5,963 matches
-
și laconismul viril cu o emoție care-i face ochiul să înoate în lacrimă, cu un fel de tandrețe fără adresă. Ceva din maladia lui Jesse își găsește ecoul în sensibilitatea lui Robert Ford. Scena uciderii lui, mai precis o sinucidere a acestuia pentru care el creează momentul favorabil pentru cei doi acoliți este una care rămîne imprimată pe retină. Fiecare gest, fiecare detaliu pare amplificat de un "simt enorm și văd monstruos". Panica celor doi ia proporții fantastice după o
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
un personaj pe deplin credibil, fascinant și memorabil. Gabriel Chifu dă dovadă de multă intuiție psihologică atunci când descrie transformările personajului său din adolescenta teribilistă, însetată de libertate și cu dor de aventură, în femeia umilită și traumatizată, aflată în pragul sinuciderii, care își regăsește liniștea sufletească și splendoarea în căminul protector al unui soț mult mai în vârstă, pentru ca, în final, trecutul uitat să o ajungă din urmă și să se sinucidă la puțin timp după dispariția binefăcătorului ei. De altfel
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
le pui pe seama Nenorocului; el explică și justifică totul, are virtuți aproape magice: cu el sîntem absolviți în ochii tuturor... Nenorocul reușește acolo unde Providența a dat greș. Fără ideea Nenorocului și a virtuților sale liniștitoare, ar fi tot atîtea sinucideri cîte eșecuri! Îndată însă ce ne gîndim la El, ne calmăm; suportăm totul și sîntem aproape mulțumiți să fim loviți de soartă. Explicația prin Nenoroc e cel mai mare șiretlic din cîte sînt în lumea aceasta. Niciodată nu se va
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
recunosc" (idem). Să spună asta cineva care își considera neamul o scenă prea mică pentru energiile sale teribile?! Cioran coboară acum în eșec cu voluptatea celui care găsește aici singura justificare a prezenței sale. Iubirea eșecului este alternativa la soluția sinuciderii. De fapt, iubirea eșecului ascunde la Cioran iubirea de sine. Cum e vorba despre un narcisist, dar despre unul care știe deopotrivă ce este ura de sine, eșecul hrănește și orgoliul, întemeiat acum pe cunoaștere. În fond, convertind eșecul în
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
situația dificilă în care l-a dus colaboraționismul. Malraux a vrut să-l salveze pe Drieu. L-a căutat pretutindeni, vrând să intervină pentru eliberarea lui în caz că era făcut prizonier undeva. A aflat însă că, după o încercare nereușită de sinucidere, și-a pus în aplicarea voința de a sfârși cu viața. L-a făcut pe Malraux executor testamentar și acesta s-a achitat exemplar de misiune. Motivul sinuciderii reapare în romanele lui Drieu. Înainte de a recurge la gestul final, scriitorul
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
făcut prizonier undeva. A aflat însă că, după o încercare nereușită de sinucidere, și-a pus în aplicarea voința de a sfârși cu viața. L-a făcut pe Malraux executor testamentar și acesta s-a achitat exemplar de misiune. Motivul sinuciderii reapare în romanele lui Drieu. Înainte de a recurge la gestul final, scriitorul exersa diferitele ipostaze. La fel, Malraux se ocupă de provocarea morții, în proprie regie în Antimemorii. Limitele angajării Există personaje care degajă un farmec, exercită o seducție și
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
puțin, recunosc dificultatea de care se izbește o artă bidimensională - și fatal statică -, în fața a ceva ce ține ferm de domeniul a ceea ce vechii greci numeau metavoli. Dar chiar în triplă dimensio-nalitate sculpturile cu cel mai tragic subiect ale elenismului - sinuciderea galului înfrânt, cuprinderea de către șerpi a lui Laocoon dimpreună cu fiii săi, păstrează, și tot fatal, seninătatea lucioasă a marmorei, duhul de agrement al operei de artă, făcută întâi de toate să placă. Martorii finelui de an 2007, în covârșitoare
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
autopedepsire. Agentul este destituit din funcție pentru ineficiență și abia după căderea zidului Berlinului, cînd scriitorul Georg Dreyman își consultă dosarul de urmărire, rolul său pozitiv este descoperit. Autorul îi de-di-că romanul său, care poartă numele sonatei compozitorului care alesese sinuciderea: . Excelentul film al lui Henckel von Donnersmarck ne așează nu în fața unei posibilități aproape incompatibile cu experiența reală a sistemelor totalitare: aceea ca "trădarea" să vină din interiorul aparatului represiv, ca acesta să înregistreze abateri de la perfomanțele sale, etalate în
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
Așa fac ei față presiunii". Adică se sinucid, asemeni lui Albert Jerska în film - agentul Stasi n-o spune direct. Aceasta este tema articolului trimis de Georg Dreyman revistei Der Spiegel, un eseu despre statistică, Germania ocupînd locul doi la categoria sinucideri, după Ungaria, fapt de neconceput într-un regim care promitea fericirea tuturor. Henckel von Donnersmarck nu-și propune un policier, un film noir cu agenți Stasi, nimic gotic, nimic din descărcarea de adrenalină a filmelor de acțiune. Cu toate acestea
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
ceea ce ne înconjoară și ne determină, ne sabotăm singuri destinul? Că, dacă nu vom renunța la complexele transformate în bârfe, șmenuri, șușanele, zeflemele și nu vom încerca să învățăm definiția egalității, a demnității și chiar a onoarei, ne condamnăm la sinucidere? Suntem într-un moment de răscruce. Știu că sună ca în-tr-un discurs din Scrisoarea pierdută, dar, oricât ar părea de ciudat, ne aflăm în aceeași situație. Intrăm din nou în Europa. Cred că pentru a patra oară, dacă punem la
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
sinea mea, ca și cum Gogol ar fi alături de mine. * Am fost inspirat când la Galeria cu viță salbatică am pus motto-ul: " Răstriștea treacă, s-o numim vis... Cheile sună... tot s-a deschis." (I. Heliade Radulescu - Sonet. La anul 1830) Sinuciderea lui Chiril ne mântuiește pe toți, puși într-o lumină tragică. Iluminarea e a omului indestructibil. Referindu-mă tot la scrisul meu, alt motto pe care îl consider interesant este: "Candor e pingis igneo." Cugetarea Sfântului Ambrosio, care a trăit
Despre motto-uri, ca stil literar by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9866_a_11191]
-
simțit vreo urmă de regret sau disperare în secundele zborului, înainte de impactul nimicitor cu solul? Nu vom ști niciodată. Dumnezeu să-l ierte! ... Și Dumnezeu să mă ierte pentru acest început sumbru de cronică. Dan Stanca nu a murit. Despre sinuciderea sa am aflat din romanul Mut, semnat chiar de... Dan Stanca. Precum colegul său de generație, poetul Ion Stratan (căruia, de altfel, îi este dedicată cartea), Dan Stanca (personajul romanului lui Dan Stanca, la rândul său, un scriitor de cincizeci
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
menajera, Amelia (Adriana Barraza), în ciuda devotamentului ei deosebit față de copii, este expluzată din America după 16 ani de rezidență, fără acte, ce-i drept. La capătul celălalt al lumii, în Tokyo, o adolescentă surdo-mută, fiica japonezului vînător ocazional, exteriorizează trauma sinuciderii mamei sale, dar și a propriului handicap printr-un comportament șarjat, provocator erotic care-i pune în dificultate pe cei din jur. În Babelul lui Ińárritu intră în coliziune lumile cele mai diverse, - niponă, mexicană, islamică, americană, ea însăși un
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
Îmbătat de spațiul dintre obiecte, cum singur mărturisea, Radu Petrescu face din personajul jurnalului său un maestru al întîlnirilor evitate. În preajma lui nu sunt corpuri, ci doar cărări. Nu oameni, ci vagi aure de prezență. Așa încît (unul din "testamentele" Sinuciderii din Grădina Botanică) "dacă un pictor mi-ar face, acum, portretul, ar picta o bucată de hîrtie sugativă plutind asupra golului și avînd asupra aceluia efectul astringent pe care-l are asupra epidermei coaja de pe o rană." Scrisul care strînge
Axele memoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9929_a_11254]
-
una dintre multele înfrângeri punctuale din viața cotidiană. Întrebarea care se pune este dacă, în aceste condiții, viața mai merită trăită sau este doar o pauză plicticoasă în nesfârșita eternitate a morții? Un posibil răspuns îl oferă poemul ratându-mi sinuciderea la 13 ani pe urmă n-am mai încercat în care Nicolae Prelipceanu evocă elementele de actualitate despre care nu ar fi aflat niciodată dacă actul suicidal ar fi izbutit. Răspunsul implicit este că mare lucru nu ar fi avut
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
altul, pentru că povara acceptării faptului de a fi ratat o am de mai multă vreme, din anii anteriori, când am ratat, încet-încet, dar clar că nu-mi mai rămân decât trei ieșiri din rahatul existențial al situației de fapt: călugăria, sinuciderea, acceptarea condiției de ratat fără aroganța transferării ei într-un subiect de literatură confesivă (cum ar fi acest jurnal)." (p. 71) Ratarea îmbracă forme diverse, una dintre ele fiind lipsa afectivității. Goana după nou, energiile consumate cu discutarea fenomenului politic
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
și asupra lui; nu numai că nu mai trebuie să se supună, dar nu mai trebuie nici chiar să se răzvrătească; este liber, fără ca libertatea să-l mai intereseze în vreun fel". Sau într-o cheie radicală: "Plecările seamănă unei sinucideri reversibile, unui refuz de a mai trăi, un refuz limitat la treizeci de zile". Poate că aci începe și o altă explicație. Impasibilitatea turistului n-ar putea fi înțeleasă ca o continuare a vieții sale curente, golite de conținut moral
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
lui C. Stere. Acesta ar fi, pînă la proba contrarie, debutul său publicistic, un debut, desigur, mai puțin strălucitor, dar, cum se va vedea, nu lipsit de relevanță. Articolul, de dimensiuni ce fac imposibilă reproducerea lui aici, se intitulează O sinucidere și este semnat cu pseudonimul, curios, C. Minuseanu. În el se vorbește despre sinuciderea recentă (la 15 februarie 1893) la Paris a unui revoluționar rus (etnic, polonez), L.A. Sawicki, care trăise experiența deportării în Siberia. Pasajul final al acestui articol
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
debut, desigur, mai puțin strălucitor, dar, cum se va vedea, nu lipsit de relevanță. Articolul, de dimensiuni ce fac imposibilă reproducerea lui aici, se intitulează O sinucidere și este semnat cu pseudonimul, curios, C. Minuseanu. În el se vorbește despre sinuciderea recentă (la 15 februarie 1893) la Paris a unui revoluționar rus (etnic, polonez), L.A. Sawicki, care trăise experiența deportării în Siberia. Pasajul final al acestui articol - "Cel ce scrie aceste rînduri a avut prilejul de a cunoaște personal pe L.A.
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
cea europeană, deosebire care ar face (aproape) imposibilă înțelegerea de către europeni a dramelelor rusești 11, să adăstăm puțin asupra biografiei și portretului revoluționarului al cărui nume ajunsese pe prima pagină a ziarelor pariziene. Ludvig A. Sawicki - aflăm din articolul O sinucidere - s-a născut în Kowno în aprilie 1863, într-o bogată familie poloneză; orfan, a absolvit liceul și s-a înscris la Facultatea de Drept din Varșovia, unde a activat în grupul revoluționar "Proletariatul". Avînd un rol secundar, a fost
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
viziunie așadar finalistă potrivit căreia lumea are un sens și un făcător inițial, o viziune pe care creștinismul o va preschimba într-un teren fertil pentru însămînțarea ideilor proprii. Dar cel mai surprinzător lucru la Seneca rămîne pledoaria făcută în favoarea sinuciderii. Se înțelege, e vorba de sinuciderea demnă la care recurge cel care a nimerit în situații umilitoare sau lipsite de perspectivă. Aici, Seneca se află la mii de leghe de concepția noastră contemporană. De însemnătate nu este să trăiești pur
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
are un sens și un făcător inițial, o viziune pe care creștinismul o va preschimba într-un teren fertil pentru însămînțarea ideilor proprii. Dar cel mai surprinzător lucru la Seneca rămîne pledoaria făcută în favoarea sinuciderii. Se înțelege, e vorba de sinuciderea demnă la care recurge cel care a nimerit în situații umilitoare sau lipsite de perspectivă. Aici, Seneca se află la mii de leghe de concepția noastră contemporană. De însemnătate nu este să trăiești pur și simplu, ci să trăiești demn
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
asemenea chietist destoinic, speranța trebuie să moară prima. De aceea, condiția fericirii este să nu mai speri. Cît timp speri, atîta timp vei suferi. Pentru un om în a cărui minte portița de scăpare deschisă de speranță nu mai există, sinuciderea devine o reacție nobilă în situații-limită. Boala incurabilă, moartea de mînă străină sau umilința descalificantă sunt situații în care Seneca recomandă soluția suicidului. De altminteri, fidel convingerii că gîndurile trebuie să-și găsească expresia în fapte, Seneca se va sinucide
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
cu defectele lor, bune să fie scrise pe piatra tombală, spre pilda altora asemenea: "Călător, oprește-ți pasul,/ Stăi pe loc, privește-ți nasul;/ De va fi lung ca al meu,/ Fă și tu ce-am făcut eu." Adică, vai, sinucidere... În rest, muzici, specific național (cam forțate căutările lui Filimon, dar de, sîntem în secolul romantic), distracții etic-estetice ("Călătoria, după părerea mea, este cea mai bună medicină în contra urîtului."). Chiar dacă, într-un stil întrucîtva minimalist, avant la lettre, Filimon se
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
în urma lui gata să-l altoiască sau cea care îl doboară în încercarea (reușită) de a se arunca pe fereastră. Ora pe care i-o pune la dispoziție entitatea malefică care are în proprietate camera se scurge cu repeziciune în vederea sinuciderii sale. Scriitorul, inventiv, alege altă stratagemă, aceea de a distruge chiar locul răului folosind pe post de cocktail Molotov sticla de whisky dăruită de către intendent. Este salvat la timp de o soție grijulie cu care se reconciliază astfel și finalul
Demonii de la 1408 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9297_a_10622]