�ni, la Romă (m?n?știre, 1635; biseric?, 1638; fă?ad?, 1664), denot? singularitatea geniului s?u ne�ncre-z?tor. Pe un plan, �n esen??, eliptic, o articulare riguroas? a coloanelor lise, cu secven?e murale concave altern�nd cu drepte, imprim? �nveli?ului intern o pulsa?ie inefabil?. Aceast? dilatare virtual? a spa
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un membru al familiei cosmice a Inteligentelor 9. Neîncrezător în demonstrații 10, Poe anunță că, în cartea sa, va încerca mai degrabă să "sugereze", decât să formuleze, "idea dominantă", ceea ce trimite din nou la artă. Gândul este atat de important, singularitatea abordării, atât de manifestă, încât autorul "Corbului" destăinuiește, nu fără o anumita notă de infatuare - "Între tratatele asupra Universului stelar, cu adevarat limitat, deși se presupune dintotdeauna că este nelimitat, nu cunosc nici unul care să garanteze deducțiile din individualitatea viziunii
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
că această realitate ultima nu este un lucru, ci un act - Creația - , pentru care durată bergsoniana pare o aproximare mai potrivită. Pe această linie de gândire, în parafrază barbiana, "stabile[le] corpuri" reprezintă realitatea primară, amintirile spontane, quasi-eterne, păstrate în singularitatea lor ("insolvate", adică indeterminate, ele neconstituind o realitate psihologică, ci una ontologica, virtuală, condiția existenței celei dintâi, fondul existenței noastre, i.e., conul universal memoriei, în care toate nivelele de existență coexista 22 - "veritabilă vale". Aici - mai corect ar fi să
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
urmașilor. Or, în acest raport cu trecutul, justiția nu ar trebui să fie una calculabilă și distributivă, nu fundamentată pe calculul restituirii, nu pentru economia răzbunării și a pedepsei, ci pentru "justiția ca imposibilitate de calcul a darului și ca singularitate a expunerii an-economice în fața celuilalt. "Relația cu celălalt - adică justiția" scrie Lévinas"7.. Justiția este ceva dincolo de drept, ea nu este o compensație pentru o greșeală, ea vine din ideea restituirii unui dar, sustrăgând-o din lumea resentimentului și a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
public diferențele, libertatea individuală, inclusiv în domeniul credinței. José Casanova vorbește, în această privință, despre o de-privatizare a religiilor Marcel Gauchet nuanțează caracterizarea fenomenului, definindu-l ca publicizare a unui privat, unde credința înțelege să-și păstreze libertatea și singularitatea privată, jucînd în același timp un rol public. Așadar, înțelesul social pe care privatizarea religiei îl avea la origine s-a diminuat ori, mai degrabă, s-a tulburat, a devenit confuz prin amestecare cu opusul său. Dar expresia păstrează un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o selectăm cu greu pe cea favorită, lăsînd la o parte cu regret o mulțime de altele, poate la fel de convenabile. Libertatea tîrziu modernă presupune și potențează multiplicitatea luxuriantă, ireductibilă, de unde ai din plin de ales ceea ce convine cît mai bine singularității tale. Societățile vechi nu ignorau deloc, în materie spirituală, diversitatea, inovația, alternativa. Dar acestea fie rămîneau mai mult sau mai puțin marginale în raport cu tradiția comună, fie erau incluse prin adaptare în ea, fie erupeau într-o nouă tradiție, precum creștinismul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dominate de diversitate pe nivelurile lor individuale și din ce în ce mai similare pe nivelurile lor înalte. Pe măsură ce era parcursă ascendent, verticala ființelor nu înregistra o trecere de la varietate la omogenitate. De-a lungul întregii verticale, ființa își păstra diferența proprie, originalitatea, adînca singularitate. Dar, în condiția lor originară, fiecare dintre aceste organisme unice, perfect ajustate în componentele lor, contemplau aceeași înțelepciune divină, aspirau să se contopească cu același Foc, să-și potolească dorul insațiabil după Același transcendent. Ceea ce diminuase sau distrusese condiția universală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se impune și în materie religioasă consumatorul principal. Lui i se adresează în primul rînd religiile, pe el încearcă să-l capteze, el decide ce formulă de credință să aleagă. Principiile pe care insistă astăzi instituțiile religioase privesc individul în singularitatea, nevoile, crizele lui, și mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spun democrația!) au trecut de la polul unității către cel al pluralismului. Condiția de cetățean care, în democrația clasică, omogeniza indivizii, dîndu-le demnitatea egală a politicului, a devenit acum soclul pe care se sprijină individul pentru a-și pune în operă singularitatea. De la polul transcendenței politice care domina varietatea socială, acul democrației a trecut, la sfîrșitul secolului XX, către individ, cu mulțimea și demnitatea, amplu recunoscute, ale trăsăturilor lui particulare. Drepturile omului/individului, protejarea minorităților, multiculturalismul formează astăzi temele majore ale democrațiilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se află într-un dialog unic, intim, absolut cu această Privire și că toate persoanele au același tip de raport cu ea, aceeași demnitate, că sînt capabile de aceeași convergență. în modernitatea de tip cusan, nu numai că persoana în singularitatea ei nu e subordonată unei ierarhii sau autorități colective, obiectivate, dar asupra libertății și a demnității ei nu apasă nici o dogmă culpabilizantă, de tipul căderii, nici o catastrofă primordială care să fi fost pricinuită tocmai de libertatea umană. Omul nu trebuie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]