3,476 matches
-
după variabila vizată în instrucțiunea WRITE. Instrucțiuni de lucru cu șiruri de caractere În ABAP este permisă copierea sau atribuirea unui șir sau constante șir către alt șir. Astfel: Nume = ‘Andrei’. Pentru a afla lungime șirului se folosește STRLEN cu sintaxa. STRLEN(nume sir). Aceasta va întoarce lungimea șirului. Alte instrucțiuni sunt următoarele: instrucțiune de deplasare (SHIFT); instrucțiune de înlocuire (REPLACE); instrucțiune de conversie (TRANSLATE); instrucțiune de suprascriere (OVERLAY); instrucțiune de căutare (SEARCH); instrucțiune de eliminare spații(CONDENSE); instrucțiune de concatenare(CONCATENATE
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
de concatenare(CONCATENATE); instrucțiune de despărțire (SPLIT); instrucțiune de copiere parțială(MOVE... PERCENTAGE). Instrucțiune de deplasare SHIFT Această instrucțiune deplasează caracterele dintr un șir spre stânga (implicit) sau spre dreapta, caracterele deplasate înafara limitelor inițiale sunt șterse(implicit) sau recirculate. Sintaxa este următoarea. Apelarea simplă SHIFT s, deplasează caracterele din șir spre stânga cu o poziție. Mode poate lua valorile: LEFT - deplasare spre stânga; RIGHT - deplasare spre dreapta(pe pozițiile rămase libere prin deplasare se inserează spații). CIRCULAR - deplasare spre stânga
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
-c2-. Dacă nu se specifică atunci se suprascriu doar caracterele de tip spațiu, iar dacă da se suprascriu doar acele caractere conținute în . Instrucțiunea de căutare - SEARCH Pentru a se căuta un șir în alt șir se folosește instrucțiune cu sintaxa. Unde este șirul în care se caută, șirul căutat. O utilizare obișnuită se face fără precizarea unei optiuni. Există patru moduri de realizare a căutării astfel: Pentru str de forma: se caută prima apariție a lui în conținutul lui. Se
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
rând.( După fiecare găsire se va folosi opțiunea, unde lui n i se va atribui SY-FDPOS. Eventual se vor afișa fragmente de text de la locul în care s-a găsit apariția până la sfârșit.) Instrucțiune de eliminare spații - CONDENSE Are următoare sintaxă. Prelucrează șirul -c înlăturând orice secvență de spații dinainte conținutului propriu-zis iar spațiile dintre cuvinte se înlocuiesc cu un singur spațiu. Dacă se folosește și opțiunea NO-GAPS se înlătură orice spațiu întâlnit. 5.4 Lucrul cu tabele interne Principala caracteristică
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
folosește operatorul de selecție „„ astfel. Observație. Nu trebuie să existe nici un spațiu între operatorul de selecție și nume elem și respectiv nume camp. Cea mai uzuală funcție care poate fi folosită atunci când nu interesează ordinea elementelor din tabela este APPEND, ce are sintaxa. Prin care se adaugă la sfârșitul tabelei elementul eaux. Dacă se dorește accesul în mod secvențial, parțial sau integral la liniile tabelei se poate folosi. Aceasta determină parcurgerea integrală a înregistrărilor din tabelă, transferul conținutului unei linii în variabila cu
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
sex de tip caracter. Adăugați cinci înregistrări în tabelă și apoi la urmă afișați conținutul tabelei. Chiar dacă s-au introdus una după alta înregistrările, se poate realiza ordonarea acestora. Pentru a realiza aceasta se poate folosi instrucțiunea SORT cu următoarea sintaxă. Instrucțiunea SORT folosită implicit va ordona liniile din corpul tabelului crescător în funcție de cheia de ordonare. Se poate specifica sensul ordonării - crescător (ASCENDING) sau descrescător (DESCENDING). De asemenea se poate preciza ca în cazul în care două linii din tabel au
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
dorește că din tabel să fie eliminate niște înregistrări care nu corespund unui criteriu, fie pentru o filtrare, fie pentru a elibera spațiu în memorie (păstrându-se doar ce este relevant). Aceasta se poate face prin instrucțiune DELETE, ce are sintaxa următoare. Pentru prima variantă se șterg liniile din tabelul itab, ale căror câmpuri au valori egale câmpurilor corespunzătoare din -wa-. Pentru a doua variantă se șterg liniile pentru care câmpurile ki sau valoare fi. Exercițiu 2. Folosind programul precedent, instrucțiunea
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
sunt concepte înrudite, ins) nu identice, cu agenții reali. Structura nu e un lucru pe care s)-l putem vedea. Antropologul Meyer Fortes a demonstrat clar această. ,, Atunci când descriem structura”, a spus el, ,,ne afl)m pe terenul gramaticii și sintaxei, nu al cuvântului vorbit. Noi distingem structura în ‹‹realitatea concret)›› a evenimentelor sociale, doar în virtutea faptului de a fi stabilit mai întâi structura prin abstragerea din ‹‹realitatea concret)››” (Fortes 1949, p. 56). De vreme ce structura este o abstracție, ea nu poate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și de la Dumitraki Logadi, dascălul venit din Constantinopol, „cu recomandațiuni de om învățat, spre a propaga cultura limbii elene“ (Gh. Sion, Suvenire contimpurane, București, 1955, p. 356) și, mai apoi, de la C. Aristia. Nu a învățat prea bine gramatica și sintaxa, de vină fiind lipsa metodei profesorului grec, după cum spune Gh. Sion, dar a învățat să traducă corect, după principiile lui Adamantios Korais. Traduce din operele lui Nicolae Milescu, Dionisie Fotino, G. Papadopol, fiind amprentat puternic de mediul cultural în care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
interbelică, mai ales În privința balcanismului descriptiv și a ortodoxiei răsăritene. Coincidența dintre oferta politică a sistemului (din ce În ce mai autohtonist) și această preocupare poate fi discutată cu folos, tot așa cum am putea insista În cursul discuțiilor - cred - pe absența reflexului ostil din sintaxa culturală a generației ’70, obligată să se dezvolte Într-un climat non-opozițional. Motivul Îl constituie, În principal, liberalismul cosmopolit al anilor 1967-1971, din traducerile căruia - de multe ori, spectaculoase... - literatura română a trăit până dincolo de pragul revoluției din decembrie 1989
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
indiferent de coloratură -, adică față de Establishment, era atât de marcantă, Încât refuzul instinctiv al colaborării a fost, la ei, mai mare decât dorința de a se implica. Pe de altă parte, ei s-au menținut, și după 1989, pe linia sintaxei lor culturale firești, preferând să ofere răspunsuri de ordin estetic provocărilor din jur: au construit reviste (Euphorion, Vatra, Familia, Apostrof, Poesis, Calende etc. sunt conduse de către optzeciști), au pus umărul la articularea unei vieți literare decomplexate, neinerțiale (atât cât se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de viață. Sunt și Întrebări - recunosc - la care nu am Încă un răspuns și Îl aștept de la alții. Textul, așa cum ați văzut, nu se limitează la domeniul literaturii, ci se deschide Înspre alte teritorii: ideologie, psihologie individuală și colectivă, sociologie, sintaxa mentalităților, mediu academic, artă etc. Sanda Cordoș: Am citit cu mare interes textul tău, Ștefan. Am mai multe observații, iar ele sunt În general punctual prilejuite de frazele și ideile tale. Le voi rosti În maniera În care le-am
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vedere și faptul că În cultura română s-au cultivat, de-a lungul existenței sale, numeroase complexe, care s-au rafinat pe parcurs, dar nu au dispărut niciodată. Există și o oarecare incapacitate de asumare a identității. În perioada totalitarismului, sintaxa identitară s-a păstrat, Însă elementele ei au fost Înlocuite. În acest moment, În care România visează să adere la Uniunea Europeană, fără o asumare a identității, exercițiul aderării ar putea deveni un act ratat pentru România, din care ar putea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intensa bucurie în fața vegetalului oricât de umil și a feminității abia înmugurite. Însă nu introspecția ori monologul lăuntric predomină în Interior, ci dialogurile, în care se strecoară câteodată o notă de absurd. Folosirea unor cuvinte improprii, neglijarea pe alocuri a sintaxei, o anume prețiozitate, reproșate de unii critici, ar fi fost introduse de autor întru sporirea autenticității. Meritul principal rămâne acela de a fi experimentat o formulă nouă, ce stă și la baza celui de-al doilea roman, intitulat Mâinile, din
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
tao./ [...] La întretăierea drumurilor comerciale/ memoria scapă esențialul, ca într-un fel/ de uriașă măcelărie unde mirosurile/ se destind și pe cer e numai fum” (Pumaho). În schimb, elegiile dezvăluie o visceralizare a angoasei, care atinge tonuri paroxistice; într-o sintaxă sacadată, pe un timbru exasperant, care conjugă expresionismul negru cu imagistica litografiilor medievale, revolta scoate la iveală resorturi spasmatice ale ființei: „O, vinovăția și spaima/ în fața adevărurilor sugrumate!/ Cine va depune mărturie/ pentru crimele făcute împotriva noastră?/ Cuvintele simple de-
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
Internat din Iași (1898), își începe studenția la Facultatea de Litere din același oraș, transferându-se după scurt timp la Facultatea de Litere și Filosofie din București, secția limbi clasice, unde în 1903 obține licența cu teza O chestiune de sintaxă latină. Îi audiase pe Titu Maiorescu, D. Evolceanu, Grigore Tocilescu, C. Rădulescu-Motru, Ovid Densusianu, N. Iorga; printre colegi - Panait Cerna, Ion Petrovici, D. Caracostea. Colaborează la ziarul „România jună”, condus de A.C. Popovici (februarie și aprilie 1900), dar L. apreciază
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
demonii. Spre sfârșit (cap. 48), Calinic adaugă și două discursuri ale lui Hipațiu adresate călugărilor, compuse probabil din citate extrase dintr-un document scris chiar de protagonist. Stilul e simplu, bogat în forme morfologice și sintactice proprii limbii vorbite, iar sintaxa e fără complicații însă nu lipsită de anacoluturi. Bibliografie. Ed. critică, trad. franc., introd. de G.J.M. Bartelink, Callinicos. Vie d’Hypatios (SChr 177), Cerf, Paris 1971. c) Marcu Diaconul Este autorul unei Vieți a lui Porfir din Gaza. Acesta, născut
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
că nu a avut parte de o educație îngrijită și acest lucru e confirmat chiar de opera propriu-zisă, destul de dezordonată la nivelul structurii și la cel al conținutului. Fotie afirmă chiar că „exprimarea e vulgară și departe până și de sintaxa corectă”. Cosma a ajuns vestit pentru opera sa geografică intitulată - într-un mod care indică și cum e concepută - Topografie creștină; aceasta are legătură și cu prezenta lucrare pentru că, în esență, nu e o scriere geografică în sens științific așa cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
adolescență, R. se arată ca un poet aproape format, mânuind cu dezinvoltură atât versul rimat, cât și pe cel liber. Nici o stângăcie, nici o nesiguranță, nici un exces, un perfect simț al limbii, al ritmului, al compoziției, terminologie matură, discret neologistică, o sintaxă impecabilă, procedee interesante, precum rimarea ultimului vers al fiecărei strofe cu primul din strofa următoare, și imagini de o noutate reală, deloc ostentativă. Poetul de șaptesprezece ani nu compune fără modele, dar acestea sunt dintre cele mai bune: Lucian Blaga
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
univers”, „«mituri» personale, discrete” (Petru Poantă), Spiritul însetat de real acutizează orientarea poetului (semnalizată în câteva rânduri anterior) către poemul cu înscenare similară parabolei. Ceea ce nu înseamnă că se amorsează un mesaj tranzitiv sub aparențe de ambiguitate; se preia doar sintaxa parabolei, vehiculul ei formal, renunțându-se la pasager, la mesaj. Realul amintit în titlu și identificat de comentatori ca fiind realul contingent este totuși altceva la R.: un real mai curând simbolic, spațiu de lentă răsfrângere ce nu acceptă decât
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
cetățeni ai Sienei, în strai măreț,/ izbucniră în râs.” Consecința cea mai directă este un regim schizoid, vital și în același timp traumatic pentru respirația poemului. Schizoidia este explicitabilă printr-o serie de cupluri tensionate și antinomice, descompunând cele două sintaxe care intră în compoziția poeziei lui R.: obscurizare versus discursivitate, „comedia literaturii” versus comedia realului, obsesia ultraliteraturizantă, mallarmeeană, a Cărții versus obsesia civică a adevărului dinafara literaturii, obsesia adecvării la real (obsesia „descrierii” unor lucruri umile) versus conștiința că realul
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
Țeposu, „Nostalgii secrete”, ST, 1977, 4; Iorgulescu, Scriitori, 238-239; Traian Ungureanu, Șansa naratorului, AFT, 1982, 12; Mircea Muthu, Romanul și «sferele din China», ST, 1983, 2; Vlad, Lectura rom., 205-209; Marian Papahagi, Marcel Constantin Runcanu, TR, 1987, 17; Ioan Holban, Sintaxa socială, CL, 1988, 4; Vasile Petre Fati, Ultima vară indiană, VR, 1988, 6; Cosma, Romanul, I, 240-241; Papahagi, Cumpănă, 253-257; Laura Pavel, Marcel Constantin Runcanu, ECH, 1994, 1-3; Mircea Bențea, Arhipelagul prozei, Oradea, 1995, 141-150; Ulici, Lit. rom., I, 413-415
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
care el este permanent supus. Cuvântul articulează interogațiile ce se ivesc din acest conflict și desenează cu sobrietate și decizie meandrele îndoielii. I s-au reproșat autoarei o tratare prea detașată a sentimentului și o supralicitare a insolitului, care, alături de sintaxa frântă și eliptică și de un anume ermetism, au generat câteodată impresia unor „exerciții de stil” lipsite de consistență lirică. SCRIERI: Amiaza mării, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1965; Poezii, București, 1968; Moralizând fără glorie, București, 1970; Alexandros, București, 1971
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
ale ultimilor simboliști români. Dar în afara acestor ecouri perfect explicabile în climatul literar românesc al epocii, se observă, chiar și aici, utilizarea, cu o surprinzătoare ușurință, a ultimelor achiziții ale poeticii moderne. Tânărul L. își bazează discursul poetic pe deconstrucția sintaxei, pe reînnoirea limbajului poetic și pe imagine, considerată loc de întâlnire a realităților celor mai îndepărtate. Un text reprezentativ din această perioadă este poemul Femeia Domenica d’Aguistti, publicat în „Alge”. Violența percepției amintește de Jurnal de sex al lui
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
din puncte de vedere diferite: sociolingvistice, analiza conversațională, lingvistica cognitivă, pragmatica, semiotica, analiza literală și retorică, studiile de critică lingvistică și analiza lingvistică postmodernă): 1. Codurile: trăsăturile desemnând, printre altele, etichetele, jargonul profesional, terminologia și semnele; 2. Structura: patternurile, ordinea, sintaxa, succesiunea cuvintelor și frazelor și regulile implicite/explicite de folosire a discursului; 3. Funcția: scopurile utilizării limbajului și legăturile dintre funcțiile discursului și funcțiile organizației; 4. Utilizatorul limbajului: reprezentările cunoștințelor, expectațiile, documentele, cadrul și cunoștințele utilizatorului; 5. Înțelesul: interpretarea, înțelegerea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]