991 matches
-
exemplu hipotiroidia). E. Simptoamele nu sunt explicate mai bine prin doliu, adică, după moartea unei ființe dragi, simptoamele persistă timp de mai mult de două luni sau se asociază cu o alterare marcată a stării, cu preocupări morbide, devalorizare, idei sinucigașe, simptoame psihotice sau lentoare psihomotorie. Intensitatea mai este cotată și ca: ușoară, mijlocie, severă cu sau fără manifestări psihotice. Această ambiguitate semantică s-a reflectat în clasificarea CIM-10 prin definirea cu ușurință a intensității diferențiind-o astfel: - episod depresiv lejer
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
iar gestul este întotdeauna polisemic. Provocând adultului contrareacții negative (cum poate un tânăr care are toată viața înaintea lui s-o risipească astfel!), tentativa de suicid ridică problema chiar a rolului activității medicale, ceea ce explică poate și faptul că gestul sinucigaș a constituit întotdeauna, pentru medicină, o situație greu de înțeles. Ideea morții face parte din adolescență. Ea face parte din travaliul de subiectivare care conduce individul să se perceapă într-un timp anume, diferit de celălalt și gândind asupra gândurilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ceilalți prin competențe fizice, cognitive și psihologice mai ridicate, o mai bună adaptare socială aparentă (în momentul bilanțului medico-psihologic), dar în același timp printr-o „mai mare prevalență a tulburărilor psihiatrice grave, în special depresie majoră în momentul gestului lor sinucigaș”. Autorul trage concluzia că există o mare heterogenitate psihopatologică subiacentă comportamentului suicidar, heterogenitate în mod foarte strâns legată de contextul psihosocial și de capacitatea de comunicare a individului. Aceste rezultate par să arate, de asemenea, că populația „sinucigașilor” nu coincide
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ceea ce nu oferă nici o informație privind semnificația lor psihopatologică, cu risc ridicat de recidivă și de escaladare a mijloacelor. Ca urmare a acestor constatări, Carlton și colab. (2000) s-au preocupat de relațiile dintre cererea de ajutor psihologic și ideile sinucigașe la un număr de 221 adolescenți cu vârste între 14 și 18 ani. În timpul interviului, acești adolescenți au mărturisit că acceptă cu mai multă plăcere să fie consultați pentru idei sinucigașe decât pentru alte probleme emoționale. Rezultă totuși din acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de relațiile dintre cererea de ajutor psihologic și ideile sinucigașe la un număr de 221 adolescenți cu vârste între 14 și 18 ani. În timpul interviului, acești adolescenți au mărturisit că acceptă cu mai multă plăcere să fie consultați pentru idei sinucigașe decât pentru alte probleme emoționale. Rezultă totuși din acest studiu faptul că acceptarea unui ajutor psihologic este invers proporțională cu prezența ideilor suicidare: cu cât ideile suicidare sunt mai pregnante, cu atât mai puțin sunt adolescenții pregătiți să accepte ajutor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
toxice (menajere, diferite insecticide etc.) este mult mai rară. La adolescenții cu vârste mai mari se poate constata și recurgerea la o doză puternică de drog, și atunci este dificil să facem diferența dintre o supradoză accidentală și un gest sinucigaș. Această distincție nu prezintă totuși decât un interes limitat, profilul psihopatologic al adolescenților studiați fiind asemănător în ambele cazuri. Acest fapt ridică problema echivalențelor suicidare abordate în continuare. Printre alte metode, regăsim mai întâi pierderea de sânge care se rezumă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
morbidității psihiatrice potențial mai mare. Brown și colab. (1991) au comparat într-adevăr două grupuri de adolescenți cu tentativă de suicid funcție de faptul că gestul lor era impulsiv sau nu. Adolescenții „non-impulsivi” au mai multe simptoame depresive, mai multe idei sinucigașe, mai multe sentimente de disperare și un nivel al furiei interne mai ridicat decât la ceilalți. PROBLEMA ECHIVALENȚELOR SUICIDARE Exceptând actele în mod clar suicidare descrise mai sus, un anumit număr de expuneri la risc au o semnificație psihopatologică apropiată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tendință spre accidente repetate. În sfârșit, interogarea directă într-un climat empatic în legătură cu ideile privind autoagresiunea sau sinuciderea (V-ați gândit deja sau vă gândiți să vă provocați o suferință? Dacă da: de când? Cu ce frecvență? Dacă da, sunt gânduri sinucigașe? V-ați gândit deja la modul de a o face?) sfârșesc prin a revela medicului adevărata față a suferinței depresive. Este adevărat că, odată enunțată, travaliul clinic abia începe... Este posibil ca clinicianul, în mijlocul unei consultații obișnuite și cu sala
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tinerii spitalizați: ideile suicidare sunt prezente la 23,8% dintre cei care n-au avut o tentativă de suicid și la 52,5% dintre cei care au efectuat deja o tentativă de suicid, și aceasta la distanță de gestul lor sinucigaș: tentativa de suicid nu rezolvă deci dificultățile tânărului și aceste studii scot în evidență necesitatea imperioasă a unei evaluări și a unei îngrijiri după gestul suicidar, oricare ar fi gravitatea aparentă a acestuia. RELAȚIA DINTRE TENTATIVA DE SUICID ȘI DEPRESIE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
alterarea raționamentului și creșterea riscului de conflict și deci de ruptură cu anturajul (Renaud și colab., 1999; Wichstrøm și colab., 2000). Shaffer și colab. (1996) constată, în studiul lor bazat pe principiul autopsiei psihologice asupra unui număr de 160 tineri sinucigași, că 35% dintre ei consumau substanțe. Autorii precizează că acest consum de substanțe era aproape totdeauna asociat cu o depresie și/sau cu tulburări de conduită. Marea parte a autorilor includ consumul de substanțe ca fiind factorul determinant atunci când încearcă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
legat adesea de tulburări de personalitate în cadrul cărora domină intoleranța la frustrare și impulsivitatea, caracteristici care pot favoriza trecerea la actul suicidar chiar în absența unei patologii depresive. Astfel, în studiul lui Renaud și colab. (1999) care compară 140 adolescenți sinucigași (dintre care 59 cu tulburări de conduită) cu 131 adolescenți martor (dintre care 18 cu tulburări de conduită), un sfert dintre sinucigașii cu antecedente de tulburări de conduită prezentau analize toxicologice pozitive pentru cel puțin o substanță (alcool la două
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
neglijență în ceea ce privește îngrijirea), expunerea la violență, suportate de adolescent în calitate de victimă sau de spectator (a-și vedea părinții bătându-se sau bătând un frate), este constatată cu o mai mare frecvență in populațiile de adolescenți cu tentativă de suicid sau sinucigași (Beautrais și colab., 1996; Renaud și colab., 1999). Calitatea relațiilor familiale apare astfel ca un factor important în evaluarea riscului suicidar, factor de protecție (rezistență) atunci când aceste relații sunt percepute ca fiind satisfăcătoare sau, din contra, de vulnerabilitate atunci când acestea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depinde în mare parte și de rezolvările individuale și familiale care ar putea să apară după prima tentativă. Aceasta depinde de capacitatea tânărului însuși de a accepta îngrijirile, și de familia sa, care ar trebui să recunoască de la primul gest sinucigaș gravitatea posibilă a situației și necesitatea unei relații de sprijin (vezi capitolul 11). Persoanele cu recidive repetate reprezintă o subcategorie care, deși nu este prea numeroasă, constituie totuși o problemă clinică foarte dificilă. Este vorba de subiecți, mai des fete
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și împietrită a morții se transformă în singurul reprezentant posibil al unei vieți în care orice schimbare este sursă de amenințare: moartea este transformată în ideal încremenit și atemporal. MAUD - FIGURA ÎNCREMENITĂ A MORȚII Maud, adolescentă depresivă, urmărită de idei sinucigașe de câteva luni, devine activă deodată pentru a organiza o petrecere în care să reunească toți prietenii părinților săi, cu ocazia sărbătoririi a douăzeci de ani de la căsătoria acestora. Fiică unică a acestui cuplu care a cunoscut numeroase conflicte și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că înainte cu o oră de gestul lor încă nu știau că aveau de gând să „facă acest lucru”. Din această cauză, intenționalitatea suicidară a fost adesea pusă în discuție la adolescenți. Totuși, anchetele epidemiologice arată frecvența cu care tânărul sinucigaș a făcut cunoscute intențiile sale sinucigașe celor apropiați, adolescenți ca și el sau, mai rar, adulți, în săptămânile sau zilele precedente gestului său. Impulsivitatea nu este deci decât aparentă, chiar dacă actul suicidar survine în general într-un context de ruptură
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
gestul lor încă nu știau că aveau de gând să „facă acest lucru”. Din această cauză, intenționalitatea suicidară a fost adesea pusă în discuție la adolescenți. Totuși, anchetele epidemiologice arată frecvența cu care tânărul sinucigaș a făcut cunoscute intențiile sale sinucigașe celor apropiați, adolescenți ca și el sau, mai rar, adulți, în săptămânile sau zilele precedente gestului său. Impulsivitatea nu este deci decât aparentă, chiar dacă actul suicidar survine în general într-un context de ruptură. Care este atunci sensul acestei „rupturi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
două sau trei considerații ale autorului asupra credinței în adevăratul Dumnezeu la care aderă - puteam bănui acest lucru... -, aflăm că medicastrul scrie chiar în anul când Academia de Științe de la Moscova celebrează bimilenarul lui Lucrețiu: 1946. Un filosof nebun, bolnav, sinucigaș, anticreștin înainte să apară creștinismul, psihotic, care, pe deasupra, este sărbătorit ca precursor de către un regim comunist nu poate fi cu adevărat absolut prezentabil, și nici demn de acest nume. Dacă ar fi fost mai puțin radical antireligios, poate că s-
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se construiește. Și departe de ficțiunile sociale sau de amăgirile comunitare. În tandrețea unei complicități elaborate în doi, unul prin celălalt, unul pentru celălalt, Lucrețiu propune cuplul ataraxic ca pe o operă de artă filosofică. Lucrețiu misogin, falocrat, pesimist, disperat, sinucigaș, nebun? Haida-de!... XIVtc "XIV" DIOGENE DIN OENOANDA și „bucuria naturii noastre”tc "DIOGENE DIN OENOANDA și „bucuria naturii noastre”" 1 Pe această piatră... La Atena, epicurismul inventează Grădina și viața filosofică a prietenilor; între comunitățile din bazinul mediteranean - Antiohia, Alexandria
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dacă aruncăm o privire asupra secolului tocmai încheiat, trebuie să ne întrebăm ce s-a întâmplat de Statele Unite au dobândit o asemenea putere? Nimic extraordinar: ei au primit dividendele unui angajament direct și indirect în treburile europene, permis de atitudinile sinucigașe ale popoarelor europene, ale responsabililor politici, aleși sau nu. În cele două războaie mondiale, cele mai puternice națiuni ale Europei (Germania, Marea Britanie și Franța) s-au sfîșiat, s-au măcinat, s-au masacrat, fără rezultate definitive, pentru a dobândi autoritatea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1980)”. Or, fratele e în bună măsură el însuși. Îl înțelege atât de bine pentru că se regăsește în el. O spune, de altfel, explicit: „Cunosc și eu oarecum starea asta, dar niciodată nu am împins atât de departe această încrâncenare sinucigașă. Nu te mai urî, nu te mai autoacuza de toate relele, de toate ororile”. În paranteză fie zis, dacă Cioran n-a împins atât de departe “încrâncenarea sinucigașă”, asta se va fi întâmplat și datorită umorului, rezervei de detașare, fascinației
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
starea asta, dar niciodată nu am împins atât de departe această încrâncenare sinucigașă. Nu te mai urî, nu te mai autoacuza de toate relele, de toate ororile”. În paranteză fie zis, dacă Cioran n-a împins atât de departe “încrâncenarea sinucigașă”, asta se va fi întâmplat și datorită umorului, rezervei de detașare, fascinației spectacolului existenței sau poate disprețului (de sine și de viață): „Nu poți suporta necazurile decât dacă le tratezi cu un minimum de dispreț. Nimic din ce ni se
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Fundul văii va fi martor/ Lângă linia ferată/ Lângă sângele femeii/ Risipit în lungul ei." Locul nostalgic, în care soarele a putrezit și în care zidurile au făcut mucegai,este orașul populat cu măști și în care poeta cheamă gânduri sinucigașe: Mă constrânge veghea pe înălțime,/ zilnic îmi inspiră gând sinucigaș/ Să nu pierd prilejul golului din mine." Viața înseamnă trecere, un timp neliniștit tradus într-o muzică eminesciană: "Pentru vapoare, pentru catarge,/ Vântul se duce, marea se-ntoarce,/ Pentru copilul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
femeii/ Risipit în lungul ei." Locul nostalgic, în care soarele a putrezit și în care zidurile au făcut mucegai,este orașul populat cu măști și în care poeta cheamă gânduri sinucigașe: Mă constrânge veghea pe înălțime,/ zilnic îmi inspiră gând sinucigaș/ Să nu pierd prilejul golului din mine." Viața înseamnă trecere, un timp neliniștit tradus într-o muzică eminesciană: "Pentru vapoare, pentru catarge,/ Vântul se duce, marea se-ntoarce,/ Pentru copilul care crescu/ Timpul continuă liniștea nu." Toamna apare cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de potrivit în cazul destinului avut de cele câteva zeci de pagini semnate de grefierul-scriitor Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, alias Urmuz. Descoperit de Arghezi, exaltat ca precursor de avangarda anilor '30 în frunte cu Geo Bogza, uitat, contestat sau minimalizat, autorul sinucigaș (1883 - 1923) în perioada de aur a marelui roman românesc, a rămas un caz autohton de insurgență literară timpurie, anticipatoare și sincronă în același timp. Monografia lui Nicolae Balotă reface itinerariul unei opere deschise, disociindu-se de Al. George, care
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
înregistrează la capitolul "mărturisiri" proza lui Paul Goma, iar pe Dumitru Țepeneg îl numește "un clasic al pribegiei", aflat printre "cei 100 de scriitori care au primit acea pensie de clasic" în viață (și totuși, Păunescu!). Nu este uitată peregrina sinucigașă Aglaia Veterany (1962 - 2002), născută în România, actriță și scriitoare de expresie germană (ca Paul Celan), autoare a unei ciudate cărți "De ce fierbe copilul în mămăligă", scrisă "cu simțul neantului". O probă de talent hagiografic dă Vasile Andru atunci când prezintă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]