5,099 matches
-
română, ȘcV, 4, nr. 7, 1993, 14. [44] CONSTANTINESCU, SILVIU, Ghid practic de limba română pentru părinți. în: Tribînv, 5, nr. 23, 1994, p. 8 [proiect]. [45] CONSTANTINESCU, SILVIU, Gramatica limbii române. Noțiuni teoretice, texte pentru analiză și fraze analizate sintactic. București, EDP, 1994, 272 p. [46] CONSTANTINESCU, SILVIU, Limba română - clasa a VIII a. Selecție riguroasă în scopul sintetizării, Tribînv, 5, nr. 20, 1994, 6. [47] CONSTANTINESCU, SILVIU, Proba scrisă la limba română. Fără subiecte cu ambiguități!, Tribînv, 5, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1995, 52-54. [148] NĂSTASE, VERA, Dan Barbu, Structura logică a morfosintaxei limbii române. București, Scripta, 1995. în: LR, 44, nr. 5-6, 1995, p. 238-240. [149] NĂSTASE, VERA, Silviu Constantinescu, Gramatica limbii române (noțiuni teoretice, texte pentru analiză și fraze analizate sintactic [București, EDP, 1994]. în: LR, 44, nr. 3-4, 1995, p. 155-156. [150] NICOLAE, NICOLAE I.; OLTEANU, A.GH.; PAVNOTESCU, MARIA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE; LEAHU, EMIL; PARFENE, CONSTANTIN; BEREAGĂGEANU, ELENA, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a X-a, București, EDP
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
generale / Mihaela Bucin, Florica Szántó ; coperta și ilustrațiile de Marta Mészáros . - Budapest: Nemzeti Tankönyvkiadó, 1995 [211] ȘEICARU, MIOARA, Este necesară introducerea scrierii alfabetului limbii române în grădiniță?, RÎP, 18, nr.1-2, 1995, 179-181. [212] ȘERBAN, RODICA, LIGIA, Etape în analiza sintactică (I), Trib înv, 6, nr 281, 1995, 6.[cu titlul schimbat] Etape în analiza frazei(II), nr 283, 6. [213] ȘERBAN, RODICA, LIGIA,Un preambul la concursul de admitere, Tribînv, 6, nr 278, 1995, 6.[testul de verificare la lb
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
VASILE, CORNELIU, Teste, subiecte și bareme la limba și literatura română pentru admiterea în liceu. București, Editura Corint, 1995, 157 p.[reeeditată în 1997]. [236] VLĂDUȚ, TOMA, Silviu Constantinescu, Gramatica limbii române (noțiuni teoretice, texte pentru analiză și fraze analizate sintactic [București, EDP, 1994]. în: LLR, 24, nr. 2, 1995, p. 61-62. [237] VOICAN, ION ȘI [VOICAN], ELENA; SOARE, EUGENIA ȘI [SOARE], GHEORGHE, Comentarii literare și teste de vocabular (potrivit programei Ministerului învățământului) pentru gimnaziu și pentru admiterea în licee și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Prâslea cel voinic și merele de aur. în: ConvDid, 8, nr. 26, 1997, p. 59-64. [41] BUDĂU, EUGEN, Figurile de stil s i l e p s a și z e u g m a ca forme speciale de acord sintactic. în: ConvDid, 8, nr. 24, 1997, p. 34-40. [42] BUDĂU, EUGEN, Ion Luca Caragiale: D-l Goe. în: Ateneu, 34, nr. 1, 1997, p. 4. [43] BUDĂU, EUGEN, Personajul comic: Chirița (din Chirița în Iași, Chirița în provincie de Vasile
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
M. Sârbu. - București: Teora, 1998 (Polsib) [52] CONSTANTINESCU, ELENA, Limba română: manual pentru clasa a III-a / înv. Elena [53] Constantinescu, prof. Maria Emilia Goian, înv. Marcela Sârbu, - București: Teora, 1998 [54] CONSTANTINESCU, SILVIU, Limba română. 1000 de fraze analizate sintactic. 900 de teste grilă. Pentru gimnaziu, capacitate, liceu și admitere la facultăți. București, Niculescu, 1998, 255 p. [55] CONSTANTINESCU, SILVIU, Limba română. Clasa a V a. Rezolvarea exercițiilor de vocabular, fonetică și gramatică din cele patru manuale alternative. București, Niculescu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
273] VULPE, NICOLAE; RUȘTI, DOINA, Gramatica română. Exerciții cu cheie pentru examenul de capacitate, admitere la facultate, concursuri școlare, în conformitate cu Programa școlară pentru examenul de capacitate, elaborată de Ministerul Educației Naționale, București, EUE, 1998, 154 p. [274] ZUGUN, PETRU, Funcțiile sintactice de parte de propoziție ale pronumelui relativ, în Convorbiri didactice, Bacău, IX, 1998, nr. 27, p. 46-50. 1999 [1] ABC -2000 [manual ajutător] / Constanța Badea, Elisaveta Ciobanu, Mioara Vera Popescu,Pitești: Paralela 45, 1999 [2] AGRIGOROAE, DAN, Abecedar aplicativ pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
filosofie. Pagini ale elevilor Liceului de Științe ale Naturii, Brașov, Pitești, Paralela 45, 2000, 199 p. [122] ZALIS, HENRI; BADIA, SILVIU, Scriitori români peregrini: traiectorii literare în timp și spațiu. București, Universal Dalsi, 2000, 332 p. [123] ZUGUN, PETRU, Funcțiile sintactice ale pronumelui reflexiv, Convorbiri didactice, XI, 2000, nr. 34, p. 35-38. 2001 [1] ABECEDAR / Valeria Cristici, Tudor Marin, Olivia Cioacă, Irina Iordan, - București, Petrion [2] AGRIGOROAE, DAN, Limba română. Clasa a III-a. Teme de evaluare. Piatra Neamț, Adan, 2001, 64
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literatura română: caiet de vacanță, clasa I, Pitești, Paralela 45, 2007,104 p. [182] SECRIERU, MIHAELA, Bibliografie signaletică de didactica a limbii si literaturii române, vol. I, Iași, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, 2007, 446 p. [183] SECRIERU, MIHAELA, Nivelul sintactic al limbii române, Ediția a2-a, revăzută și completată, Iași, SedcomLibris, 2007, 230 p. [184] SECRIERU, MIHAELA, Metode de predare-învățare a limbii române, Revista Limba română, Chișinău, nr. 4-6 (142-144), 2007, p. 39-46. [185] SECRIERU, MIHAELA, Didactica oralului, Revista Limba română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a III-a, Târgu-Jiu, Măiastra, 2009, 44 p. [143] POPESCU, RODICA; STĂNCULESCU, MINODORA, Auxiliar al gramaticii limbii române: mic inventar de greșeli de limbă, exemplificate și explicate, Craiova, Sitech, 2009, 220 p. [144] PREDA, DIANA OLTITA, Culegere de fraze analizate sintactic, Drobeta-Turnu Severin, Etnic, 2009, 88 p. [145] PURȚUC, MARIANA GEORGETA, Fundamentarea teoretică și aplicativă a unui model de predare a a limbii române ca limbă nematernă în medii școlare multiculturale, Iași, Universitatea Al. I. Cuza, 2009, 2 vol. [146] RADU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și olimpiadelor școlare: 2009, Pitești, Paralela 45, 2009, 143 p. [157] RUSU, MINA-MARIA; Lucrări de nota 10: [clasele VII - XII]vol. IV, Pitești, Paralela 45, 2009, 143 p. [158] SABĂU, IOAN, Culegere de exerciții gramaticale: analize sintactico-morfologice ale propoziției și sintactice ale frazei, cu soluții, Oradea, Primus, 2009, 201 p. [159] SABĂU, LAVINIA, Sintaxa prin joc: exerciții pentru clasele I-IV, Oradea, Treira, 2009, 157 p. [160] SAVIN, NASTASIA; SAVIN, MIRELA; Experimentul lecturii, Editura Lumen, Iași, 2009. [161] SECRIERU, MIHAELA, Didactica
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
particularităților regionale sau a celor strict eminesciene, demonstrând neobosit valoarea și funcția lor poetică. Precizează apoi criteriile după care va opera „restituirea caracterului hotărât de poet”. În fragmentele rămase de la T. există numai analiza a patru poezii, urmărind „elementele morfologice, sintactice, fonetice”, „punctuația” ș.a. Acolo unde consultarea manuscriselor rămâne ineficientă, el apelează la lingvistică, stilistică, folclor, etnografie, mitologie, limbi străine, la comparații cu secvențe similare din marii poeți germani. Demonstrația se desfășoară pe fondul unor considerații avântate, chiar lirice, asupra valorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
în arta de a-și prezenta ideile ordonat și cu eleganță, în limba lor maternă". Compunerea este rezultatul unui proces prin care se formează și se consolidează atât abilitățile de redactare, cât și capacitatea de folosire diferențiată a resurselor lexicale, sintactice și stilistice ale limbii române. Priceperea de a compune înseamnă, în esență, a ști ce spui și cum spui despre un subiect într-o situație dată. Vasile Molan, în Metodica desfășurării orelor de compunere expunere la ciclul primar(1983), completează
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
utilizarea cu măsură a neologismelor; * eliminarea formulelor stereotipe; * înlăturarea vulgarității. 4.1.2.Respectarea normelor gramaticale prin evitarea unor greșeli tipice: * dezacordurile (dintre subiect și predicat, dintre adjective și nume); * flexiunile incorecte ale unor substantive,verbe; * nerespectarea concordanței timpurilor; * construcțiile sintactice aglomerate; * excesul de infinitive, gerunzii, participii; * folosirea inadecvată a instrumentelor gramaticale (prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume relative). 4.1.3. Respectarea normelor ortografice și de punctuație are la bază "Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație" instrumentul de lucru indispensabil pentru cei
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
mijloace de expresie pentru mesajul pe care dorește să-l trimită. Dacă exprimarea orală beneficiază de unele elemente care îi sporesc expresivitatea mimica, gestica, intonația etc.cea scrisă trebuie să compenseze lipsa acestora printr-o judicioasă valorificare a posibilităților lexicale, sintactice și stilistice ale limbii. Corespondența, publică sau privată, constituie o valoroasă sursă documentară , oferind informații unele inedite asupra vieții și preocupărilor unor personalități. De multe ori, corespondența marilor oameni concură la elucidarea unor circumstanțe mai puțin cunoscute din istoria principalelor
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
importante ale ciclului primar și anume "însușirea de către elevi a scrierii corecte și conștiente". Jocurile didactice au un rol deosebit în ceea ce privește activizarea și conștientizarea vorbirii elevilor. Ele conduc elevii spre folosirea corectă a cuvintelor învățate și integrarea lor în tipare sintactice corecte. În acest sens, se pot desfășura cu elevii: "Jocul silabelor", “Ce silabă lipsește", "Spune mai departe", “Cele mai potrivite expresii", "Unde sunt greșelile", “Citește și povestește”, “Ghici cine e?”, “Să găsim familia cuvântului” etc. Formarea unei exprimări corecte reprezintă
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
Linia de dialog se trece sub primele litere ale cuvântului cu care începe alineatul dinainte!” “Atenție la forma literelor!” “Scrisul nu este îngrijit !” f. Calitatea și corectitudinea vocabularului folosit se referă la utilizarea de cuvinte și expresii deosebite, corectitudinea construcțiilor sintactice (propoziții fraze), originalitatea celui care scrie. Am întâlnit în lucrările elevilor propoziții banale, fără logică, vocabular sărac, repetiții supărătoare, fraze aglomerate, încâlcite. Asemenea greșeli se corectează în timp, prin copieri zilnice din texte adecvate, compuneri model, lectură suplimentară intensă, printr-
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
o compoziție solicită complex elevul, aprecierea trebuie să urmărească, simultan, obiective precise și variate (spiritul de observație, operaționalitatea gândirii și capacitatea de a analiza, abstractiza), imaginația, orizontul general de cunoștințe, modul în care toate acestea capătă expresie verbală vocabular, construcție sintactică, ortografie, punctuație, nota personală prezentă în toate acestea; d) ținând seama că nu există un algoritm universal al compoziției, evaluarea presupune plasticitate afectiv intelectivă din partea învățătorului, pentru a surprinde coeficientul personal implicat în compozițiile cercetate; e) deși nu este posibilă
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
de învățare specifice cunoașterii procedurale sunt centrate pe o finalitate clară (obiectiv de îndeplinit). Cunoașterea procedurală este de cele mai multe ori de tip tacit, mai dificil de verbalizat și explicat (în comparație cu cea declarativă). Procedurile presupun dezvoltarea unei memorii de tip algoritmic, sintactic. Chiar dacă are o puternică dimensiune tehnică, prin faptul că procedura aplicată are o sintaxă clară, dimensiunea subiectivă este puternic implicată în acest tip de cunoaștere și în punerea ei în aplicare. Percepțiile și sensibilitățile personale, credințele, sistemul de valori, înclinațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
faptul că ideea de existență s-a introdus pe ușa din spate prin folosirea cuantificatorului existențial. Totuși, convingerea lui Russell este că în limbajul comun termenii "existență" și "există" sunt folosiți confuz lucru care are drept efect dificultăți de natură sintactică și metafizică 195. Poziția lui Russell este aceea că existența este exprimată doar prin cuantificatorul existențial. Toate propozițiile limbajului natural care vorbesc despre existență pot fi traduse în propoziții care implică doar cuantificatorul existențial, nefiind nevoie de folosirea predicativă pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Meritul deosebit al lucrării constă tocmai în surprinderea aspectelor simbolice ale limbajului neverbal, acestea putând fi tratate din punct de vedere semantic, prin depistarea semnificațiilor comportamentale, și invers, prin cercetarea comportamentelor ce determină o simbolizare deosebită nonverbală, pentru ca, la nivel sintactic, să se poată stabili relațiile dintre simboluri, legăturile dintre aceste componente alcătuind planul complex al personalității. Prin aspectele practice demonstrative, lucrarea Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent oferă premise serioase pentru constituirea unui astfel de alfabet nonverbal, care să contribuie
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
observație făcută de Gheorghe Ilie Fârte, anume cea referitoare la faptul că, potrivit "unei terminologii cvasiunanim acceptate, semnul se individualizează în raport cu celelalte obiecte prin faptul că poate fi pus în corespondență cu o semnificație"56. 2.2. Trihotomia sintaxă-semantică-pragmatică Termenii sintactica, semantica, pragmatică au fost introduși de către Charles Morris (în anul 1938) care, ancorându-se în unele dintre temele de rezonanță ale gândirii peirciene, a delimitat cele trei domenii constitutive semioticii, pentru a putea astfel descrie și teoretiza un anumit sistem
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a ne conformă la niște reguli, la niște norme pe care le asimilam. Etapa următoare a contextului semiotic impune luarea în considerare a relațiilor care se stabilesc între semne și obiectele desemnate; cu alte cuvinte, încercarea de a izola componentă sintactica, așteptându-ne să transmită ceva este, în mod indubitabil, sortită eșecului, întrucat regulile de îmbinare a semnelor, rămân niște simple structuri golite de semnificație și a caror utilitate este nulă dacă nu sunt puse în relație cu obiectele la care
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
faptul că pragmatică are un astfel de obiectiv (studiul limbajului în context) și dacă întregul limbaj este în mod inevitabil contex-tualizat, atunci se poate spune că pragmatică este disciplină care reunește toate aspectele referitoare la limbaj. Că și în cazul sintacticii și în cel al semanticii, raportarea pragmaticii la componentă nonverbală a limbajului ridică un semn de întrebare: "Cum afectează comportamentul semnul sau grupul de semne nonverbale?" Având calitatea de relatie dintre semne și cei care interpretează aceste semne (Charles Morris
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
specifice acesteia având că substrat tocmai modul în care este structurată realitatea, concretul, adică: ceea se poate comunica. Pragmatică vine să întregească, să atribuie adevărată dimensiune procesului de comunicare, după cum tot ea este cea care face posibilă concordanță dintre nivelurile sintactic și semantic, desăvârșindu-le importantă. Concluzii 1) în timp ce perspectiva sintactica (gramaticala) nu poate furniza informații cu privire la natură intenției emițătorului, respectiv la natură efectului pe care îl produce mesajul asupra receptorului, pragmatică prezintă astfel de avantaje; 2) dacă semantica se axează
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]