5,222 matches
-
versului clasic) avînd ca rezultat versul amorf”, iar ca ultimă consecință, crearea „versului tipografic”. Adică „nici rimă, nici ritm, nici măsură”. Observă, altminteri, că „realizarea unei estetice tipografice” începe odată cu Un coup de dés... a lui Mallarmé și că revoluția sintactică a cubiștilor s-a născut din experimentele poetice ale autorului Herodiadei; ele au fost însă răstălmăcite: „...fenomenul s-a produs á rebours: cultul aproape religios pentru cuvînt al lui Mallarmé a fost profanat de barbari; căci aristocratizarea lexicului s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
conștiința modernă”. Și exemplele pot continua... Într-o secțiune a eseului despre Urmuz din volumul Formă și deschidere, Editura Eminescu, București, 1980 („Fotografia mișcată sau împărăția semnelor motivate”, pp. 41-59), semioticianul și hispanistul Victor Ivanovici avansa, între altele, o „abordare sintactică” a creației urmuziene, în care hermeneutica freudistă ocupă un loc central. Din unghiul „viselor infantile” sînt discutate elemente ale imaginarului operei precum „obiectul interzis”, refulările unor „dorinți antropofagice” sau ale unor „copule bestiale”, în fine — recurența „imaginii atroce a păsării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
stare să ducă pînă la capăt banalitatea. În acest sens, „panica propriului loc comun ori numai oroarea față de al celorlalți (...) atestă scriitorul cu un paroxistic simț critic” (p. 318). În opinia lui Eugen Negrici, textele urmuziene ilustrează o „inadecvare a sintacticului la semantic”, o „ciocnire” între pedanteria clasică a sintaxei și anarhica libertate semantică. Este reafirmată natura subversivă, duplicitar-hibridă a identității scriitorului: „Un contur formal academic ascunde o mezalianță inacceptabilă spiritului comun, veșmîntul de noblețe ascunde hipertrofii” care „desfrînează fantezia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în acest spațiu al tuturor posibilităților” (p. 320). Amendînd prejudecata călinesciană a unui „Urmuz parodist”, Negrici consideră că „autorul parodiază parodia” și că „Din tendința de parodiere va rămîne constantă numai înlănțuirea pedantă a subordonărilor și distincția ostentativă a construcțiilor sintactice”. Concluziile sînt altminteri foarte în spiritul „modernismului tîrziu”: „consecințele acestei patologice terori a rostirii cuvîntului nu puteau fi decît opțiunea absurdului și tăcerea” (p. 321). Critica lingvistică - aplicată „didactic” în volumul din 1983 al Sandei Radian (Măștile fabulei. Etape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
bizare și o proză din 1966 a lui J. Cortazar, Historias de Cronopios y Famas, văzînd în ele două „modalități ale aceleiași strategii narative, dominate de categoria absurdului”. Interpretarea este, în general, semiotică, axată pe o „abordare semantică”, o „abordare sintactică” (motivată psihanalitic) și una „pragmatică” a celor două tipuri de scriere. Eseul începe însă printr-o critică vehementă a „complexelor criticii” noastre. Ținta polemicii este „ceea ce Edgar Papu numea cu o frumoasă, însă puțin pertinentă metaforă, «protocronism românesc»”. În bătălia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
esențial că toate cele trei volume sunt nu doar memoriale, ci și romane, fiind scrise cu mult har, exclusiv În duh și În adevăr, la Înalt nivel stilistic, ceea ce ne dovedește cu prisos că autorul stăpânește ca un magistru subtilitățile sintactice ale limbii române. Iar talentul artistic e vădit În numeroase pagini beletristice. De fapt, fiecare pagină emoționează și captivează Într-atât Încât, așa cum se Întâmpla cu orice carte bună, n-am putut să ne despărțim de acest jurnal fascinant și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
am semnat cu Ucraina” și de regizorul falsificator și fanfaron Sergiu Nicolaescu, prin exprimarea „Iată cărțile care le am scris”), nici A.N. Petcu nu știe să decline corect pronumele relativ „care”, când acesta apare În cazul acuzativ, având funcția sintactică de complement direct. Mă refer la articolul „Părintele Ilie Imbrescu, mărturisitor al credinței ortodoxe.” (din „Ziarul Lumina”, numărul din 19 noiembrie 2010), În care există agramatismul „care”: „... prin poezia care o scrisese”. Formularea corectă: „... pe care...” Dacă În trei-patru articole
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
crezi tu, ci o propoziție În toată regula. Spre a nu rămâne contrariat, voi clarifica lucrurile, apelând la definiția pe care dicționarul o dă noțiunii de sintagmă. Iată ce citim la pagina 773 a Dicționarului limbii române moderne, 1958: „Unitate sintactică stabilă, formată din mai multe cuvinte sau dintr-o locuțiune constituind o parte a unei propoziții sau a unei fraze”. În același fel, Încă și mai limpede, se exprimă autorii Dicționarului explicativ al limbii române (DEX), ediția din 1984, pagina
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Căci nu precizia realistă contează aici, cît „masca” pur lingvistică a mișcării, analogia, ca „formă a expresiei”, cu „formele conținutului”, ținînd de unitatea „tematică” a poemului. Analizate mai Îndeaproape, versurile 4-5 descoperă o asemenea convergență la nivel fonetic, dar și sintactic dezvăluind În plus ceva din mecanismul producerii textului: VÎntul se regăsește În cuvintele, reverențele fac ecou În sonurile „arbitrarului” trei(oprit, nu Întîmplător, totuși, la această silabă rămasă suspendată la capăt (de vers), pentru ca silaba zeci, trecută În versul următor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fi imprimat, reverberant, ceva din ceea ce În Ritmuri pentru nunțile necesare fusese un fragment de invocație, Înainte de pătrunderea magică În "cămara soarelui, marelui": "Sună-mi trei, clare chei"... Ici-colo, ar mai putea fi identificate urme similare, În contrageri și deformări sintactice specifice, evidențiate și de "materia" unor imagini pe care le-ar fi putut furniza, de pildă, concentratul poem barbian Înecatul ("În sare, cîte, mările le spală / Lumini, atîtea, În mărgean se strîng"), În "unanima apă" din alt sonet (Fuga poetului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
care le-ar fi putut furniza, de pildă, concentratul poem barbian Înecatul ("În sare, cîte, mările le spală / Lumini, atîtea, În mărgean se strîng"), În "unanima apă" din alt sonet (Fuga poetului), ori, din nou, un vag ecou, mai curînd sintactic, dar și imprimat "geometric" În două din versurile sonetului Mai nevăzut obrazul: "Umăr Întors În flaut, arc suplu În picior / Păunii cînd sub gene cu ploile perindă"... Și, tot aici, Întorsătura de frază lirică eliptică: "Din lut Întors, cenușă, profilu-acestei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cont de derivatele lexicale (a fi, sunt, suntem, erați, fiind etc.), vocabularul atinge câteva zeci de mii de cuvinte. Adultul cultivat ar deține, așadar, un vocabular imens, de mai multe zeci de mii de cuvinte, infinit mai complex decât regulile sintactice, care ar fi în jur de 300. Din acest motiv, mărimea vocabularului pare să fie una dintre cele mai bune modalități de a testa inteligența, întrucît ea reprezintă probabil capacitatea „hard-diskului” nostru... Pentru mai multe detalii Florin, A., Le Développement
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
vrea ca acesta să reprezinte și un element de continuitate, de legătură cu lumea. Tocmai în acest scop, filosoful deosebește, după cum menționam, mimesis-ul-creație, de „amontele” și „avalul” său (precomprehensiunea sau prefigurarea, respectiv refigurarea). Mai simplu spus, prezumtiva arbitrarietate a înlănțuirii sintactice este limitată, dintr-un unghi, de referirea la real, dintr-altul, de receptarea operei de către spectator sau cititor: Pentru a putea vorbi de „deplasare mimetică”, de „transpunere” cvasi-metaforică dinspre etică spre poetică, trebuie să concepem activitatea poetică și ca legătură
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a cojii ni se îngăduie să-i întrezărim rotunjimea desăvârșită (protejată de o epidermă „extrem de subțire, dar foarte pigmentată, strepezitor gustoasă”). Nu e foarte greu, în asemenea circumstanțe, să ne dăm seama că aparenta ariditate „științifică” (evidentă atât la nivel sintactic, cât și la nivel lexical) servește în fond revelării a ceea ce, până la urmă, rezistă și scapă numirii. În mod paradoxal, tocmai prin obstinația cu care această „poezie a obiectului” nu urmărește să spună mai mult decât ceea ce spune, ea își
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
indivizii sunt minimal raționali, și că relația de prefe rință are anumite proprietăți, putem explica și produce predicții în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de luare a deciziei colective. Metoda Teoriei Alegerii Sociale este axiomatică sau sintactică. În privința controlului, acesta poate, spre exemplu, lua forma designului regulilor de votare sau a sistemelor electorale. Pe baza asumpțiilor făcute, se poate genera explicația modului în care o anumită regulă de decizie socială funcționează sau predicția în privința modului în care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
semnalele. Cunoașterea cantitativă a parametrilor informaționali permite extragerea informației obțînând mesajul. Atributele parametrilor informaționali se stabilește la emițător iar apoi se materializeaza la receptor prin conversia parametrilor informaționali. Forma materializată a informației se numește dată, noțiune primară având un caracter sintactic și semantic. Transmiterea datelor de la emițător la receptor, caracterul sintactic al datelor, suferă modificari (procese de conversie bazate pe legi, reguli sau algoritmi). Teoria sistemelor este un model epistemologic interdisciplinar, în care sistemele sunt utilizate pentru a descrie și a
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
mesajul. Atributele parametrilor informaționali se stabilește la emițător iar apoi se materializeaza la receptor prin conversia parametrilor informaționali. Forma materializată a informației se numește dată, noțiune primară având un caracter sintactic și semantic. Transmiterea datelor de la emițător la receptor, caracterul sintactic al datelor, suferă modificari (procese de conversie bazate pe legi, reguli sau algoritmi). Teoria sistemelor este un model epistemologic interdisciplinar, în care sistemele sunt utilizate pentru a descrie și a explica fenomene cu grad variabil de complexitate. Analiza structurilor și
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
D. COMȘA Sibiiu, 1877, 1 vol. 8, 200 pag. Cam de mult ne deprinsesem a primi din Transilvania cărți scrise într-o limbă foarte ciudată. În urma înrîuririi germane și a celei maghiare scriitorii români din principatul Ardealului își formaseră șabloane sintactice pe care le împleteau cu cuvinte latinești spre marea daună a limbei naționale. Limba germană e foarte bogată în vorbe, în urma înlesnirii cu care dintr-o radicală se pot forma o mulțime de cuvinte {EminescuOpIX 407} derivate, fie prin adăogirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
structura pieselor lui Schwab este unică, nicăieri stratul narativ și tematic nu s-a topit mai profund și într-un mod de neconfundat cu stilul exprimării. Ilogicul din structura lingvistică este o urmare a anulării sau ignorării unor structuri gramaticale, sintactice, și este echilibrat cu logica perfectă, fără cusur a expresiei verbale, cu tema internă, cu caracterul personajelor și cu microuniversul psihic și social cuprins în dramatugia autorului. Dacă izbutim să trecem de stratul cu adevărat stupefiant și năucitor al expresiei
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cu ceva de genul "Din Herrmann cel afurisit să iasă un Herrmann inimă curată". 8 Mulți dintre cei veniți din străinătate vorbesc așa-numita "germană infinitivă" în care cuvintele sînt înșiruite unul după altul, fără declinare, conjugare sau alte flexiuni sintactice. 9 Aluzie directă și "obraznică" la papa Paul al II-lea, căruia (aproape) îi folosește numele laic Wottila Woytila. 10 Bineînțeles că în fragmentele de lălăială se pot folosi melodii cunoscute publicului. Aici, spre exemplu, s-ar potrivi "Suflecată pîn
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
el o simbolistică aparte, vine de la verbul latin apiscor (o formă mai rară a compusului adipiscor) care semnifică „a lua în posesie”, „a percepe, a zări”847. Prin pasivitate, Virginia reliefează, de fapt, imaginea unui simplu obiect (și la nivel sintactic ea este mereu cea care suferă acțiunea, chiar și atunci când numele ei constituie subiectul gramatical), nu o persoană cu voință și atitudine, reprezintă, ca de altfel și celelalte donne angelicate, o idee, este unidimensională, îi lipsește libertatea și puterea de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
el o simbolistică aparte, vine de la verbul latin apiscor (o formă mai rară a compusului adipiscor) care semnifică „a lua în posesie”, „a percepe, a zări”847. Prin pasivitate, Virginia reliefează, de fapt, imaginea unui simplu obiect (și la nivel sintactic ea este mereu cea care suferă acțiunea, chiar și atunci când numele ei constituie subiectul gramatical), nu o persoană cu voință și atitudine, reprezintă, ca de altfel și celelalte donne angelicate, o idee, este unidimensională, îi lipsește libertatea și puterea de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
utilizate conceptele din teoria informației în procesul de comunicare umană. Este introdusă analogia dintre bucla feedback și canalul de informație, iar legătura inversă de la output la input este considerată ca un mesaj purtător de informație care are un triplu sens: sintactic, semantic și pragmatic. Treptat a apărut și problema stocării informației în mașinile de calcul automate care, în acea perioadă, își începuseră marșul triumfal către calculatoarele de astăzi. Toate aceste teme sunt sintetizate în mod strălucit de Norbert Wiener în prima
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ale informației, fără să se refere explicit, însă, la aspectele de conținut (semantice și pragmatice). În cibernetică, însă, aceste două aspecte legate de conținutul mesajului sau comunicării sunt cele mai importante, cu toate că ele depind, într-o oarecare măsură, de conținutul sintactic ale comunicării. Prin conjuncția cu teoriei informației, apare la adevărata sa valoare conceptul fundamental de informație și rolul acesteia în sistemele cibernetice. Rolul informației în sistemele cibernetice și modul în care aceasta determină eficiența proceselor de reglare și control sunt
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
valori, obligații, dependențe ș.a. Acestea sunt incluse într-o serie de reglementări care caracterizează mediul social și anume: Limbajul de comunicare: agenții comunică pentru a înțelege și a se face înțeleși. Mediile sociale bazate pe agenți trebuie să definească principiile sintactice, semantice și pragmatice ale limbajului de comunicare. În plus, trebuie definite tipurile de mesaje care vor fi utilizate (de exemplu, aserțiuni, lanțuri de aserțiuni, replici, cereri de comunicări) și antologia acestora. Deja au fost create limbaje de comunicare de tip
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]